Explicaţia detaliată a sarcinii extrauterine (ectopice): cauze posibile, semne şi simptome, în ce caz trebuie să vă adresaţi de urgenţă medicului, tratament

Ce este sarcina extrauterină?

Pentru ca sarcina sa se dezvolte normal şi în condiţii de siguranţă pentru organismul mamei, ovulul fertilizat (embrionul), trecând prin trompele uterine, trebuie să pătrundă în cavitatea uterului şi să se infiltreze în endometru (vezi Cum are loc conceperea unui copil?).
În cazul sarcinii ectopice, embrionul nu se implantează în uter, ci se ataşează şi începe să se dezvolte în altă parte. Cel mai adesea, sarcina ectopică se dezvoltă în trompele uterine, pe ovare, în colul uterin sau pe intestine.

Odată cu dezvoltarea embrionului, organul la care acesta este ataşat, se poate distruge, ceea ce, la rândul lui, poate provoca hemoragii interne severe care ameninţă viaţa femeii gravide.

Sarcina extrauterină este o condiţie foarte periculoasă şi o cauză majoră de deces a femeilor gravide, în primul trimestru al sarcinii. Înainte de inventarea tehnicilor moderne ale anesteziei, ale metodelor chirurgicale contemporane, înainte de introducerea antibioticelor în medicină şi înainte de apariţia posibilităţii transfuziei de sânge, din 6 femei cu sarcină extrauterină supravieţuia numai una. Cu toate că, la fel ca şi în trecut, sarcina ectopică apare, aproximativ, în 2% dintre toate sarcinile, actualmente, datorită intervenţiei la timp a medicilor, ea rareori conduce la moartea femeii gravide.

Cauzele dezvoltării sarcinii ectopice

Cauzele sarcinii extrauterine pot fi o varietate de boli sau afecţiuni care împiedică deplasarea normală a ovulului fecundat prin trompele uterine înspre uter.

Una dintre cele mai comune cauze ale sarcinii ectopice sunt infecţiile cu transmitere sexuală (chlamydia, gonoreea, tricomonaza). Aceste infecţii provoacă inflamaţii ale trompelor uterine, deformarea şi îngustarea lumenului lor, ceea ce, în cele din urmă, poate conduce la “oprirea” embrionului în trompa uterină. Oprindu-se, embrionul începe să crească şi, foarte curând, distruge trompele uterine.

În caz de infecţie chlamydiană sau de tricomonază (mai rar, în caz de gonoree), sarcina ectopică poate fi prima manifestare a infecţiei; de foarte multe ori aceste boli nu prezintă alte simptome.

La unele femei, cauza sarcinii ectopice pot fi intervenţiile chirurgicale efectuate pe trompele uterine sau pe alte organe interne, precum şi ligatura trompelor cu scopul sterilizării sau tratamentul de infertilitate cu medicamente (clomifen, preparate de gonadotropină). Vezi şi Infertilitatea şi tratamentul ei. 

Potrivit unor estimări, riscul de sarcină ectopică:

• creşte de 1,5-2 ori la femeile care poartă dispozitive intrauterine;
• de 3-4 ori la femeile cu vârsta de 35-45 ani;
• de 3,5 ori la femeile care fumează.

Destul de des, din motive necunoscute, sarcina extrauterină apare la femeile perfect sănătoase care nu au factori de risc şi nici boli dinte acele descrise mai sus.

Riscul de reapariţie a sarcinii ectopice la femeile care în trecut a avut o sarcina extrauterină, este de, aproximativ, 25%.

Simptomele şi semnele sarcinii ectopice

Simptomele şi semnele sarcinii ectopice depind de termenul de sarcină. La prima sau a doua săptămână, sarcina ectopică poate să se nu manifeste prin niciun simptom.

Mai târziu, la a 3-a şi a 4-a săptămână pot apărea semnele sarcinii normale:

• Creşterea temperaturii bazale;
• Întârzierea îndelungată a menstruaţiei;
• Greaţa;
• Tensiunea şi sensibilitatea sânilor.

Descrierea detaliată şi explicaţiile tuturor semnelor posibile ale sarcinii este prezentată în articolul Semnele de sarcină.

