Trichineloza (trichinoza) la om. Răspunsuri la cele mai importante întrebări

Ce este trichineloza?

În medicina umană și animală, termenul trichineloză se întrebuințează pentru desemnarea condiției animalelor și oamenilor infestați cu paraziți din familia Trichinella.

Trichineloza poate fi periculoasă. La unele persoane contaminate, boala provoacă complicații extrem de grave. În cazuri rare, bolnavii infestați de trichinoză decedează.

Studiind diverse materiale pentru articolul de față, am găsit un raport în care sunt prezentate datele statistice privind incidența trichinozei în 41 de țări ale lumii, pentru perioada cuprinsă între 1986-2009. Rezultatele acestui raport arată că, în țările în care cazurile de trichineloză au fost ținute în evidență, în perioada dată, de trichinoză s-au îmbolnăvit peste 65 800 de persoane. Din acestea, 42 au decedat. Din toate cazurile de trichineloză, 87% s-au înregistrat în țările europene. Cea mai mare incidență de trichinoză se înregistrează în România.

Cum poate omul să se contamineze cu trichineloză?

Adulții și copiii se pot contamina cu trichinoză consumând carnea crudă sau insuficient preparată a animalelor sălbatice sau domestice deja infestate de acest parazit.

Agenții patogeni ai trichinelozei reprezintă o specie de helminți care se numesc, în termeni medicali, trichinele.

În prezent, se cunosc peste 11 specii de trichinele capabile să infesteze omul.

De la ce animale ne putem contamina cu trichineloză?

De cele mai multe ori, oamenii se contaminează cu trichineloză, consumând carnea insuficient preparată a porcilor domestici sau sălbatici (mistreții), a cailor, caprelor, oilor, urșilor, ratonilor, câinilor, vulpilor, morselor, focilor, păsărilor și reptilelor (de exemplu, șopârle mari, crocodili) ș.a.m.d..

La rândul lor, animalele sălbatice se contaminează cu trichineloză când consumă carnea altor animale infestate.

Animalele domestice (inclusiv erbivorele) se infestează cu trichineloză când stăpânii le dau să mănânce resturile altor animale, contaminate cu trichinele, sau când înghit rămășițele rozătoarelor infectate (de exemplu, șobolanii).

În carnea animalelor infectate cu trichineloză se conțin chisturile trichinelelor. Acestea sunt, de fapt, larvele helmintului, acoperite cu un înveliș protector. În 1 kg de carne de animal infectată se pot conține zeci de mii de chisturi.

Chisturile au dimensiuni mici, de la 0,65 mm la 1,45 mm în lungime și de la 0,026 mm la 0,04 mm în lățime. Chisturile nu pot fi observate cu ochiul liber.

Pe dinafară, animalele infestate cu trichineloză și carnea acestora arată ca de obicei și nu se disting prin careva semne exterioare, după care am putea depista infecția.

Cum putem controla carnea la trichineloză?

Un control calitativ al cărnii la trichineloză poate fi efectuat doar în laboratoarele veterinare. În prezent, sunt accesibile microscoape speciale (trichineloscoape), cu ajutorul cărora carnea poate fi verificată la trichinele chiar și în condiții casnice (dacă nu aveți suficientă experiență, nu vă bizuiți pe examenul efectuat acasă!).

Prin ce semne și simptome se poate manifesta trichineloza?

Simptomele trichinozei depind de cantitatea de larve care au pătruns în organismul omului. Dacă numărul larvelor a fost mic, infecția, cel mai probabil, nu va determina simptome vizibile și va trece fără urmări grave.

Pe de altă parte, în caz de contaminare masivă (câteva sute de larve), simptomele și complicațiile maladiei ar putea fi extrem de grave.

După ce omul consumă carnea animalului infestat cu trichineloză, în stomac din aceasta ies larvele parazitului care, în decursul următoarelor 2 zile, se maturizează și încep să se împerecheze. Peste alte câteva zile după împerechere, femelele trichinelelor încep să producă noi generații de larve care pătrund în vasele sangvine și limfatice din pereții intestinali și încep să migreze în mușchi.

Apariția de noi generații de larve poate dura câteva săptămâni și continua până femela nu moare sub acțiunea medicamentelor (în cazul în care va fi început un tratament) sau nu va distrusă de sistemul imunitar al persoanei bolnave.

Primele simptome de boală pot apărea peste 8-15 zile după infestarea masivă cu trichineloză (aceasta este Perioada de incubațiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani. a infecției). Bolnavul acuză brusc:

• Dureri musculare, în special în mușchii masticatori, în diafragmă, în mușchii intercostali, în mâini și în picioare.
• Temperatura urcă până la 40,5 C.
• Slăbiciune pronunțată, dureri în articulații, friguri.
• Diaree.
• Edemul facial, care poate fi desosebit de pronunțat în regiunea pleoapelor.
• Erupții asemănătoare cu alergia.
• Vânătăi (echimoze) sub unghii.
• Tuse seacă.

