Sănătatea sânilor la femei de toate vârstele şi la copii. Explicarea schimbărilor, simptomelor şi problemelor posibile

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 20 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Pentru cine a fost scris acest articol?

Articolul de față va fi de folos tuturor femeilor care au observat careva schimbări în glandele lor mamare, inclusiv apariția unor «formațiuni compacte» sau «noduli» (infiltrații), «dureri într-un sân sau în ambii sâni», «secreții din mameloane», «retracția mameloanelor» ș.a..

Vom arăta că, în majoritatea cazurilor, aceste simptome sunt legate de schimbări care comportă un risc relativ scăzut pentru sănătate, precum fibromastopatia, chisturile mamare, fibroadenomul, hiperplazia, adenoza, ectazia ductelor mamare (ectazia ductală). Mai rar, simptomele date pot fi semnele cancerului mamar.
Vom explica ce trebuie să faceți, dacă observați simptomele date la dvs. și vom descrie investigațiile pe care le-ar putea indica medicul pentru a stabili cu exactitate cauza acestora. În afară de aceasta, vă vom spune ce tratament ar putea fi necesar pentru soluționarea fiecărei probleme în parte. În ultimul capitol al acestui articol, vom descrie cauzele principale ale apariției unor sau altor schimbări în glandele mamare la copii de vârste diferite.

Răspunsuri la întrebări privind schimbările care au loc în glandele mamare la femei

Ce trebuie să faceți dacă observați careva schimbări în glandele mamare?

Dacă observați anumite schimbări în una sau în ambele glande mamare, cel mai bine ar fi să mergeți imediat la doctor (ginecolog sau mamolog), pentru a determina, împreună cu acesta, natura problemei. După cum vom arăta mai jos, în majoritatea cazurilor, nu există posibilitatea de a distinge, numai după simptome, schimbările peri-culoase din glandele mamare de cele care nu comportă niciun pericol.

Desigur, nu trebuie nici să panicați. De cele mai multe ori, formațiunile compacte din glandele mamare, retracția mameloanelor și secrețiile (eliminările) sunt legate de schimbări care nu comportă riscuri mari pentru sănătate și care nu necesită niciun fel de tratament.

Dat fiind că scopul ultim al observațiilor pe care le facem asupra glandelor mamare este prevenirea cancerului, le recomandăm tuturor femeilor, care accesează acum acest articol, să parcurgă și ghidul nostru privind Cancerul mamar (al glandei mamare): prevenirea și tratamentul, în care am arătat ce fel de investigații trebuie să urmați și cât de frecvent trebuie să le efectuați pentru a preveni dezvoltarea formelor periculoase ale acestei boli.

Ce înseamnă dacă apare o formațiune compactă la sân?

Apariția unor «formațiuni compacte» sau «noduli» în glandele mamare ar putea fi legată de multe boli (schimbări) cu risc scăzut pentru sănătate, care vor fi descrise mai jos, deși ar putea fi, totodată, și simptomul cancerului la sân.

În condiții casnice, nu există nicio posibilitate de a distinge formațiunile «periculoase» de cele «inofensive».
Cancerul poate avea forma tuturor infiltrațiilor posibile: mari sau mici, dureroase sau nedureroase, moi sau dure, netede sau cu margini neregulate ș.a.m.d.. De aceea, dacă observați în glandele dvs. mamare o «formațiune compactă», mergeți neapărat la medic, chiar dacă, după toate simptomele, infiltrația dată nu vi se pare periculoasă.

Ce ar putea însemna durerile (senzația de arsură) în glanda mamară? Umflarea dureroasă a sânilor (mastalgia)

Multe femei observă că, pe măsură ce se apropie menstruația, glandele mamare devin mai compacte, mai sensibile și chiar încep să le provoace dureri.

Dacă acest fenomen nu este foarte pronunțat în cazul dvs., trebuie să-l considerați drept normal. Dacă însă durerile premenstruale din glandele mamare vă creează un mare disconfort, citiți articolul nostru despre Sindromul premenstrual.
În cazurile în care durerile din glandele mamare se accentuează înainte de menstruație și apar odată cu infiltrațiile de la sâni, cauza lor este, de cele mai multe ori, fibromastopatia, descrisă ceva mai jos. Durerile din glandele mamare ar putea avea și alte cauze și, în unele situații, ele pot fi legate de cancerul la sân. De aceea, în cazul în care ați început să acuzați recent dureri în glandele mamare, dacă acestea nu au nicio legătură cu menstruația și dacă, în afară de aceste dureri, ați mai observat și alte schimbări sau dacă a început să vă doară numai un sân, mergeți neapărat la medic.