Suspectarea sarcinii extrauterine ar trebui să apară, în cazul în care, în plus la semnele normale ale sarcinii, există şi aşa simptome, precum:

• Durerea acută sau surdă la nivelul abdomenului inferior (eventual, din dreapta sau din stânga);
• Uşoare sângerări vaginale care nu sunt legate de menstruaţie;
• Dureri în timpul actului sexual;

La termenul cuprins între 4 şi 20 de săptămâni, o sarcină ectopică poate provoca ruperea trompei uterine (sau a altui organ la care s-a ataşat embrionul) şi sângerări severe. Primele simptome ale acestor complicaţii pot fi:

• Dureri abdominale severe;
• Slăbiciune gravă, leşin, paloare, puls rapid;
• Sângerări vaginale.

Consecinţele şi complicaţiile unei sarcini extrauterine

Complicaţia cea mai periculoasă a sarcinii extrauterine este hemoragia internă puternică, care poate conduce la moartea femeii gravide în timp de câteva zeci de minute sau în câteva ore.

Alte posibile consecinţe ale sarcinii ectopice sunt repetarea unei sarcini ectopice după un timp sau dezvoltarea infertilităţii ca urmare a distrugerii trompelor uterine.

Datorită faptului că, în unele cazuri, sarcina ectopică se dezvoltă în organe cu vascularizaţie bogată (ovare, locul tranziţiei al tuburilor trompelor uterine în uter), în timpul intervenţiei chirurgicale pentru a elimina o sarcină ectopică poate fi absolut necesară îndepărtarea uneia dintre trompele uterine, îndepărtarea uterului cu ambele trompe uterine sau îndepărtarea unuia dintre ovare.

Sarcina extrauterină reduce şansele femeii de a concepe un copil în viitor, cu toate acestea, dacă în timpul operaţiei, medicii reuşesc să salveze uterul şi ovarele, capacitatea de a concepe un copil se păstrează (vezi  Tratamentul infertilităţii).

Analizele şi investigaţiile

Pentru a determina prezenţa unei sarcini extrauterine se efectuează următoarele teste şi investigaţii:

Ecografia organelor pelviene (a uterului şi a anexelor uterine)

Ecografia permite identificarea unei sarcini ectopice la sfârşitul primei luni a dezvoltării acesteia. Ecografia transvaginală (prin vagin) poate detecta sarcina ectopică, aproximativ, în a 4-a săptămână, iar ecografia transabdominală (prin abdomen) – în săptămâna a 5-a. Descrierea detaliată a modului în care este efectuată ecografia pelviană, cum să vă pregătiţi pentru procedură şi ce ar putea însemna termenii indicaţi în rezultatele acestei investigaţii, sunt prezentate în articolul: Ecografia organelor din zona pelviană.

Determinarea nivelului de gonadotropină corionică umană (hCG) în sânge

Această analiză relevă prezenţa unei sarcini şi permite suspectarea sarcinii ectopice, în cazul în care concentraţia de hCG în sângele femeii gravide creşte mai lent decât aceasta se întâmplă în timpul sarcinii normale. Vezi Ce pot însemna rezultatele analizei la hCG?

Testele de sarcină la domiciliu

Ca şi în cazul sarcinii normale, în cazul sarcinii ectopice, testele de sarcină la domiciliu arată rezultate pozitive. Datorită faptului că testul la domiciliu este mai puţin sensibil decât testele de laborator pentru hCG, şi pentru că acestea nu determină concentraţia hCG în sânge, dar arată doar prezenţa lui – aceste teste nu pot fi utilizate pentru determinarea cu exactitate a existenţei unei sarcini extrauterine.

Este important! În toate cazurile în care testul de sarcină la domiciliu prezintă un rezultat pozitiv, cât mai curând posibil adresaţi-vă medicului pentru a realiza ecografia pelviană (chiar dacă nu vă deranjează nimic), care va permite la timp să se identifice o sarcină ectopică (vezi Cum să faci un test de sarcină?).

Laparoscopia

Această investigaţie este realizată în cazul în care medicii suspectează că femeia are o hemoragie internă care s-a dezvoltat pe fondul unei sarcini extrauterine. Principalele simptome ale hemoragiei interne sunt durerile abdominale severe, slăbiciunea bruscă, paloarea pielii, pierderea cunoştinţei.

Laparoscopia se realizează sub anestezie generală şi implică examinarea organelor pelviene (inclusiv, a uterului, a trompelor uterine şi a ovarelor), cu o cameră video specială, introdusă în abdomen prin orificii mici, care se vindecă repede după operaţie.

