Tinea versicolor la copii şi adulţi. Răspunsuri la cele mai importante întrebări

Ce este tinea versicolor (pitiriazis versicolor)?

«Câteva zile în urmă mi-au apărut pe corp (în special pe piept şi pe spate) pete nu foarte mari, rotunde, care s-au acoperit treptat cu solzi destul de fini. Pielea afectată de aceste pete se decolorează. Leziunile sunt însoţite de mâncărime. Unii mi-au spus că ar putea fi vorba de psoriazis, alţii – de pecingine. Din internet am aflat că poate fi vorba de o formă de pitiriazis, fie rozat, fie versicolor. Ce să cred? Cum se numeşte boala de piele pe care o am? Ce ar fi putut-o cauza? Cât de periculoasă este această maladie, mă pot vindeca fără urmări?…»

Toate aceste simptome ar putea fi caracteristice unei boli dermatologice care se numeşte tinea versicolor sau pitiriazis versicolor.

Dacă istoria de mai sus este cumva şi istoria dumneavoastră, în articolul de faţă veţi găsi răspunsuri la toate întrebările de mai sus, dar şi la multe altele care pot apărea referitor la tinea versicolor.

Care sunt cauzele apariţiei tinea versicolor? Ce poate provoca această boală de piele?

În cazul tinea versicolor, etiologia bolii este cât se poate de simplă şi foarte bine studiată. Tinea versicolor este cauzată de ciuperci din genul Malassezia, cunoscut de medici şi sub denumirea mai veche de Pityrosporum ovale.

Genul Malassezia cuprinde 11 specii, 2 dintre acestea fiind responsabile de apariţia pitiriazisului versicolor: Malassezia globosa şi Malassezia furfur.

Tinea versicolor are o incidenţă mai mare la persoane cu vârste cuprinse între 10-25 de ani.

Cazuri de pitiriazis versicolor la vârsta prepubertară sau după 65 de ani se întâlnesc, dar foarte rar.

Cum ne putem infecta cu tinea versicolor? Ne putem molipsi de la câini, pisici şi alte animale de companie? 

Habitatul natural al Malasseziei este pielea mai multor animale, inclusiv a oamenilor. Ciuperca respectivă poate fi găsită însă nu numai în regiunile afectate de tinea versicolor dar şi pe pielea sănătoasă.
Malassezia face parte, prin urmare, din microflora obişnuită a pielii mamiferelor, păsărilor şi oamenilor.

Conform unor studii microbilogice, microflora a 18% de copii şi 90-100% de adulţi sănătoşi conţine Malassezia.

Factorii care determină transformarea acestor microorganisme saprofite (nedăunătoare) în microorganisme parazite (dăunătoare) sunt:

• Predispoziţia genetică. Peste 20% din persoanele afectate de tinea versicolor îşi amintesc că au avut antecedente în familie sau printre rude. Atât rata de recurenţă (recidivare), cât şi durata maladiei poate fi mai mare la persoanele cu predispoziţie ereditară.
• Climatul cald şi umed. Pitiriazisul versicolor se întâlneşte mai des în regiunile tropicale (în aceste zone, 30%-40% de adulţi se îmbolnăvesc de tinea versicolor cel puţin o dată în viaţă) decât în cele temperate, unde boala afectează cel puţin o dată în viaţă 1%-4% de adulţi.

Alte tipuri de tinea, precum tinea capitis, pot fi contagioase.

Poate fi asociată tinea versicolor cu scăderea imunităţii?

Deşi tinea versicolor se întâlneşte ceva mai des la persoanele cu imunitatea compromisăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc. (inclusiv cele cauzate de boli endocrine precum diabetul zaharat, boala Cushing, etc.), majoritatea oamenilor care se îmbolnăvesc de această maladie nu au nicio problemă cu imunitatea.

Tinea versicolor este o boală contagioasă? Ne putem contamina de la o persoană bolnavă?

Tinea versicolor nu este considerată o boală contagioasă, deoarece agentul său patogen face parte din microflora normală a pielii.

În acest sens, puteţi să acordaţi toată îngrijirea necesară oricărui membru al familiei dumneavoastră care se îmbolnăveşte de tinea versicolor, fără teama de a vă contamina sau de a-i contamina pe alţii.