Ce pot să însemne secrețiile (eliminările) din mameloane?

În majoritatea cazurilor, secrețiile din mameloane (mai ales dacă acestea apar, concomitent, la ambele mameloane) sunt determinate de cauze mai puțin periculoase, majoritatea fiind descrise mai jos, în paragraful Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor? Chiar și secrețiile sângeroase dintr-un singur mamelon nu sunt, în majoritatea cazurilor, periculoase și nu cer niciun tratament special. Cu toate acestea, dat fiind că, în unele situații, secrețiile ar putea fi simptomul cancerului la sân, dacă observați la dvs. ceva similar, mergeți neapărat la medic pentru un examen.

Ce poate să însemne modificarea formei mamelonului și retracția acestuia?

Ca și secrețiile, retracția mamelonului este legată, în majoritatea cazurilor, de cauze inofensive, descrise mai jos în paragraful Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor? Cu toate acestea, dacă mamelonul avea, odinioară, o altă formă și observați că acesta a început, recent, să se contracte (să se «strângă»), mergeți neapărat la medic pentru un examen, în urma căruia acesta va putea stabili dacă retracția nu este determinată cumva de cancerul mamar.

Schimbări în glandele mamare în timpul gravidității și lactației

Odată cu perioada de sarcină, țesuturile glandelor mamare încep să se modifice: se măresc în volum, devin mai compacte, în sâni apărând mai multe infiltrații regulate (adică repartizate uniform în toată glanda mamară). La aproximativ 20% din gravide și la 15% din femeile care alăptează, au loc, periodic, secreții sângeroase din mameloane.

În trimestrul trei de sarcină, apar și secreții transparente sau ușor opace.

Dacă, în timpul gravidității sau lactației, observați la dvs. careva schimbări, de exemplu, formarea de infiltrații la un singur sân, acestea având o structură diferită de cea a glandei mamare, eliminări sângeroase care durează câteva săptămâni sau alte schimbări ce vă trezesc anumite suspiciuni, mergeți neapărat la medic. În jur de 3% din toate cazurile de cancer mamar se depistează la femei anume în perioada gravidității și lactației.

Pentru a preciza cauza problemei, medicul vă poate propune ecografia și, în caz de necesitate, biopsia (v. mai jos). Mamografia nu este recomandată în timpul sarcinii, deoarece densitatea sporită a țesuturilor glandelor mamare în această perioadă nu permite obținerea unor rezultate exacte. Cauzele principale ale infiltrațiilor dureroase din glanda mamară sunt, în timpul lactației, retenția laptelui (adică înfundarea canalelor galactofore) și mastita (mamita). Parcurgeți articolul nostru Mastita și retenția laptelui, în care am explicat deja ce trebuie să faceți în cazul în care vă confruntați cu asemenea probleme.

Ce analize și investigații poate indica medicul pentru a determina cauza simptomelor?

«Bună ziua! Câteva săptămâni în urmă am observat, la sânul drept, în partea de jos, o formațiune compactă de dimensiunile unui bob de mazăre. La început, am decis doar să o țin sub observație și să văd ce se va întâmpla mai departe. Peste două săptămâni, formațiunea a mai «crescut» puțin. Am fost la medicul ginecolog. Acesta a palpat «formațiunea» și i-a confirmat existența, dar mi-a zis că nu poate spune nimic fără investigații suplimentare. Mi-a indicat mamografia, pe care am urmat-o a doua zi. Am revenit la medic cu rezultatele investigației și acesta mi-a spus că și pe fotografii se observă «infiltrația» și că, cel mai probabil, nu e nimic grav, deși ar putea fi vorba și de un cancer mamar. După aceasta, mi-a scris un bilet de trimitere la spitalul oncologic. Spuneți-mi, vă rog, putem depista cancerul după mamogramă? Ce trebuie să facă medicul pentru a formula un diagnostic exact? Dacă am cancer, ce fac mai departe? Cancerul se tratează? M., 39 ani.»

Din fericire, la peste 90% din femeile depistate cu careva schimbări în glandele mamare, investigațiile ulterioare arată că acestea nu sunt cancer la sân.
Mai jos, vom arăta ce investigații v-ar putea propune medicii pentru a preciza cauza infiltrațiilor sau a altor schimbări la nivelul glandelor mamare.

Mamografia diagnostică

După cum știți deja, mamografia este o investigație în timpul căreia medicii obțin fotografii ale glandei mamare cu ajutorul razelor X. Dacă nu ați făcut până acum mamografie, cel mai probabil, medicul vă va indica, în primul rând, această investigație.