Laparoscopia permite să se distingă o sarcina extrauterină de chisturi ovariene sau de endometrioză, care se pot manifesta prin simptome similare. Dacă, în timpul laparoscopiei, diagnosticul de sarcină ectopică este confirmat, medicul înlătură embrionul ataşat greşit şi opreşte sângerarea. Mai multe detalii despre cum se efectuează operaţia laparoscopică vedeţi în articolul Laparoscopia.

Tratamentul sarcinii ectopice

În cazul sarcinii extrauterine nu este posibilă salvarea copilului, aşa că unicul scop al tratamentului este salvarea vieţii femeii gravide.

Tratamentul fără intervenţii chirurgicale

Tratamentul unei sarcini ectopice fără intervenţii chirurgicale (tratamentul conservator) este posibil, dar se efectuează relativ rar şi doar în cazuri în care dimensiunea embrionului nu depăşeşte 3,5 cm şi femeia poate fi supravegheată permanent de un medic care, în caz de necesitate, poate efectua o intervenţie chirurgicală.

Tratamentul se efectuează cu medicamentul Metotrexat, care opreşte dezvoltarea fătului şi conduce la respingerea acestuia.

Reacţii adverse posibile ale tratamentului cu Metotrexat a sarcinii ectopice sunt: greaţa, vărsăturile, diareea, durerea în partea superioară a abdomenului, o creştere temporară a valorilor ALT şi AST în sânge. În cazuri rare, este posibilă pierderea temporară a părului şi apariţia unor complicaţii grave la inimă, la plămâni, la măduva osoasă.

Este important! Tratamentul cu Metotrexat al sarcinii extrauterine este contraindicat în cazul: femeilor care alăptează; femeilor cu imunitate scăzută (de exemplu, care suferă de diabet zaharat); femeilor care suferă de boli de ficat, de rinichi, de stomac sau de sânge. În timpul tratamentului cu Metotrexat se interzice: Consumul băuturilor alcoolice; Administrarea multivitaminelor, a acidului folic, a medicamentelor anti-inflamatorii de tipul Ibuprofenului sau Aspirinei; Contactele sexuale. În unele cazuri, tratamentul cu Metotrexat nu dă rezultatele dorite şi sarcina ectopică continuă să se dezvolte. În acest sens, peste câteva zile după administrarea Metotrexatului, trebuie să vă re-adresaţi medicului pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Precizaţi neapărat, când trebuie să reveniţi la medic şi, în niciun caz, nu scăpaţi această vizită.

Tratamentul sarcinii ectopice prin intervenţie chirurgicală

Intervenţia chirurgicală este cea mai sigură metodă a tratamentului sarcinii ectopice. În prezent, cel mai des se utilizează chirurgia laparoscopică, în timpul căreia embrionul este eliminat prin mici incizii pe abdomenul pacientei (vezi Laparoscopia).

Intervenţia chirurgicală prin incizia obişnuită la nivelul abdomenului (laparotomia) se efectuează în cazurile în care sarcina ectopică se complică cu hemoragii severe sau embrionul este ataşat în locuri inaccesibile pentru laparoscopie (de exemplu, în colul uterin, pe intestin).

În cazurile în care, fie că femeia nu mai vrea să aibă copii, fie că sarcină extrauterină se repetă în aceeaşi trompă uterină, medicii pot recomanda eliminarea trompei uterine, pentru a preveni re-dezvoltarea unei sarcini extrauterine în viitor.

Recuperarea după o intervenţie chirurgicală pe motivul sarcinii extrauterine, de obicei, se produce repede (în special, în cazul chirurgiei laparoscopice). Rănile post-operatorii se vindecă totalmente în 2-3 săptămâni.

În termen de 2-3 luni după intervenţia chirurgicală, este necesar să evitaţi efortul fizic şi să încercaţi să evitaţi constipaţia (vezi Tratamentul constipaţiei la adulţi).

După o intervenţie chirurgicală sau după tratamentul conservator, medicul poate cere să efectuaţi câteva teste la hCG (de regulă, nivelul de hCG se supraveghează până ajunge la 0). Acest lucru este necesar pentru a vă asigura că după intervenţia chirurgicală în corpul femeii nu au rămas fragmente de membrane ale fătului, care continuă să crească şi, în cele din urmă, se pot transforma într-o tumoare (vezi Analiza hCG).