Varicela (vărsatul de vânt) la copii şi adulţi: prezentare detaliată. Ce prezintă această maladie, care sunt semnele şi simptomele prin care se manifestă? În ce constă tratamentul? Vărsatul de vânt în perioada de sarcină.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 17 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 7 voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Care sunt cauzele vărsatului de vânt? Cum ne putem îmbolnăvi de varicelă?

Vărsatul de vânt (sin. varicela) este o maladie extrem de contagioasă şi, în unele cazuri, periculoasă.

Agentul patogen al vărsatului de vânt este virusul varicelo-zosterian (VZV), care se mai numeşte, în limbaj medical, herpes zoster sau zona zoster.

Oamenii care contactează pentru prima dată cu acest virus riscă să facă vărsat de vânt. În cazul persoanelor care au suferit, în trecut, de varicelă, virusul dat poate provoca maladia numită herpes zoster.

Omul sănătos poate să se molipsească de varicelă numai de la o altă persoană, care este contaminată deja cu acest virus.

În cadrul cercetărilor epidemiologice, s-a constatat că, în cazul în care adultul (sau copilul) nu a suferit niciodată de vărsat de vânt şi nu a fost vaccinat împotriva acestei infecţii (altfel spus, nu are imunitate la vărsat de vânt), în urma contactului cu sursa de infectare, probabilitatea contaminării depăşeşte 90%.

Vărsatul de vânt se transmite aerogen (adică prin picăturile de salivă care ajung în aer). Aceasta înseamnă că persoana sănătoasă (copil sau adult) poate să facă vărsat de vânt dacă inspiră sau înghite particule de salivă şi de mucus (mucozitate), eliminate în mediul ambiant de persoana bolnavă în timp ce tuşeşte, strănută sau vorbeşte.

Pentru a ne infecta de varicelă, e suficient să ne aflăm într-o încăpere cu persoana bolnavă de vărsat de vânt timp de 15 minute sau să discutăm cu aceasta timp de 5 minute.

Ne putem infecta de vărsat de vânt şi după atingerea erupţiilor (băşicuţelor) care apar pe pielea oamenilor bolnavi de varicelă. În lichidul care umple băşicuţele respective se conţine o cantitate mare de virusuri ai varicelei.

Infectarea cu vărsat de vânt este posibilă şi în urma contactului cu erupţiile care apar pe pielea oamenilor ce s-au îmbolnăvit de herpes zoster.

Cât durează perioada de incubaţie în caz de varicelă? Când începe boala propriu-zisă după infectarea de varicelă?

Perioada de incubaţiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani.
în caz de varicelă (vărsat de vânt) durează, în medie, de la 10-15 zile la 3 săptămâni.

Aceasta înseamnă că primele simptome ale vărsatului de vânt pot apărea la om (copil sau adult) la aproximativ 1-2 săptămâni după ce acesta a contactat sursa de contaminare. În acelaşi timp, dacă simptomele maladiei nu se manifestă chiar şi după 3 săptămâni de la contactarea infecţiei, e aproape sigur că persoana respectivă nu va mai face vărsat de vânt.

Când persoana bolnavă de vărsat de vânt devine contagioasă şi cât timp rămâne contagioasă?

Persoana (adult sau copil) care se îmbolnăveşte de vărsat de vânt devine contagioasă, în medie, la 1-2 zile înainte de apariţia erupţiilor şi rămâne contagioasă timp de 5-6 zile după apariţia erupţiilor.

În cadrul studiilor ştiinţifice, s-a constatat că perioada de contagiozitate se încheie atunci când nu se mai formează băşicuţe noi pe piele, iar băşicuţele vechi se sparg şi se acoperă cu o coajă de culoare maro.

La persoanele cu imunitatea redusă, perioada de contagiozitate poate dura câteva săptămâni.

Cât durează perioada de izolare a bolnavilor de varicelă (cât durează carantina?)

Copilul bolnav de vărsat de vânt nu are voie să frecventeze grădiniţa sau şcoala timp de 5 zile după apariţia erupţiilor.

Adulţii bolnavi de vărsat de vânt trebuie să rămână acasă pentru exact acelaşi răstimp.

Specialiştii recomandă copiilor care se îmbolnăvesc de varicelă să nu călătorească (cu avionul sau cu alte mijloace de transport) timp de şase zile din momentul în care pe piele nu mai apar erupţii noi.

Dacă dvs. sau copilul dvs. aţi făcut vărsat de vânt, evitaţi obligatoriu, în perioada contagioasă, contactele cu:

  • oamenii cu imunitatea redusăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
    persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
    ;
  • femeile însărcinate;
  • nou-născuţii.

