Tuse cu sânge (sânge în spută, hemoptizie). Informație argumentată științific pentru pacienți.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 7 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 5 voturi.
Se încarcă...

Introducere

În acest articol din Ghidul consumatorului inteligent de informații și servicii medicale vom explica opțiunile de diagnostic și tratament în caz de apariție a sputei/tusei cu sânge, utilizarea cărora este susținută de dovezi științifice.

Recomandări cu privire la rezolvarea tusei la copii și adulți sunt prezentate în articolul: Tusea. Ghid argumentat științific pentru pacienți.

În ce cazuri de apariție a tusei cu sânge este nevoie de adresare imediată la medic?

Chemați imediat ambulanța în următoarele situații:

  • Dacă la o persoană a început să se elimine o cantitate mare de sânge odată cu tusea. Sângerarea masivă la nivelul căilor respiratorii poate duce rapid la dereglarea respirației și la deces.
    În astfel de cazuri, sângele se poate elimina sub formă lichidă, sub formă de spumă sau cheaguri și, de obicei, are o culoare roșie caracteristică.
  • În cazul în care, indiferent de cantitatea de sânge eliminat, a apărut brusc senzația de insuficiență de aer (respirație dificilă ) și/sau dureri în piept.
  • Dacă tusea cu sânge a apărut după accidentare sau după cădere.
  • Dacă tusea cu sânge a început la o persoană care a suportat recent o intervenție chirurgicală la plămâni sau o investigație a căilor respiratorii (de exemplu, bronhoscopie);
  • Dacă tusea cu sânge a început la un copil sau la un adult care ar fi putut aspira un corp străin.

Înainte de sosirea ambulanței, bolnavul trebuie plasat într-o poziție semi-șezând, și trebuie să expectoreze sângele sau să-l înghită, dar să nu încerce să-l rețină în căile respiratorii.

Descrierea algoritmului de tratament în cazurile de urgență depășește limitele stabilite pentru acest articol.

În ce cazuri, la apariția unei cantități mici de sânge în spută, poate fi rezonabilă adresarea la medic?

(1) În multe cazuri, apariția sputei cu o cantitate mică de sânge este asociată cu răceala (de exemplu, cu o infecție virală acută a tractului respirator inferior – bronșită acută) care, la majoritatea oamenilor, evoluează favorabil și se rezolvă fără tratament în termen de 7-10 zile. Cu toate acestea, deoarece apariția tusei cu sânge poate fi legată de alte cauze, se recomandă adresarea la medic în cazul în care eliminarea sputei cu sânge nu încetează în decurs de 1 săptămână.

Se recomandă adresarea promptă la medic dacă, pe lângă tuse cu sânge, sunt prezente și semne de pneumonie:

  • Tuse, care a început brusc, sau tuse, care s-a agravat treptat pe parcursul mai multor zile;
  • Tusea este însoțită de spută; sputa poate fi gălbuie, verzuie sau ruginie și poate conține dâre sau cheaguri mici de sânge;
  • Febră (peste 38 C);
  • Durere acută în piept (sau în spate, în partea superioară a abdomenului), care se intensifică la o inspirație adâncă;
  • Respirație accelerată (peste 25 de respirații pe minut în stare de repaus);
  • Creșterea frecvenței cardiace (peste 100 de bătăi pe minut în repaus);
  • Dificultăți de respirație, senzație de insuficiență de aer (dispnee).

Simptomele de mai sus pot indica asupra dezvoltării pneumoniei, caz în care este nevoie de inițierea imediată a tratamentului cu antibiotice.

În multe cazuri, pentru a stabili diagnosticul de pneumonie medicului îi este suficient să examineze bolnavul. La identificarea semnelor tipice de pneumonie (raluri caracteristice într-o zonă a plămânilor, sunet surd la percuția unei regiuni a cutiei toracice), diagnosticul de pneumonie poate fi stabilit fără efectuarea radiografiei.

În cazul pacienților în stare gravă, care au nevoie de spitalizare, medicul poate indica efectuarea radiografiei, pentru a stabili definitiv diagnosticul, pentru a exclude (sau confirma) prezența complicațiilor pneumoniei și pentru a stabili un plan adecvat de tratament. Vedeți Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la pneumonie.