În articolul nostru Mamografia și ultrasonografia glandelor mamare, veți găsi descrierea detaliată a procedurii mamografice și a ceea ce trebuie să faceți ca să vă pregătiți de investigația dată.

Spre deosebire de mamografia profilactică obișnuită, ce se indică femeilor fără careva simptome de cancer la sân (v. Cancerul la sân (al glandelor mamare): prevenirea și tratamentul), în caz de mamografie diagnostică, prescrisă în situațiile în care femeia acuză unele schimbări, se fac mai multe fotografii și, în unele situații, se realizează fotografii mărite ale regiunii unde este situată formațiunea suspectă.

Rezultatele mamografiei pot arăta că:
A. Formațiunea nu are caracteristici de tumoare și nu este periculoasă. În acest caz, medicul o să vă spună că nu aveți nevoie de alte investigații și, în funcție de etiologia infiltrației, o să vă recomande tratamentul sau monitorizarea acesteia (v. mai jos Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor?).
B. Formațiunea nu prezintă, cel mai probabil, riscuri pentru sănătate. În acest caz, medicul v-ar putea recomanda să efectuați câteva investigații suplimentare sau să reveniți peste câteva luni, pentru a repeta mamografia și a nota schimbările.
C. Formațiunea are unele caracteristici de tumoare. În acest caz, medicul vă va recomanda să continuați investigația, și anume să urmați biopsia (v. mai jos).
 
În unele cazuri, chiar dacă în glanda mamară se palpează o infiltrație sau apar alte schimbări, mamografia nu depistează niciun fel de formațiuni. Aceasta este posibil mai ales în cazul femeilor de vârstă tânără (inclusiv în timpul sarcinii), din cauza densității mari a țesuturilor glandelor mamare, care reduce eficiența examenului mamografic. În asemenea situații, medicul vă poate propune să faceți ecografie, rezonanță magnetică sau, din capul locului, biopsie.

Ultrasonografia glandelor mamare

Medicul vă poate recomanda, după caz, ultrasonografia glandelor mamare până, după sau în locul mamografiei.

Mai multe informații privind cazurile în care ultrasonografia ar putea fi mai bună decât mamografia – în articolul nostru Mamografia și ultrasonografia glandelor mamare.

Ca și mamografia, ecografia nu poate diferenția cu exactitate cancerul de alte formațiuni inofensive. De aceea, dacă ecografia va indica asupra unor schimbări cu semne de tumoare, medicul v-ar putea propune să efectuați biopsia.

RMN a glandelor mamare

În unele cazuri, medicii recomandă efectuarea RMN după sau în locul mamografiei. Această investigație le permite să obțină imagini mult mai exacte ale țesuturilor glandelor mamare și ganglionilor limfatici din interiorul acestora și din regiunile adiacente. Ca și în cazul mamografiei, medicii pot recomanda biopsie dacă observă schimbări suspecte la RMN.

Biopsia glandei mamare

De cele mai multe ori, prin biopsie, medicii obțin (extrag), cu ajutorul unei seringi, o cantitate mică de țesut din formațiunea suspectă, situată în glanda mamară. După cum spuneam mai sus, la majoritatea femeilor care «ajung» la etapa biopsiei, această investigație arată că formațiunea depistată în glanda lor mamară nu prezintă niciun risc pentru sănătate.

De regulă, biopsia se realizează prin puncția mamară cu acul gros.Această investigație seamănă cu o injecție și îi permite medicului să recolteze o probă de țesut din glanda mamară.
Procedura poate fi dureroasă și de aceea se efectuează cu anestezie locală. În caz de necesitate, medicul poate preleva fragmente de țesut din câteva regiuni ale glandei mamare și din ganglionii limfatici situați în vecinătate.
Țesuturile recoltate în timpul biopsiei sunt supuse, ulterior, analizei histopatologice (v. mai jos).
După biopsie, ați putea observa că infiltrația din glanda mamară s-a mărit și că a început să doară sau v-ați putea confrunta cu eliminări sângeroase din mamelon. Nu vă faceți griji în această privință. Acest lucru nu este primejdios și nu poate provoca o dezvoltare mai agresivă a tumorii, dacă aceasta, într-adevăr, există. În unele cazuri, medicii recomandă operația de îndepărtare a formațiunii suspecte. Aceasta se numește biopsie chirurgicală.

Analiza histopatologică

Analiza histopatologică constă în faptul că țesuturile recoltate în timpul biopsiei sunt colorate într-un mod special și studiate la microscop. Investigația le permite specialiștilor să determine, în primul rând, dacă există celule canceroase în probele de țesut (acestea se deosebesc, după structură, de celulele normale) și, dacă da, care este tipul lor și cum se dezvoltă acestea.