Cum arată pielea afectată de tinea versicolor? Prin ce simptome şi semne se manifestă boala?

De regulă, petele de pitiriazis versicolor arată în felul următor:

• Infecţia cu Malassezia furfur determină apariţia unor pete oval-rotunde, bine definite, care formează plăci foarte fine de culori variate, pe piept, spate, abdomen, mâini sau picioare.
• Culoarea petelor variază, acoperind o gamă destul de largă: alb, maro, roşu etc. Petele se acoperă, de obicei, cu o crustă fină, care arată ca o peliculă. Uneori, în zonele afectate de tinea versicolor se observă căderea părului (alopecie).
• Trunchiul şi extremităţile proximale (zonele de tranziţie de la trunchi la membre) sunt regiunile cel mai des afectate de tinea versicolor, dar leziunile pot apărea, în unele cazuri, şi pe faţă, scalp şi organele genitale, cu precădere la copii şi la pacienţii imunocompromişi.
• Leziunile individuale sunt, de regulă, mici, dar treptat cresc şi fuzionează.

Mai rar, leziunile provocate de tinea versicolor au o distribuţie “atipică”, întâlnindu-se predominant la nivelul încheieturilor, pe faţă, în regiuni izolate de pe pielea membrelor inferioare sau superioare. Această formă de pitiriazis versicolor este caracteristică mai ales persoanelor imunocompromise şi se numeşte în medicină forma inversată de tinea versicolor.

La copii, pitiriazis versicolor poate să se manifeste similar cu pitiriazis alba.

Mai multe detalii despre pitiriazis alba şi alte cauze care pot provoca apariţia petelor de culoare deschisă pe piele la copii şi adulţi puteţi găsi în articolele Pitiriazis alba şi Pete albe pe piele.

Uneori în focarele de pitiriazis versicolor poate să cadă părul, din care cauză el poate fi confundat cu tinea capitis.

Pruritul (mâncărimea) este tipică pentru tinea versicolor?

Tinea versicolor poate fi însoţită de o mâncărime blândă.

Cât timp durează tinea versicolor? Ce pot face dacă boala nu trece?

Trebuie să ştiţi că boala poate trece în doar câteva luni de la începerea tratamentului.

Fără tratament, tinea versicolor poate evolua mult timp foarte lent, răspândindu-se treptat în mai multe regiuni ale corpului.

Tinea versicolor este o boală de piele periculoasă? Ce urmări şi complicaţii poate provoca aceasta?

Tinea versicolor nu este periculoasă pentru sănătate şi, de regulă, nu lasă cicatrici sau alte urme pe piele. Hipo- sau hiperpigmentarea care însoţesc evoluţia pitiriazisului versicolor, de obicei, dispar la câteva luni după începerea tratamentului.

Ce trebuie să facă medicul pentru a stabili diagnosticul de tinea versicolor?

Manifestarea clinică a pitiriazisului versicolor este, de obicei, atât de distinctă, încât diagnosticarea se poate face fără teste şi analize suplimentare de laborator.

De asemenea, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate folosi lampa Wood. Lumina emisă de această sursă UV colorează leziunile de tinea versicolor în arămiu-portocaliu. Totodată, medicul poate preleva o probă de ţesut pe care să o prelucreze cu soluţie KOH (hidroxid de potasiu) şi să o examineze la microscop. Este o modalitate eficientă de identificare a hifelor (filamentelor) de Malassezia.

Care este tratamentul prescris în caz de tinea versicolor?

În prezent, specialiştii recomandă tratarea pitiriazisului versicolor cu unguente speciale şi cu medicamente administrate pe cale orală.

Medicamentele topice: ce aplic în caz de tinea versicolor?

Dacă boala are o răspândire limitată, este preferabilă aplicarea medicamentelor topice precum loţiuni, creme şi chiar şampoane cu:

• tiosulfat de sodiu
• sulfură de seleniu;
• ketoconazol;
• bifonazol;
• clotrimazol;
• flutrimazol;
• zinc pirition;
• ciclopirox.
• terbinafină;
• naftifină.