În cazul persoanelor care fac parte din aceste grupe de risc, varicela poate provoca unele complicaţii foarte grave.

Pot să mă îmbolnăvesc din nou de varicelă?

De varicelă se îmbolnăvesc a doua oară (repetat) doar oamenii cu un sistem imunitar foarte slab.

Persoanele cu imunitate normală se îmbolnăvesc o singură dată de vărsat de vânt, deoarece în organismul lor se formează, după primul episod al maladiei, o “memorie imunitară” împotriva varicelei, care se menţine pe toată durata vieţii şi nu permite recidiva maladiei.

Totuşi, aceasta nu înseamnă că, după dispariţia erupţiilor, copilul sau adultul care au suferit de vărsat de vânt scapă cu totul de infecţia respectivă.

În cazul tuturor oamenilor care au fost bolnavi de varicelă, virusul ce declanşează boala rămâne ascuns în unele celule ale sistemului nervos. La majoritatea oamenilor, virusul acesta nu se mai manifestă în niciun fel, dar în cazul unor persoane se reactivează, provocând apariţia, în diferite regiuni ale pielii, a unor erupţii dureroase asemănătoare cu erupţiile de vărsat de vânt sau de herpes. În limbaj medical, aceste cazuri se desemnează prin îmbinarea de cuvinte herpes zoster (zona zoster).

Mai multe detalii referitor la ce trebuie făcut dacă dvs. sau rudele dvs. acuzaţi simptome de herpes zoster – în articolul Herpesul pe corp.

Pot să mă infectez de vărsat de vânt de la o terţă persoană (altfel spus, prin intermediul unei persoane care nu are varicelă)?

Oamenii care nu sunt bolnavi de vărsat de vânt nu pot fi purtători ai infecţiei respective. Cu toate acestea, ne putem infecta de varicelă de la o persoană la care maladia decurge într-o formă atenuată (în cazul dat, “bolnavul” nu acuză practic niciun simptom de varicelă şi se simte “sănătos”) sau de la o persoană recent vaccinată împotriva varicelei.

Ce pot face ca să nu mă îmbolnăvesc de vărsat de vânt după ce am contactat cu o persoană afectată de această maladie? Este posibilă profilaxia varicelei?

Dacă dvs. sau copilul dvs. nu v-aţi îmbolnăvit în trecut de varicelă şi nu aţi fost vaccinat împotriva acestei maladii, aţi putea fi extrem de susceptibil faţă de infecţie respectivă şi v-aţi putea infecta şi îmbolnăvi chiar şi după un contact scurt cu sursa de contaminare (vezi mai sus descrierea modului în care are loc contaminarea).

Din acest motiv, dacă aţi aflat că v-aţi putut infecta cu vărsat de vânt şi după contactul cu sursa de contaminare au trecut mai puţin de 7-10 zile, mergeţi urgent la medic pentru aşa-numitul tratament profilactic, care va preveni dezvoltarea acestei maladii.

Tratamentul profilactic constă, de fapt, într-o injecţie cu ser în care se conţin anticorpii (imunoglobulinele) care neutralizează virusul varicelei.

Observaţiile clinice, efectuate pe oamenii infectaţi cu vărsat de vânt, dar care şi-au administrat la timp injecţiile profilactice (serul ce conţine imunoglobuline), au arătat că la 40% din aceştia varicela nu apare deloc, iar la celelalte 60% boala decurge mult mai uşor şi mult mai rar provoacă complicaţii grave (în comparaţie cu persoanele care nu au beneficiat de tratament profilactic).

După părerea specialiştilor, tratamentul profilactic al vărsatului de vânt este absolut necesar în cazul copiilor în primul an de viaţă, al femeilor gravide şi al persoanelor cu imunitatea redusăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
.

Ne mai putem proteja de varicelă şi prin vaccinarea împotriva acestei maladii.

Are vreun rost să mă vaccinez împotriva varicelei dacă nu am fost bolnav niciodată de această maladie?

Vaccinul împotriva vărsatului de vânt îl protejează eficient pe om de această infecţie, de aceea, dacă dvs. sau copilul dvs. nu aţi fost niciodată bolnavi de varicelă, ar fi cazul să vă vaccinaţi cât mai curând împotriva maladiei respective.

Dat fiind că, în multe ţări ale lumii, vaccinul împotriva varicelei nu este inclus în programul/ calendarul naţional de imunizare, s-ar putea să trebuiască să solicitaţi pe cont propriu un vaccin la centrele de vaccinare.