(2) Persoanelor, care au observat eliminarea sputei cu sânge, li se recomandă să se adreseze la medic în oricare dintre situațiile descrise mai jos:

a) Dacă tusea (uscată sau umedă) durează 3-4 săptămâni sau mai mult, nu se ameliorează sau chiar devine mai pronunțată;

b) Dacă persoana bolnavă are febră periodică sau persistentă peste 37,5 C;

c) Dacă se înregistrează o pierdere inexplicabilă în greutate;

d) În cazul în care au apărut dureri în piept, care se intensifică la respirație;

e) În cazul în care sputa cu sânge a apărut la o persoană mai în vârstă de 40 de ani, în special dacă persoana respectivă fumează sau a fumat în trecut;

f) Dacă episoadele de eliminare a sângelui cu tusea nu se rezolvă în decurs de o săptămână;

g) Dacă, în decursul ultimilor doi ani, persoana afectată a contactat cu un pacient cu tuberculoză pulmonară, sau în cazul în care persoana locuiește într-o regiune cu prevalență ridicată a tuberculozei;

h) Dacă persoana afectată a suferit anterior de tuberculoză pulmonară;

i) Dacă persoana afectată suferă de dispnee (respirație dificilă) care apare în urma unui efort fizic nesemnificativ sau la activități zilnice obișnuite.

În asemenea situații, cauzele apariției sputei cu sânge pot fi diverse afecțiuni pulmonare, inclusiv infecții (tuberculoză, infecții fungice, echinococ, schistosomiază, migrarea larvelor de ascarizi sau alți paraziți), tumori (cancer pulmonar sau metastaze), boli respiratorii cronice (bronșiectazie, bronșită cronică, BPOC, fibroză chistică), endometrioză (la femei), boli vasculare, boli autoimune, boli cardiace cronice, dereglări de coagulare a sângelui, lezarea vaselor sangvine, etc. O altă cauză a tusei cu sânge poate fi fumatul.

Pentru a stabili cauza problemei, medicul poate sugera un plan de investigații, conform algoritmului prezentat în continuare.

Ce investigații și ce tratament ar putea fi rezonabile în cazul apariției sputei cu sânge?

Pentru a determina cauza tusei/sputei cu sânge pot fi efectuate următoarele investigații:

  • Radiografia cutiei toracice;
  • Tomografia computerizată (CT), cu sau fără angiografie;
  • Bronhoscopia.

În multe cazuri, pentru a identifica cauzele apariției sângelui în spută examinarea începe cu radiografia plămânilor. Aceasta este o investigație ieftină, non-invazivă și accesibilă, care, la mulți pacienți, permite determinarea locului de sângerare.

Planul ulterior de investigații depinde de rezultatul radiografiei plămânilor:

(1) Dacă la radiografia pulmonară se depistează modificări caracteristice unei anumite afecțiuni, investigațiile se continuă (pentru stabilirea diagnosticului definitiv), după care se organizează un tratament corespunzător.

De exemplu,

În unele cazuri, în ciuda tratamentului bolii de bază, eliminarea sângelui cu sputa persistă. În asemenea situații, ar putea fi necesară embolizarea vaselor sangvine, din care are loc hemoragia (arterele bronșice), sau efectuarea unei intervenții chirurgicale.

Embolizarea arterelor bronșice este o procedură minim invazivă , în timpul căreia, printr-o incizie în piele, medicul introduce într-unul dintre vasele sangvine (de obicei în artera femurală) o sondă subțire pe care o împinge până la nivelul vaselor lezate din plămâni. Poziția sondei este monitorizată constant cu ajutorul radiografiei sau a scanării CT. Ajungând la locul sângerării, medicul (prin sondă) introduce în interiorul vasului o substanță specială care obturează (blochează) lumenul vasului și permite oprirea hemoragiei. Procedura se efectuează cu anestezie locală și poate dura de la 1 la 4 ore. În cazul unor pacienți, pentru oprirea definitivă a hemoragiei poate fi nevoie de efectuarea repetată a procedurii de embolizare.

Actualmente, efectuarea intervenției chirurgicale este rareori indicată și se recomandă, în special, în cazul în care eliminarea sângelui a început în urma unei traume sau în cazul lezării vaselor sangvine ale plămânilor în cadrul unei investigații (de exemplu, în timpul bronhoscopiei).