Cu toate că medicii nu au ajuns, cel puţin pentru moment, la un consens general cu privire la durata optimă a tratamentului, se recomandă, îndeobşte, cure de la 1 la 4 săptămâni.

şamponul cu ketoconazol se aplică pe zonele afectate de tinea versicolor, este lăsat să acţioneze timp de 5-10 minute, iar mai apoi este spălat. Acest tratament este repetat zilnic timp de 1-4 săptămâni.

Cremele cu imidazol se aplică pe suprafaţele pielii afectate de tinea versicolor de 1-2 ori pe zi timp de 1-4 săptămâni.

şampoanele cu sulfură de seleniu şi cu zinc pirition se aplică pe pielea afectată, sunt lăsate să acţioneze timp de 5-10 minute, iar mai apoi sunt spălate. Tratamentul se reia zilnic într-o perioadă de 1-4 săptămâni.

Loţiunile cu sulfură de seleniu se aplică pe regiunile afectate de boală zilnic, timp de 2 săptămâni. Preparatul este lăsat să acţioneze pentru cel mult 10 minute înainte de a fi înlăturat de pe piele.

Unele persoane întreabă dacă pot aplica oţet sau acid boric (boracic) pe leziunile provocate de tinea versicolor. Le răspundem astfel: deocamdată, nu există date suficiente şi convingătoare despre eficienţa unor asemenea forme de tratament. Din această cauză, nu vă putem recomanda utilizarea topică a oţetului şi acidului boric pe leziunile de pitiriazis versicolor.

Tratamentul tinea versicolor cu medicamente administrate pe cale orală

În acest caz, este vorba de aceleaşi preparate antimicotice (medicamente sistemice precum clotrimazol, fluconazol, itraconazol), dar care se administrează în formă de pastile.

Terapia orală este la fel de eficientă la tratarea tinea versicolor ca şi preparatele topice, iar unele persoane o preferă deoarece răpeşte mai puţin timp şi este mai comodă.

Unii specialişti recomandă combinarea terapiei orale cu medicamentele topice.

Cum poate fi ameliorat sau înlăturat pruritul în tinea versicolor?

Metodele cu adevărat eficiente de atenuare a celui mai neplăcut simptom al pitiriazisului versicolor, pruritul, nu sunt atât de natură medicamentoasă, cât de natură mai curând igienică. Există o serie de reguli uşor de urmat în cazul în care vă îmbolnăviţi de pitiriazis versicolor. În primul rând, încercaţi să evitaţi, pe cât este posibil, săpunurile dure, să nu îmbrăcaţi haine strâmte şi să nu vă scărpinaţi în locurile afectate de pitiriază. În afară de aceasta, evitaţi pentru o vreme duşul şi baia cu apă fierbinte, deoarece apa fierbinte sporeşte pruritul. Cea mai bună alternativă, în acest sens, este duşul sau baia cu apă rece care, dimpotrivă, reduc considerabil senzaţia de mâncărime provocată de pitiriazisul versicolor.

După duş, de fiecare dată, aplicaţi pe petele de pitiriazis versicolor o cremă hidrantă,  conform recomandărilor descrise în articolul Produse emoliente şi hidratante.

Dacă măsurile igienice vi se par insuficiente, le puteţi spori efectul cu o pastilă de suprastin înainte de culcare sau printr-o baie cu făină de ovăz. La nevoie, medicul vă mai poate recomanda soluţii cu amidon coloidal, cu mentol şi calamină sau preparate cu efect analgezic precum lidocaina sau pramoxina.

Care este regimul alimentar în caz de tinea versicolor?

În caz de pitiriazis versicolor, nu trebuie să vă schimbaţi regimul alimentar, deoarece dietele nu au niciun efect asupra apariţiei, evoluţiei şi duratei maladiei.

Tinea versicolor poate recidiva? Este o maladie cronică?

Tinea versicolor are tendinţa de a recidiva, iar pacienţii cu predispoziţie genetică pot avea forma cronică a maladiei.

Potrivit studiilor în domeniu, s-a constatat că există 3 posibilităţi de evoluţie a bolii (în decurs de 12 luni):

1. Boala trece după încheirea tratamentului şi nu se mai repetă.
2. Boala este recurentă – pe an se întegistrează de la 1-4 episoade de recidivă.
3. Boala este cronică – mai mult de 4 episoade pe an.