E adevărat că e mai bine să-l infectez acum pe copil de varicelă, pentru ca acesta să nu facă vărsat de vânt la maturitate?

Mulţi opărinţi ştiu că vărsatul de vânt decurge mult mai uşor la copii decât la adulţi şi de aceea se interesează dacă pot să-l molipsească deliberat pe copil de varicelă (de exemplu, să-l ducă la vreun copil din vecini care s-a îmbolnăvit recent de vărsat de vânt), pentru ca acesta să facă la sigur vărsat de vânt şi, astfel, să nu se molipsească de aceasta pe viitor.

Iată ce vă putem spune în această privinţă, ţinând cont de datele ştiinţifice de care dispunem în prezent: dat fiind că fiecare al zecelea copil bolnav de varicelă, după infectarea în condiţii obişnuite, face complicaţii grave, specialiştii nu recomandă să vă infectaţi deliberat copilul.

Îl protejaţi mai sigur şi mai bine pe copilul dvs. de contaminarea cu varicelă la maturitate dacă îl vaccinaţi împotriva maladiei date. Vaccinul conţine virusuri atenuate ai varicelei care, spre deosebire de virusurile “sălbatice”, mult mai rar provoacă complicaţii grave. În afară de aceasta, copilul vaccinat este mai puţin contagios, după vaccinare, decât copilul infectat cu virusurile “sălbatice” şi, din acest motiv, e mai puţin probabil să transmită infecţia altor copii sau adulţi cu imunitatea slabă, pentru care varicela poate fi foarte primejdioasă.

Prin ce semne şi simptome se poate manifesta varicela? Cum arată erupţiile la vărsat de vânt?

Primele simptome ale varicelei sunt asemănătoare cu simptomele răcelilor comune:

  • dureri de cap;
  • dureri musculare;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • greaţă;
  • slăbiciune generală, indispoziţie;
  • creşterea temperaturii corpului până la 39ºC şi mai sus.

La câteva zile după apariţia acestor simptome, pe pielea persoanei afectate de maladie apar erupţii caracteristice, care pot fi descrise în felul următor:

  • erupţiile apar mai ales pe scalp, pe faţă (inclusiv pe ochi), pe pielea de pe spate, abdomen, mâini, organele genitale; mai rar, rupţiile apar pe palme sau tălpi, în gură sau pe organele genitale;
  • iniţial, pe piele se formează nişte pete roşii care, peste 12-14 ore se transformă în băşicuţe (vezicule) de dimensiuni mici, umplute cu un lichid transparent sau uşor opac. Pielea din regiunile afectate de băşicuţe este foarte pruriginoasă;
  • la 1-4 zile de la apariţie, băşicuţele se sparg, lăsând în urma lor nişte adâncituri mici ce se acoperă rapid cu o coajă. Coaja se desprinde singură peste 1-2 săptămâni.
  • după ce cojile se desprind, pe piele pot rămânea pete albe (hipopigmentarea pielii) sau semne abia vizibile (cicatrici);
  • erupţiile cutanate pot apărea timp de câteva zile, astfel încât, pe aceleaşi regiuni ale pielii, puteţi vedea, concomitent, erupţii aflate în stadii diferite de dezvoltare: în formă de pete, băşicuţe sau erupţii acoperite cu coajă.
  • odată cu apariţia erupţiilor pe piele se poate produce şi umflarea ganglionilor limfatici, însoţită de dureri.
  • tusea şi rinita nu sunt caracteristice pentru varicelă, dar pot fi prezente în caz de rujeolă.

La adulţii care fac vărsat de vânt, erupţiile sunt, de regulă, mai abundente ca la copii, fiind însoţite de o febră prelungită.

În unele cazuri, varicela se dezvoltă în forma aşa-zis atenuată (atipică), când bolnavul acuză doar câteva simptome nesemnificative, asemănătoare cu simptomele unei răceli comune.

Cât poate dura varicela?

Întrebând cât durează vărsatul de vânt, oamenii au în vedere, de fapt, momentul în care dispar erupţiile şi momentul în care încetează să mai fie contagioşi. Răspunsurile la aceste întrebări au fost formulate deja în articolul de faţă, dar le vom relua/ reformula în acest paragraf:

  • Din punct de vedere microbiologic, vărsatul de vânt durează aproximativ 10 zile şi se termină atunci când persoana afectată nu mai este contagioasă, iar în organismul acesteia se întrerupe procesul de înmulţire activă a virusului varicelei. Vă puteţi da seama şi singur că virusul varicelei nu se mai reproduce (în organismul dvs. sau al copilului dvs.), dacă pe piele nu mai apar pete noi, iar toate băşicuţele vechi s-au spart şi s-au acoperit cu coajă.
  • Din punct de vedere clinic (adică din punctul de vedere al simptomelor bolii), varicela poate dura circa 2-3 săptămâni şi se termină atunci când se tămăduiesc toate rănile/ leziunile pe care le lasă aceasta pe piele.