În afară de celulele canceroase, analiza histopatologică poate releva și multe alte schimbări, care nu sunt cancer și pe care le vom descrie detaliat ceva mai jos (mastopatia fibrochistică, fibroadenomul, hiperplazia glandei mamare ș.a.).

Dacă vi se depistează cancer după biopsie, parcurgeți articolul nostru Cancerul mamar: prevenirea și tratamentul.

Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor?

Țesuturile normale ale glandelor mamare constau din aglomerări de celule capabile să producă lapte (aceste aglomerări se mai numesc lobuli sau alveole) și ducturi galactofore (în formă de tubulețe), prin care laptele se scurge spre mameloane.

Mastopatia fibrochistică (fibroza și chisturile glandei mamare)

Medicii întrebuințează termenii «mastopatie fibrochistică» sau «fibromastopatie» pentru a descrie condiția femeilor, în glandele mamare ale cărora apar numeroase vezicule (pungi) de dimensiuni mici (chisturi), umplute cu lichid transparent. Când veziculele se umplu până la refuz cu lichid, acestea se sparg. Organismul femeii percepe aceasta ca pe un traumatism și începe să regenereze regiunea afectată de chist, formând țesut conjunctiv (aglomerarea de țesut conjunctiv se numește fibroză). Ca rezultat, în decursul unei perioade oarecare de timp, în locul chistului spart se formează o cicatrice compactă și elastică. Mastopatia fibrochistică poate afecta una sau ambele glande mamare.

Boala se poate dezvolta la orice vârstă, dar cel mai frecvent se întâlnește la femei de peste 40 de ani, care se apropie de menopauză (v. ce înseamnă menopauza și când trebuie să debuteze aceasta?). În prezent, nu se cunosc cauzele exacte ale dezvoltării mastopatiei fibrochistice.
Observațiile științifice arată că, sub acțiunea hormonilor sexuali feminini, procesul de acumulare a lichidului în chisturi se accelerează. Anume din acest motiv, multe femei observă că, în perioada premenstruală (în zilele respective, crește concentrația de estrogen din sânge), simptomele fibromastopatiei se acutizează.
Simptomele și semnele tipice ale mastopatiei fibrochistice sunt apariția de infiltrații în glandele mamare, secrețiile opace din mameloane, durerile în glandele mamare și umflarea sânilor în perioada imediat premergătoare menstruației.
În unele cazuri de fibromastopatie, chisturile din interiorul glandelor mamare reușesc să atingă dimensiuni considerabile (până la 2-5 cm). În aceste situații, chisturile se palpează ca niște formațiuni mari și dureroase. După debutul menstruației, simptomele mastopatiei se atenuează, dar, pe măsură ce se apropie următoarea menstruație, acestea revin.
În luni diferite, infiltrațiile pot apărea în regiuni diferite ale glandei mamare.
Odată ce dezvoltarea mastopatiei fibrochistice este strâns legată de funcția hormonilor sexuali feminini, la multe dintre femeile care ating menopauza (în această perioadă, secreția de hormoni se reduce masiv), simptomele bolii dispar. Totuși, nu se întâmplă întotdeauna așa. La unele femei, simptomele mastopatiei fibrochistice se manifestă și după climax. Simptomele fibromastopatiei ar putea reveni și atunci când femeia se decide să administreze un tratament hormonal împotriva bufeurilor.
De regulă, pentru a depista mastopatia fibrochistică, medicul trebuie doar să examineze glandele mamare, să întrebe pacienta prin ce simtptome s-a manifestat problema dată și dacă există vreo legătură dintre simptome și menstruație.
Atunci când este sigur că «formațiunea compactă» din glanda mamară este legată anume de mastopatie, medicul vă poate propune să nu faceți niciun fel de tratament și să reveniți pentru un examen repetat într-o altă zi a ciclului menstrual, pentru a vedea cum s-a schimbat infiltrația.
Focarele de mastopatie fibrochistică nu se transformă niciodată în cancer și nu sporesc riscul de dezvoltare a cancerului în viitor. Cu toate acestea, dat fiind că, în urma examenului vizual și a mamografiei, aceste focare nu pot fi diferențiate de alte formațiuni, medicii v-ar putea sfătui să recurgeți la biopsie (v. mai sus), pentru a se asigura definitiv că este vorba de niște formațiuni inofensive.
În cazurile în care firbomastopatia nu provoacă simptome severe și neplăcute, nu este necesar niciun fel de tratament special. Este suficientă doar efectuarea regulată a mamografiei profilactice, pentru a monitoriza starea glandelor mamare. Recomandări suplimentare în această privință – în articolul nostru Cancerul mamar (al glandei mamare): prevenirea și tratamentul.
Dacă mastopatia fibrochistică vă provoacă senzații neplăcute sau dureri în glandele mamare, ați putea:

  • Să optați pentru un sutien de calitate, care ar susține mai bine sânii;
  • Când durerile sunt deosebit de acute, să aplicați pe piept comprese calde sau să faceți o baie fierbinte;
  • Să încercați să administrați analgezice obișnuite, precum paracetamolul sau ibuprofenul;
  • Unele femei, care se confruntă cu problema fibromastopatiei, relatează că se simt mai bine dacă nu consumă, în zielele dinaintea menstruației, ceai sau ciocolată. Ați putea exclude aceste produse alimentare din dieta dvs.;
  • Unii medici le recomandă femeilor cu fibromastopatie să reducă, înainte de menstruație, consumul de sare sau să administreze diuretice cu acțiune moderată. Aceasta încetinește procesul de formare a lichidului în chisturi, reduce durerile și senzația de umflare a sânilor.

După cum spuneam mai sus, la unele femei (rareori), chisturile ating dimensiuni mari și devin foarte dureroase. În asemenea situații, medicul vă poate propune drenarea (drenajul) chisturilor. Procedura seamănă cu o injecție simplă. Medicul introduce atent acul în chist și extrage lichidul din acesta. Procedura atenuează durerile, dar chistul se poate umple din nou cu lichid peste ceva timp.

Dacă simptomele fibromastopatiei sunt foarte grave, medicul vă poate propune un tratament hormonal cu anticoncepționale orale combinate sau cu tamoxifen.

Adenoza glandei mamare (fibroadenomatoza)

Medicii întrebuințează termenul «adenoza glandei mamare» pentru a descrie condiția femeilor, în glandele mamare ale cărora, în anumite regiuni, se măresc și se aglomerează celulele (alveolele) care secretă laptele. În unele cazuri de adenoză, printre alveolele mărite ale glandelor mamare, se depistează aglomerări de țesut conjunctiv.

În medicină, aceasta se numește adenoză sclerozantă. Adenoza ca atare nu devine cancer, dar, în cazuri rare, în focarele sale se pot dezvolta independent celulele canceroase. Din acest motiv, medicii recomandă, de regulă, îndepărtarea chirurgicală a tuturor focarelor de adenoză, pentru a nu trece cumva cu vederea cancerul ce se poate afla în unul dintre aceste focare. Cauzele dezvoltării adenozei nu se cunosc. Boala dată poate să nu provoace niciun fel de simptome sau, în cazul în care se măresc câteva alveole învecinate, să se palpeze ca o infiltrație.
Pe mamogramă, adenoza poate arăta ca o tumoare malignă. Din acest motiv, pentru precizarea diagnosticului, după mamografie medicii întotdeauna recomandă biopsia.

Fibroadenomul glandei mamare

Fibroadenomul este o tumoare benignă (noncanceroasă), care se formează în glandele mamare ale multor femei. În prezent, nu se cunosc cauzele exacte ale apariției acestor formațiuni. Fibroadenoamele pot apărea la orice vârstă și, destul de frecvent, se formează în glandele mamare ale femeilor tinere (20-30 de ani) și la adolescente. De regulă, fibroadenoamele se palpează ca niște formațiuni compacte singulare (mai rar, multiple), elastice, rotunjite, mobile, nedureroase, cu margini netede.

Dimensiunile fibroadenomlui constituie, de regulă, 1-5 cm. Cu timpul, fibroadenoamele încep să se mărească treptat. La unele femei, acestea pot atinge pânâ la 20 cm în diametru, deformând, astfel, aspectul exterior al glandei mamare.
Fibroadenomul nu se transformă niciodată în cancer. Cu toate acestea, s-a constatat că, la femeile care au unul sau mai multe fibroadenoame, riscul de a face cancer în viitor este puțin peste media statistică (v. Cât de mare este, cu adevărat, riscul de dezvoltare a cancerului mamar? Cum să-mi dau seama dacă acest risc este sporit în cazul meu?).
Dat fiind că, în urma examenului glandelor mamare, a mamografiei și a ultrasonografiei, medicii nu pot diferenția întotdeauna fibroadenomul de alte formațiuni, aceștia recomandă efectuarea biopsiei (v. mai sus).
În majoritatea cazurilor, medicii recomandă îndepărtarea chirurgicală a fibroadenoamelor, mai ales dacă acestea cresc în dimensiuni. Îndepărtarea fibroadenoamelor este cel mai indicată femeilor de peste 35 de ani, deoarece, în 2% dintre cazuri, în interiorul fibroadenomului, se depistează un carcinom in situ (forma inițială de dezvoltare a cancerului la sân). După operație, se poate forma un fibroadenom nou.
La unele femei de vârstă matură sau înaintată, fibroadenomul se poate opri din creștere și chiar poate să se micșoreze. În cazul dat, medicul vă poate propune să nu urmați niciun fel de tratament și doar să reveniți, periodic, pentru investigații repetate.Abordarea respectivă este recomandată îndeosebi în cazuri de fibroadenoame multiple, deoarece, pentru îndepărtarea acestora, ar fi nevoie de o operație mare.
Medicul ar putea să nu recomande îndepărtarea fibroadenomul, dacă acesta se formează la o adolescentă. Mai multe detalii în această privință – în paragraful Infiltrații în glandele mamare la adolescente.