Prin urmare, recurenţa infecţiei după tratament este un fenomen firesc şi, din acest motiv, nu trebuie să vă alarmaţi dacă aţi mai făcut un episod de tinea versicolor la ceva timp după ce boala s-a vindecat. În decursul primului an după tratament, rata de recidivă a pitiriazisului versicolor este, după unii cercetători, de aproape 60%, ajungând până la 80% în anul următor.

Datele referitoare la prevenirea episoadelor repetate ale bolii sunt neconcludente. Potrivit unui studiu clinic efectuat pe 50 de pacienţi, tratamentul cu itraconazol 200 mg administrat zilnic, timp de 6 luni, ar fi eficient la prevenirea recidivelor.

Aplicarea medicamentelor topice timp de mai multe luni ar putea, de asemenea, potrivit altor cercetări, preveni recurenţa maladiei.

Câte o pastilă de ketoconazol, fluconazol sau itraconazol o dată pe lună, administrată sub supravegherea medicului, se poate dovedi o bună metodă profilactică în acest sens. În orice caz însă, toate aceste modalităţi medicamentoase de prevenire a recidivelor de tinea versicolor trebuie coordonate neapărat cu medicul, deoarece medicamentele sistemice pot avea efecte secundare asupra organismului dumneavoastră.

Alte întrebări în legătură cu tinea versicolor

Pot face baie/ duş dacă mă îmbolnăvesc de tinea versicolor?

Bineînţeles, deoarece maladia nu înregistrează o altă evoluţie (mai gravă sau prelungită) la aplicarea acestor proceduri igienice.

Pot să mă bronzez/ să stau mult la soare dacă m-am îmbolnăvit de tinea versicolor?

Dacă v-aţi îmbolnăvit de pitiriazis versicolor, puteţi să staţi la soare. Expunerea la razele solare nu este periculoasă şi deci nu agravează maladia, dar nici nu contribuie la accelerarea vindecării leziunilor provocate de tinea versicolor.

Sunt foarte frecvente cazurile în care pielea afectată de leziunile pitiriazisului versicolor nu se bronzează, ba dimpotrivă, contrastul dintre pielea sănătoasă bronzată şi petele de tinea versicolor devine şi mai evident.

În acelaşi timp, nu uitaţi că expunerea exagerată la soare sporeşte riscurile de cancer de piele. Mai multe detalii despre legătura dintre expunerea la radiaţia solară şi cancerul de piele vezi în articolul Băile de soare şi mijloacele de protecţie solară.

Ce fac dacă sunt însărcinată şi m-am îmbolnăvit de tinea versicolor?

Cel puţin deocamdată lipsesc date privitor la riscurile pe care le-ar prezenta tinea versicolor pentru femeile însărcinate, evoluţia sarcinii sau dezvoltarea fătului.

Dacă v-aţi îmbolnăvit de această maladie în timpul sarcinii, cereţi neapărat sfatul medicului înainte de a începe orice cură de tratament.

Medicul poate să vă recomande aplicarea locală a medicamentelor antifungice cu imidazol. E un tratament considerat drept nedăunător.

Tinea versicolor la nou-născuţi şi la copii în primii ani de viaţă

Pitiriazisul versicolor are o incidenţă neînsemnată la bebeluşi, adică se întâlneşte foarte rar la copiii mici şi la nou-născuţi.

Din acest motiv, dacă pe pielea copilului dumneavoastră apar erupţii similare cu cele provocate de tinea versicolor, acestea s-ar putea datora mai curând unei alte maladii. În asemenea cazuri, este extrem de important să stabiliţi împreună cu medicul un diagnostic corect pentru a nu lăsa cumva neobservată o altă boală (vezi Cauze posibile de apariţie a petelor albe pe piele).

Tratamentul pitiriazisului versicolor la copii se efectuează după aceleaşi reguli şi principii ca şi la adulţi. În cazuri mai uşoare, medicii preferă să prescrie unguente şi creme cu preparate antimicotice (vezi mai sus).