E adevărat că vărsatul de vânt poate provoca unele complicaţii grave? În ce constă pericolul varicelei la adulţi şi la copii? Cum să-mi dau seama dacă maladia a început să se dezvolte agresiv şi ce trebuie făcut în acest caz?

La majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de vărsat de vânt, maladia respectivă nu provoacă urmări şi complicaţii grave. Cu toate acestea, în cazuri rare, la câteva zile după contaminare, infecţia poate începe să se dezvolte agresiv şi se poate răspândi în organele interne, provocând o serie de complicaţii grave.

Riscul complicaţiilor provocate de vărsat de vânt este deosebit de înalt la:

  • adulţii care fumează;
  • femeile însărcinate;
  • persoanele cu imunitatea redusăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
    persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
    ;
  • persoanele cu maladii cronice ale plămânilor (exceptând astmul);
  • nou-născuţi.

Mai jos, vom arăta care sunt complicaţiile pe care le poate provoca varicela, ce simptome pot indica asupra evoluţiei acestor complicaţii şi ce trebuie făcut dacă aţi observat simptomele respective.

Inflamaţia straturilor profunde ale pielii

Una dintre cele mai răspândite complicaţii ale vărsatului de vânt la copii şi la maturi este inflamaţia şi puroierea straturilor profunde ale pielii. Această complicaţie poate surveni dacă în rănile care se formează pe piele în primele zile ale maladiei, pătrund bacterii ce determină inflamaţia purulentă.

Puteţi determina dacă în leziunile din piele a pătruns o infecţie bacterială dacă:

  • în locul unor băşicuţe mici pe piele apar băşici mari, umplute cu un lichid opac de culoare galbenă sau sângerie;
  • observaţi că pielea din preajma leziunilor s-a înroşit, s-a umflat uşor şi a devenit dureroasă;
  • peste 3-4 zile de la apariţia erupţiilor, înregistraţi o nouă creştere a temperaturii corpului;
  • leziunile devin purulente;
  • sub pielea din regiunile afectate de leziuni se formează abcese.

În cazul în care observaţi aceste simptome, mergeţi imediat la medic. Pentru a soluţiona această problemă, specialistul vă poate prescrie o cură de tratament cu antibiotice.

Pneumonia

Pneumonia se dezvoltă la circa 10% din copiii şi 4-15% din adulţii infectaţi cu virusul varicelei.

Pneumonia face parte din categoria de maladii foarte periculoase, putând conduce, în unele cazuri, chiar la moartea bolnavului.

În primele zile de îmbolnăvire cu vărsat de vânt, pneumonia se poate dezvolta asimptomatic şi poate fi detectată numai prin radioscopie la plămâni.

Puteţi presupune că persoana care s-a îmbolnăvit de vărsat de vânt este afectată de pneumonie, dacă observaţi următoarele simptome:

  • la câteva zile după debutul maladiei, temperatura corpului creşte din nou;
  • apare o slăbiciune pronunţată şi greutate în respiraţie;
  • apar tusea sau durerile în piept.

Dacă observaţi toate aceste simptome, apelaţi imediat la medic. Pentru a trata pneumonia s-ar putea să fie nevoie de o cură specială cu antibiotice. Nu pierdeţi timpul! Timp de câteva ore sau zile, pneumonia poate conduce la decesul bolnavului!

Inflamaţia articulaţiilor şi a oaselor

În unele cazuri rare, vărsatul de vânt poate provoca inflamaţia articulaţiilor (artrită) şi a oaselor (osteomielită).

Apelaţi cât mai urgent la serviciile medicului dacă observaţi:

  • că unele articulaţii au început să vă doară destul de tare, s-au inflamat ori s-au înroşit;
  • simţiţi dureri puternice în una din regiunile corpului.

Afectarea creierului

În cazuri rare, virusul varicelei se poate răspândi în ţesuturile creierului uman şi provoca inflamaţia acestora.

Mergeţi imediat la medic sau chemaţi ambulanţa dacă observaţi că persoana bolnavă de vărsat de vânt:

  • pierde cunoştinţa sau are convulsii;
  • are tulburări de vorbire, de mers sau de coordonare a mişcărilor;
  • acuză dureri de cap puternice şi începe să vomite.