Tumora filoda

Așa-numita tumora filoda (sin. Cistosarcom Phyllodes, fibroadenomul gigantic) este o varietate mai rar întâlnită de tumoare, care se formează în glandele mamare ale unor femei. În 90% din cazuri, tumora filoda este benignă, iar în 10% – malignă (adică este un cancer) și se poate dezvolta foarte agresiv.

Cel mai frecvent, tumora filoda se formează la femeile cu vârste cuprinse între 30-50 de ani. Cauzele sale rămân necunoscute. De regulă, tumora filoda se palpează ca o formațiune compactă destul de mare (5 cm în diametru și mai mult), singulară, fiind situată în una dintre glandele mamare. Infiltrația poate fi dureroasă sau nedureroasă și poate crește rapid, întinzând pielea de la sân.
La unele femei, tumora filoda poate atinge până la 30 cm în diametru. Pe imaginile care se obțin în urma mamografiei și a ultrasonografiei, tumora filoda poate semăna cu un fibroadenom (v. mai sus). Biopsia prin puncție cu acul gros nu-i ajută întotdeauna pe medici să distingă o tumoare de alta. De aceea, în unele cazuri, pentru formularea diagnosticului final, specialiștii recomandă îndepărtarea chirurgicală a tumorii și examinarea completă a acesteia la microscop.
În cazurile în care analiza histopatologică permite stabilirea clară a faptului că formațiunea este o tumora filoda benignă, medicii recomandă îndepărtarea în întregime a acesteia. Dacă testele vor arăta că tumoarea este malignă, medicii pot recomanda îndepărtarea întregii glande mamare. Formele maligne ale tumorii filoda nu răspund la tratamentul hormanal și, foarte prost (în comparație cu alte forme de cancer la sân), la radio- și chimioterapie.

Hiperplazia ductală și lobulară

În medicină, termenul «hiperplazie» se folosește pentru descrierea organelor în care are loc dezvoltarea în exces a unui țesut anumit (creșterea numărului și dimensiunii celulelor). Termenul «hiperplazie ductală» înseamnă dezvoltarea excesivă a celulelor ductelor galactofore din glandele mamare, pe când «hiperplazia lobulară» – dezvoltarea în exces a celulelor din care sunt alcătuite alveolele (lobulii) glandelor mamare. În unele cazuri de hiperplazie, celulele țesutului mamar nu doar cresc, ci își modifică și structura (se transformă în celule atipice), devenind similare (aparent) cu celulele canceroase. În aceste cazuri, medicii vorbesc despre «hiperplazie atipică».

În situațiile în care hiperplazia nu este însoțită de creșterea atipică a celulelor (adică atunci când celulele își păstrează forma normală), condiția nu este considerată drept periculoasă. În cazul dat, hiperplazia nu sporește riscul de dezvoltare a cancerului la sân. Dacă hiperplazia este însoțită de atipie, riscul de dezvoltare a cancerului mamar la femei crește (în unele cazuri, până la 4-5 ori).
În asemenea cazuri, medicii pot propune câte o mamografie (sau alte investigații necesare) pe an, indiferent de vârsta femeii, precum și administrarea unor medicamente (de pildă, tamoxifen), care reduc riscul de dezvoltare a cancerului la sân. Dacă femeia manifestă și predispoziție ereditară pentru dezvoltarea cancerului mamar, medicii îi pot propune să-și îndepărteze din timp glandele mamare. Mai multe detalii despre metodele de tratament enumerate mai sus – în articolul nostru Cancerul mamar (al glandei mamare): prevenirea și tratamentul.
Hiperplazia nu poate fi îndepărtată prin intervenție mică, deoarece afectează, de regulă, întregul țesut al glandelor mamare. Hiperplazia ductală sau lobulară poate să nu se manifeste prin niciun fel de simptome și multe femei află că suferă de această condiție abia după ce obțin rezultatele mamografiei. În asemenea cazuri, pentru a determina structura țesuturilor și a stabili dacă hiperplazia este însoțită de atipie celulară, medicii recomandă efectuarea biopsiei.