În medicină, această perioadă a maladiei se numește trichineloză acută. Apariția tuturor acestor simptome este legată de migrația noilor generații de larve din intestin în mușchi. Simptomele date pot persista în decurs de câteva săptămâni, pentra a dispărea treptat pe parcurs.

La unii oameni, în perioada acută a bolii, din cauza migrației larvelor și a reacției alergice și inflamatorii pe care o provoacă această migrație, pot apărea tulburări mai mult sau mai puțin grave ale funcției cardiace, cerebrale și renale.

Larvele care ajung în mușchi se acoperă, cu timpul, cu un înveliș protector. Sub acest înveliș, larvele pot supraviețui în decurs de mai mulți ani (după unele date, până la 40 de ani în organismul omului și până la 20 de ani în organismul urșilor). Prezența larvelor în mușchi se numește, în termeni medicali, trichineloză cronică. Simptomele bolii, la această etapă, pot fi: durerile musculare, scăderea masei musculare, fatigabilitatea sporită, senzația persistentă de amorțeală, furnicăturile sau transpirația abundentă în diferite părți ale corpului. Simptomele date pot persista timp de câteva luni sau chiar ani.

O altă manifestare a trichinelozei cronice ar putea fi inflamația persistentă a ochilor (conjunctivita cronică), care poate dura timp de mai mulți ani.

Diagnosticul. Ce analize și investigații sunt necesare pentru a depista trichineloza?

Pentru a depista trichineloza, medicii pot recurge la analiza sângelui la anticorpi împotriva trichinelelor. Prezența anticorpilor în sângele omului bolnav dovedește infestarea, deoarece în sângele oamenilor necontaminați nu există anticorpi împotriva acestor paraziți.

Ce tratament este necesar în caz de trichinoză?

În caz de trichineloză, tratamentul trebuie început cât mai repede după infestare. Aceasta pentru că medicamentele accesibile în prezent sunt eficiente numai împotriva helminților adulți, care produc larve în intestin, dar nu sunt capabile să nimicească larvele ce au ajuns deja în mușchi.

În momentul de față, pentru tratarea trichinozei se utilizează următoarele medicamente:

• Albendazol: 400 mg, de 2 ori pe zi, timp de 8-14 zile (v. Instrucțiunile de utilizare a albendazolului).
• Mebendazol: de la 200 mg la 400 mg, de 3 ori pe zi, timp de 3 zile, și, mai apoi, de la 400 mg la 500 mg, de trei ori pe zi, timp de 10 zile (v. Instrucțiunile de utilizare a mebendazolului).
• Pirantel: 1 doză (calculată după formula de 10-20 mg la 1 kg de masă corporală a bolnavului) și încă o doză peste 2-3 zile (acest medicament poate fi folosit pentru tratarea trichinelozei la femeile gravide și la copii sub 2 ani). (v. Instrucțiunile de utilizare a pirantelului).

După începerea curei de tratament, migrația larvelor în mușchi încetează și simptomele trichinozei acute dispar treptat. Dacă tratamentul a început cu întârziere și o parte a larvelor a reușit deja să ajungă în muschi, simptomele trichinelozei cronice ar putea persista încă mult timp.

Profilaxia. Cum putem preveni infestarea cu trichineloză?

Singura modalitate de a preveni infestarea cu trichineloză constă în prepararea termică minuțioasă a cărnii animalelor. Carnea tuturor animalelor (nu numai a celor de pradă, dar și a erbivorelor) trebuie considerată drept potențial periculoasă, dacă nu a fost controlată în condiții de laborator și nu a fost preparată cum se cuvine.

Pentru a elimina agenții patogeni din carne, trebuie să o încălziți până la temperatura de nu mai puțin de 74C (temperatura trebuie măsurată cu ajutorul termometrului de bucătărie, introdus în bucățile de carne).

Congelarea cărnii, care ar putea avea un efect distrugător asupra larvelor altor tipuri de helminți, este mai puțin eficientă în caz de trichinoză. În prezent, s-au depistat deja varietăți de trichinele, ale căror larve sunt capabile să supraviețuiască în carnea congelată în decurs de mai multe luni sau chiar ani.

S-ar putea ca uscarea cărnii sau afumarea acesteia să nu fie niște metode destul de eficiente împotriva larvelor de trichinele. De aceea, chiar și după o preparare minuțioasă a cărnii prin metodele date, aceasta ar putea rămânea contagioasă.

Recomandările suplimentare de protecție împotriva helminților