Afectarea ochilor

Afectarea ochilor în caz de varicelă se înregistrează destul de rar.

Mergeţi cât mai urgent la medic dacă observaţi:

  • senzaţia de usturime în unul sau în ambii ochi şi senzaţia continuă de “corp străin în ochi”;
  • înceţoşarea privirii la unul sau amândoi ochii;
  • pete aprinse la culoare sau “scântei” în ochi;
  • dificultatea de a privi într-o direcţie anumită sau apariţia strabismului (privirea încrucişată).

Afectarea inimii

În cazuri rare, vărsatul de vânt la copii poate provoca miocardită (inflamaţie a ţesuturilor miocardului).

Mergeţi de urgenţă la medic dacă persoana afectată de varicelă începe să acuze simptome precum: slăbiciune, greutăţi în respiraţie sau dureri în regiunea inimii.

Ce analize şi investigaţii poate prescrie medicul pentru a diagnostica vărsatul de vânt (varicela)?

Diagnosticarea şi tratarea varicelei este prerogativa medicului infecţionist. De regulă, pentru a stabili diagnosticul de varicelă, medicul trebuie doar să înrebe persoana bolnavă sau rudele acesteia cum a evoluat maladia şi să o examineze scrupulos.

Cu toate acestea, în unele cazuri, pentru precizarea diagnosticului de varicelă, sunt necesare unele analize suplimentare:

  • analiza sângelui pentru depistarea anticorpilor IgM şi IgA împotriva varicelei.
  • testul rapid de depistare a antigenilor (fragmentelor) de virusuri în lichidul care umple băşicuţele de pe piele sau analiza PCR (reacţia de polimerizare în lanţ).

În ce constă tratamentul varicelei la adulţi şi copii?

Tratamentul antiviral

După cum spuneam mai sus, varicela este declanşată de o specie a virusului herpetic. Pentru a opri înmulţirea acestuia, medicii prescriu persoanelor afectate tratament cu medicamente antivirale. Acest tratament este eficient numai dacă începe imediat după apariţia erupţiilor pe piele.

După părerea specialiştilor, tratamentul antiviral în caz de varicelă (vărsat de vânt) este obligatoriu dacă:

  • se îmbolnăveşte un adult sau un copil cu vârsta de peste 14 ani;
  • există semne care indică asupra unei evoluţii nefavorabile a varicelei (în particular, dacă apar băşicuţe noi la 6 zile după debutul maladiei);
  • persoana afectată de varicelă este fumător sau are imunitate redusăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
    persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
    .
  • persoana bolnavă s-a contaminat de varicelă de la unul din membrii familiei sale (în acest caz, vărsatul de vânt netratat trece mai greu);
  • se îmbolnăveşte o femeie însărcinată;
  • se îmbolnăveşte un nou-născut sau un sugar.

În toate celelalte cazuri, nu este nevoie de niciun tratament special pentru vărsat de vânt.

Medicamentul principal pe care îl prescriu medicii în caz de varicelă este preparatul antiviral aciclovir. Dacă medicul vă prescrie (pentru dvs. sau pentru copilul dvs.) acest medicament, consultaţi recomandările noastre din articolul Instrucţiuni detaliate privind aciclovirul.

Observaţiile clinice efectuate asupra persoanelor care s-au tratat cu acivlovir începând din prima zi de boală, arată că acest tratament nu poate bloca cu totul evoluţia maladiei, dar o poate face mai suportabilă: astfel, durata febrei este mai mică cu 1 zi, iar intensitatea celorlalte simptome se diminuează cu 15-30%.

În cazurile în care, după debutul varicelei, apar complicaţii (de exemplu, abcese sub piele sau pneumonie), medicii prescriu tratament suplimentar cu antibiotice.

Trebuie redusă febra la vărsat de vânt?

În caz de varicelă, copilul sau adultul pot acuza deseori creşterea temperaturii corporale. Din această cauză, mulţi se interesează dacă pot sau trebuie să reducă febra la varicelă?