Papilomul intraductal

Termenul «papilom intraductal» desemnează formațiuni mici, asemănătoare unor negi, care apar, la unele femei, în interiorul ductelor galactofore ale glandelor mamare. Papiloamele intraductale pot fi singulare (atunci când în glanda mamară se formează un singur papilom) sau multiple (atunci când în glanda mamară se formează câteva papiloame).

Papiloamele singulare se formează, cel mai frecvent, la femeile de peste 60 de ani, pe când cele multiple – la femeile de peste 40 de ani. Papiloamele singulare apar, de regulă, în ductele galactofore mari din apropierea mameloanelor. Este una dintre cauzele frecvente ale secrețiilor din mameloane (mai ales dacă eliminările s-au observat doar la un singur mamelon).
În caz de papiloame intraductale, eliminările pot fi și transparente, și sângeroase, iar unele femei observă că aceste secreții se intensifică înaintea menstruației. De regulă, papiloamele singulare se palpează ca niște formațiuni compacte, elastice, situate mai adânc în glanda mamare sau în apropiere de mameloane.
Papiloamele multiple se formează în ductele galactofore mici, fiind situate mai adânc în glanda mamară. Acestea nu provoacă secreții din mameloane și pot să nu se palpeze în general sau să se palpeze ca niște infiltrații mărunte. Papilomul singular nu devine cancer și nu sporește riscul de dezvoltare a cancerului în viitor.
La femeile cu papiloame multiple, riscul de dezvoltare a cancerului mamar în viitor este ceva mai mare. Dat fiind că, în urma palpării sau a mamografiei, medicii nu pot distinge papilomul intraductal de alte formațiuni, la depistarea acestora, medicii recomandă efectuarea unei biopsii. Dacă papilomul nu vă provoacă deloc simptome neplăcute, medicul vă poate propune să nu întreprindeți niciun fel de tratament.
Dacă papilomul, dimpotrivă, determină secreții abundente din mameloane, medicul vă poate propune o intervenție chirurgicală, în timpul căreia va îndepărta papilomul împreună cu partea ductului galactofor în care acesta s-a format.
În caz de papiloame multiple, nu se recomandă niciun fel de tratament. Sunt necesare doar mamografiile profilactice, care trebuie efectuate cu regularitate, pentru a monitoriza mai bine starea glandelor mamare. v. Cancerul mamar (al glandelor mamare): prevenirea și tratamentul.

Steatonecroza mamară (necroza țesutului adipos)

Medicii întrebuințează termenul de «steatonecroză mamară» pentru a descrie aglomerările de substanță adipoasă (chisturi) care rămâne în locul celulelor adipoase moarte (moartea celulelor se numește necroză).

De cele mai multe ori, chisturile se fomează la femeile cu sânii mari în locul celulelor adipoase care au suferit leziuni în urma operațiilor chirugicale și a loviturilor la glandele mamare sau care au murit în timpul iradierii radioterapeutice. Chisturile adipoase ale glandelor mamare sunt absolut inofensive și nu se transformă niciodată în cancer. Dacă acestea nu produc femeii niciun fel de disconfort, medicii nu recomandă efectuarea vreunui tratament.
De regulă, chisturile adipoase se palpează ca infiltrații în una dintre glandele mamare. Problema chisturilor adipoase constă în aceea că, nici la palparea glandelor mamare și nici după mamografie, medicii nu le pot diferenția clar de cancer. Din acest motiv, specialiștii recomandă tuturor femeilor care observă asemenea schimbări biopsia (v. mai sus).

Ectazia ductală

Medicii întrebuințează termenul de «ectazie ductală» pentru a desemna condiția femeilor care suferă de îngroșarea pereților canalelor galactofore la una sau la ambele glande mamare, motiv pentru care ductele încep să se înfunde, să se umple cu lichid și să se dilate. Ectazia ductală se dezvoltă frecvent la femeile de peste 50 de ani.