(2) În cazul pacienților la care eliminarea sputei cu sânge a durat doar o scurtă perioadă de timp, la care la radiografie pulmonară nu s-au depistat modificări caracteristice, și care nu sunt supuși unui risc crescut de apariție a cancerului pulmonar (sunt mai tineri de 40 de ani și nu fumează), poate fi rezonabilă încetarea examinărilor. În astfel de cazuri, pacientului i se recomandă să revină la consultație dacă va observa din nou apariția sputei cu sânge (pentru efectuarea CT și a bronhoscopiei).

(3) La pacienții la care la radiografie pulmonară nu se depistează niciun fel de modificări caracteristice, dar la care nu se poate exclude complet prezența cancerului pulmonar (riscul este mai mare în cazul persoanelor mai în vârstă de 40 de ani care fumează sau au fumat în trecut) poate fi rezonabilă efectuarea tomografiei computerizate (cu sau fără angiografie) și/sau efectuarea bronhoscopiei. În cadrul unui studiu s-a determinat că la 24% dintre pacienții la care tusea cu sânge a fost asociată cu cancerul pulmonar, la radiografia plămânilor nu s-au depistat niciun fel de modificări. Vedeți Cancer pulmonar. Informație argumentată științific pentru pacienți

Tomografia computerizată oferă o imagine exactă a țesutului pulmonar și a altor organe ale cutiei toracice. În prezent, se recomandă efectuarea CT cu tomograf multidetector (multislice), care permite scanarea rapidă a toracelui (în timpul unei rețineri a respirației).

Potrivit mai multor studii, CT permite determinarea locului de sângerare la 73-100% din pacienți. În unele cazuri se recomandă efectuarea tomografiei computerizate cu angiografie. Angiografia permite determinarea structurii vaselor sangvine și poate fi necesară dacă în viitor se planifică embolizarea arterelor bronșice sau operația chirurgicală.

Bronhoscopia este o procedură în timpul căreia medicul introduce în căile respiratorii ale pacientului o sondă optică subțire care permite examinarea pereților bronhiilor. În multe cazuri bronhoscopia se utilizează ca o investigație suplimentară (după CT), pentru a preleva probe de țesuturi necesare pentru efectuarea ulterioară a analizei histologice sau a examenului bacteriologic.

(4) La 3-42% dintre pacienți (după diferiți autori) cauza tusei cu sânge nu poate fi stabilită, chiar și după efectuarea tuturor investigațiilor disponibile. În astfel de cazuri, dacă eliminarea sângelui cu tusea persistă, poate fi rezonabilă efectuarea embolizării arterelor bronșice. Această procedură permite rezolvarea problemei la 85% dintre pacienți.

Mulți dintre pacienții la care cauza tusei cu sânge rămâne neidentificată sunt fumători. Tuturor persoanelor care fumează li se recomandă să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de apariție a cancerului pulmonar, BPOC și a bolilor cardiovasculare. La peste 90% dintre fumători, în decurs de câteva luni după renunțarea la fumat, tusea încetează.

Vedeți sursele
  • Hurt, K. & Bilton, D., 2012. Diagnosis and Treatment. Acute Medicine, 11(1)(May), pp.39–45.
  • Larici, A.R. et al., 2014. Diagnosis and management of hemoptysis. Diagnostic and Interventional Radiology, 20(4), pp.299–309.
  • Sopko, D.R. & Smith, T.P., 2011. Bronchial artery embolization for hemoptysis. Seminars in Interventional Radiology, (28), pp.48–62.
  • Jean-Baptiste, E., 2005. Management of Hemoptysis in the Emergency Department. Hospital Physician, (January), pp.53–59.
  • Lee, Y.J. et al., 2012. The clinical implications of bronchoscopy in hemoptysis patients with no explainable lesions in computed tomography. Respiratory Medicine, 106(3), pp.413–419.
  • Thirumaran, M. et al., 2009. Is investigation of patients with haemoptysis and normal chest radiograph justified? Thorax, 64(10), pp.854–6.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 5 voturi.
Se încarcă...

Vă invităm să vă expuneți părerea referitor la articol și site.