La întrebarea aceasta putem răspunde în felul următor:

Specialiştii în domeniul maladiilor infecţioase nu recomandă reducerea febrei la varicelă cu ajutorul medicamentelor antipiretice, dacă nu este cazul (altfel spus, dacă temperatura nu sare peste 39-40ºC şi persoana afectată nu acuză dureri musculare şi articulare sau friguri). Aceste recomandări se bazează pe următoarele date:

  • acidul acetilsalicilic (aspirina) şi alte medicamente pentru febră şi gripă care conţin această substanţă chimică, nu sunt în niciun caz indicate copiilor în caz de varicelă, deoarece pot tulbura funcţia ficatului (aşa-numitul sindrom Reye);
  • paracetamolul care, în doze adecvate, este relativ sigur în caz de vărsat de vânt, nu poate reduce, din păcate, febra provocată de această boală şi, potrivit unor studii ştiinţifice, poate prelungi procesul de vindecare;
  • în cadrul unor cercetări ştiinţifice, s-a constatat că utilizarea paracetamolului, ibuprofenului şi altor medicamente similare (din grupul antiinflamatoarelor nesteroidiene) poate spori riscul complicaţiilor la copii în caz de varicelă (în special, apariţia de abcese sub piele – V Tratamentul Febrei).
Astfel, dacă copilul suportă normal febra, temperatura nu depăşeşte 39ºC şi dacă copilul nu a avut în trecut convulsii de febră, medicamentele antipiretice nu sunt indicate. E suficent doar să propuneţi cât mai des copilului dvs. câte un pahar cu apă, să-l dezbrăcaţi şi să reduceţi temperatura din încăpere la 18-22ºC.

Pe de altă parte, dacă copilul suportă greu febra şi, în trecut, a acuzat convulsii de febră, iar temperatura corpului depăşeşte 39ºC, apelaţi imediat la medicul dvs. pentru a efectua un tratament sub supravegherea acestuia.

Ce fac dacă mă mănâncă pielea la vărsat de vânt? Cum pot ameliora pruritul?

Dacă dvs. sau copilul dvs. acuzaţi prurit (mâncărime) intens după debutul varicelei, puteţi utiliza loţiuni ce conţin calamină pentru a ameliora acest simptom neplăcut.

Un alt medicament eficient în caz de prurit, provocat de varicelă, este preparatul antihistaminic clorfenamina. Întrebaţi-l neapărat pe medic dacă dvs. sau copilul dvs. aţi putea administra medicamentul dat.

Cu ce trebuie să-mi ung erupţiile în caz de varicelă?

Erupţiile care apar în caz de vărsat de vânt nu cer un tratament special. Acestea nu trebuie unse cu nimic şi nu trebuie bandajate sau acoperite cu plasturi.

Încercaţi doar să nu vă scărpinaţi şi să nu rupeţi cojile de pe leziuni, care se formează în procesul de vindecare.

Dacă copilul dvs. se scarpină intens, tăieţi-i cât mai scurt unghiile şi îmbracaţi-i mâinile în mănuşi subţiri (sau şosete obişnuite) înainte de somn.

Alimentarea şi dieta în caz de varicelă

În caz de varicelă, nu este necesar să urmaţi o dietă specială. Trebuie doar să vă străduiţi să consumaţi cât mai mult lichid.

Consumând lichide din abundenţă, preveniţi deshidratarea, care poate surveni în urma febrei provocate de vărsatul de vânt. Aceasta vă ajută, totodată, să amelioraţi pruritul şi să calmaţi durerile de cap.

Pot să mă spăl în caz de varicelă? Pot să-mi îmbăiez copilul?

În caz de varicelă, vă puteţi spăla fără grijă, deşi e mai bine să faceţi duş decât baie. După duş, trebuie să absorbiţi apa de pe piele cu un prosop foarte moale, fără a jupui cojile de pe leziunile provocate de vărsatul de vânt.

Copilul care face varicelă poate fi şi chiar trebuie spălat în fiecare zi (pentru a menţine pielea umedă şi a reduce pruritul), cu săpun. Virusul care declanşeazpă vărsatul de vânt este foarte sensibil la acţiunea săpunului şi moare după ce intră în contact cu acesta.

Când pot să-mi scot copilul afară?

Puteţi să vă plimbaţi cu copilul dvs. şi chiar să-i permiteţi să se joace cu alţi copii după ce nu mai apar erupţii noi pe piele şi toate băşicuţele vechi s-au acoperit cu coajă.

Cum pot îndepărta cicatricile şi semnele lăsate de varicelă?

În unele cazuri, după vindecarea leziunilor ce se formează la vărsat de vânt, pe piele rămân pete albe şi cicatrici.

Recomandări detaliate cu privire la ce puteţi face ca să scăpaţi de  cicatricile/ semnele lăsate de varicelă – în articolul Îndepărtarea cicatricilor.

Varicela în perioada sarcinii şi alăptării

Ce trebuie să fac dacă, în timpul sarcinii, am contactat cu un bolnav de varicelă?

În cazul femeilor gravide care nu au avut varicelă în copilărie şi nu au fost vaccinate împotriva acestei infecţii, contactul cu o persoană bolnavă de herpes zoster sau cu o persoană (copil) bolnavă de varicelă, poate conduce la dezvoltarea varicelei.

Aşa cum se va arăta mai jos, varicela poate fi periculoasă atât pentru femeia însărcinată cât şi pentru făt.

Astfel, dacă aţi contactat cu persoane afectate de herpes zoster sau varicelă, indiferent de termenul de sarcină şi de faptul aţi avut sau nu varicelă în copilărie:

Adresaţi-vă urgent medicului specialist de boli infecţioase. Medicul ar trebui să vă facă un test de sânge pentru a determina dacă aveţi anticorpi împotriva virusului herpes zoster. Dacă analiza arată că Dvs. aveţi anticorpi împotriva virusului, este posibil ca tratamentul să nu fie necesar, deoarece, în acest caz, organismul Dvs. poate bloca de la sine dezvoltarea infecţiei.

Dacă testul indică faptul că nu aveţi anticorpi împotriva virusului herpes zoster, medicul vă poate recomanda tratamentul profilactic care constă în administrarea unui ser care conţine anticorpi împotriva virusului.

Serul antiherpetic poate reduce semnificativ viitoarele manifestări ale bolii sau poate preveni totalmente dezvoltarea infecţiei la femeia gravidă. Actualmente, nu se cunoaşte dacă vaccinul poate preveni infectarea fătului, dar se ştie că aceasta nu produce nicio perturbare în dezvoltarea lui.

Serul este eficient doar în primele 4-5 zile de la contactul cu sursa de infecţie, de aceea este important să nu amânaţi vizita la medic.

Ce pericole prezintă infectarea cu varicelă în timpul sarcinii?

La femeia gravidă varicela poate afecta grav creierul şi plămânii, ceea ce poate conduce la deces.

Potrivit datelor unor cercetări actuale, răspândirea virusului varicelei din corpul femeilor gravide la făt are loc în aproximativ 25% din cazuri. Cu toate acestea, impactul negativ al virusului asupra dezvoltării fetale şi apariţia malformaţiilor la copiii ale căror mame au avut varicelă în timpul sarcinii, se observă în mai puţin de 1-3% dintre cazuri.

Defecte posibile care se pot dezvolta în acest caz, sunt malformaţiile ochilor, afectarea dezvoltării la nivelul mâinilor sau al picioarelor, tulburări de formare a oaselor craniului, malformaţii ale creierului. La unii copii se dezvoltă numai una dintre aceste malformaţii, la alţii mai multe sau chiar toate.

Cea mai mare probabilitate de tulburări în dezvoltarea fătului se produce atunci când infectarea femeii gravide cu varicelă are loc între a 7-a şi a 20-a săptămână de sarcină.

Infectarea cu varicelă la scurt timp înainte de naştere şi dezvoltarea infecţiei active cu câteva zile înainte de naştere sau la 1-2 zile după naştere, în 20-25% dintre cazuri, conduce la dezvoltarea infecţiei la copilul nou-născut.

La nou-născuţi, infecţia poate evolua foarte greu, iar în lipsa unui tratament adecvat (vaccinarea antiherpetică) copilul poate muri.

Ce trebuie să fac dacă în timpul sarcinii am avut o erupţie asemănătoarea cu varicela?

Dacă în timpul sarcinii aveţi o erupţie similară cu erupţia cutanată de varicelă (mai ales, dacă aţi fost în contact cu un bolnav de varicelă!)

  • Cereţi imediat o consultaţie a medicului specialist în boli infecţioase.
  • În urma examinării şi efectuând testele speciale, medicul poate stabili dacă este vorba de varicelă sau de o altă boală.
  • În funcţie de rezultatele examinării, medicul poate să vă stabilească o schemă de tratament adecvat (de exemplu, vă va prescrie Aciclovir, sub formă de pastile sau de injecţii).

Am suportat varicelă în timpul sarcinii. Cum pot afla dacă infecţia a afectat sau nu dezvoltarea fătului?

Dacă aţi avut sau bănuiţi că aţi avut varicelă, spuneţi-i neapărat despre aceasta medicului ginecolog. Pentru a verifica starea fătului, medicul poate să vă prescrie o examinare sau mai multe examinări ultrasonografice (ecografie).

De regulă, la 18-20 săptămâni de sarcină, cu ajutorul examenului ecografic pot fi detectate malformaţiile majore, care pot fi declanşate la făt de varicelă.

Dacă examenul ecografic nu arată anomalii semnificative în dezvoltarea copilului – aceasta ar însemna că, cel mai probabil, cazul Dvs. face parte din cele 99-97% dintre cazuri, în care infecţia evoluează fără consecinţe. Cu toate acestea, ecografia nu poate oferi o garanţie deplină a sănătăţii fătului. Concluzia finală în ceea ce priveşte efectul infecţiei asupra sănătăţii copilului se poate face numai după naşterea lui.

Am avut o erupţie asemănătoare cu varicela în timpul alăptării. Ce ar trebui să fac?

Dacă în timpul alăptării observaţi la Dvs. o erupţie asemănătoare cu varicela:

  • Cereţi imediat asistenţa medicului specialist în boli infecţioase, pentru a vă asigura că aceasta este varicelă, şi nu altceva.
  • Informaţi-l pe medicul pediatru despre faptul că v-aţi îmbolnăvit. Medicul va monitoriza starea copilului Dvs. şi îi va prescrie tratament, dacă va fi necesar.
  • Nu este nevoie să opriţi alăptarea. Alăptarea poate fi chiar benefică, deoarece laptele matern conţine anticorpi împotriva virusului herpes, care vor proteja copilul. Studiile ştiinţifice au arătat că virusul varicelei nu pătrunde în laptele matern.
  • Încercaţi să limitaţi contactul copilului cu erupţiile cutanate care v-au apărut.

Nu am avut niciodată varicela şi, recent, m-am vaccinat împotriva acestei infecţiei. Cât timp ar trebui să aştept înainte de a începe încercările de a concepe un copil?

Deoarece vaccinul împotriva varicelei conţine forme vii, dar slăbite, ale virusului care pot provoca o infecţie uşoară, producătorii vaccinurilor recomandă să începeţi încercările de a concepe un copil nu mai devreme de 3 luni după vaccinare.

Conform datelor Academiei Americane de Pediatrie, poate fi suficientă şi o pauză de o lună. Se cunosc multe cazuri de naştere a copiilor sănătoşi care au fost concepuţi după o lună sau chiar mai puţin după ce femeia a fost vaccinată împotriva varicelei.

Am fost vaccinată împotriva varicelei în timpul sarcinii. Acest lucru poate afecta în vreun fel afecta copilul meu?

Unii dintre producătorii vaccinurilor efectuează supravegherea stării de sănătate a copiilor născuţi de femeile care au fost vaccinate împotriva varicelei în timpul sarcinii. Raportul publicat în 2009 a relatat că vaccinarea împotriva varicelei nu sporeşte riscul de malformaţii la făt.

Sunt însărcinată. Aceasta este a doua sarcină. Nu am fost bolnavă niciodată de varicelă. Nu ar fi periculos dacă primul meu copil va fi vaccinat împotriva varicelei?

Studiile arată că, după vaccinare, varicela la om (la copil) poate provoca doar o formă uşoară a infecţiei care, rareori, se transmite altora.
În acest sens, mulţi specialişti permit vaccinarea copiilor, mamele cărora sunt însărcinate cu un alt copil.

Deschideți surse
  • Klassen TP, Belseck EM, Wiebe N, Hartling L. Acyclovir for treating varicella in otherwise healthy children and adolescents. Cochrane Database Syst Rev. 2004;(2):CD002980.
  • Lamont RF, Sobel JD, Carrington D, et al. Varicella-zoster virus (chickenpox) infection in pregnancy. BJOG. 2011;118(10):1155-62.
  • Macartney, K., & McIntyre, P. (2008). Vaccines for post-exposure prophylaxis against varicella (chickenpox) in children and adults. Cochrane Database of Systematic Reviews. doi:10.1002/14651858.cd001833.pub2
  • Scheinfeld, N. & Cohen, S.R., 2013. Varicella Causes Skin Pits and Keloids −− More Reasons for the Varicella Vaccine, pp.1–6.
  • Sendelbach, D.M. & Sanchez, P.J., 2012. Varicella, Influenza: Not Necessary to Separate Mother and Infant. Pediatrics, 130(2), pp.e464–e464.
  • Tarlow, M.J. & Walters, S., 1998. Chickenpox in childhood. A review prepared for the UK Advisory Group on Chickenpox on behalf of the British Society for the Study of Infection. The Journal of infection, 36 Suppl 1, pp.39–47.
  • Tunbridge, a J., Breuer, J. & Jeffery, K.J.M., 2008. Chickenpox in adults – clinical management. The Journal of infection, 57(2), pp.95–102.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.