Cauzele exacte ale acestor schimbări nu sunt cunoscute, dar se știe cu certitudine că acestă condiție nu devine cancer și nu sporește riscul de dezvoltare a cancerului în viitor. La multe femei, ectazia ductală nu provoacă nicun fel de simptome și se depistează întâmplător. Mai rar, femeile o resimt ca pe o «formațiune compactă în glanda mamară».
Ectazia ductală nu cere niciun tratament special. Uneori, ectazia ductală poate provoca apariția unor eliminări verzui sau întunecate din mamelon. Aceasta se întâmplă atunci când încep să pătrundă microbi în lichidul care umple canalele galactofore dilatate din interiorul glandelor mamare, iar în țesutrile adiacente se dezvoltă inflamația (focarul de mastită). În acest caz, infiltrația din sân devine dureroasă, iar ductul începe să se deformeze și să «tragă» mamelonul înăuntrul glandei mamare.
Pentru tratarea cazurilor de acest gen, medicii recomandă comprese calde pe sâni și administrarea antibioticelor. Dacă, în următoarele câteva zile, condiția pacientei nu se va îmbunătăți, medicul i-ar putea propune o operație pentru a îndepărta ductul dilatat.

Involuția fibroadipoasă a glandei mamare

Involuția fibroadipoasă este un termen medical utilizat pentru desemnarea schimbărilor care au loc, cu vârsta, în glandele mamare ale tuturor femeilor: cu anii, celulele capabile să producă lapte dispar și locul acestora este ocupat de celule adipoase obișnuite. Involuția fibroadipoasă este un proces fiziologic absolut normal. Mai mult, acesta protejează femeia de dezvoltarea cancerului la sân.

S-a constatat că femeile care, odată cu menopauza, au suferit de o involuție fibroadipoasă completă sau aproape completă a glandelor mamare, se confruntă cu un risc mult mai mic de dezvoltare a cancerului mamar.

Mastita

Mastita este focarul inflamtor din interiorul glandei mamare. Simptomele tipice ale mastitei sunt apariția bruscă a unei infiltrații dureroase în una dintre glandele mamare. Toată glanda mamară sau o parte a acesteia se poate «umfla» din această cauză. Femeile care se îmbolnăvesc de mastită acuză creșterea temperaturii corpului și frisoane ca la răceală. Răspunsuri detaliate la întrebările privind mastita – în articolul nostru special Mastita.

Chistul epidermic al glandei mamare (ateromul)

Chisturile epidermice (sin. ateroamele) sunt niște formațiuni absolut inofensive, ce pot apărea pe piele în orice regiune a corpului, inclusiv pe pielea glandelor mamare. De regulă, chisturile epidermice se palpează ca niște formațiuni mai mult sau mai puțin mari, nedureroase, bine concrescute cu pielea (în interiorul pielii). Cu timpul, chisturile epidermice cresc, treptat, în dimensiuni.

Răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări privind chisturile epidermice – în articolul nostru special Chistul sebaceu (chistul epidermic, aterom)

Lipomul mamar

Lipomul este o tumoare benignă, absolut inofensivă, care se poate dezvolta în orice parte a corpului, inclusiv în țesuturile glandei mamare. Lipoamele mamare se palpează ca niște «formațiuni compacte» de sub pielea glandelor mamare, mai mult sau mai puțin mari, rotunjite, elastice și destul de mobile, care cresc, treptat, în dimensiuni și, cu timpul, pot deforma glanda mamară.

Răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări privind lipomul – în articolul nostru special Lipomul.

Răspunsuri la întrebările privind schimbările care au loc în glandele mamare la copii (băieți și fete)

Secrețiile sângeroase din mameloane la copii (nou-născuți, sugari sau adolescenți)

Aproape toate cazurile de eliminări sângeroase din mamelon la copii sunt legate de așa-numita ectazie ductală, adică de înfundarea și dilatarea unuia dintre ductele galactofore ale glandei mamare. Această problemă poate apărea la copii de toate vârstele, atât la fete, cât și la băieți.

Cauzele dezvoltării ectaziei ductale la copii nu sunt cunoscute. S-a constatat că aceasta nu este legată de nicio schimbare în starea hormonală a copilului. Simptomele tipice ale ectaziei ductale la copi sunt: secrețiile sângeroase dintr-un mamelon, care durează câteva săptămâni sau luni, apariția unor infiltrații în glanda mamară sau creșterea în volum a întregii glande mamare.
Dacă ați observat la copilul dvs. simptome asemănătoare, duceți-l neapărat la medic. Medicul vă va propune să urmați o ecografie. Investigația dată îl va ajuta să depisteze ductul lărgit, în locul căruia s-a format un chist (o vezică împlută cu lichid). În multe cazuri, depistând ectazia ductală, medicii nu propun nicun fel de tratament și se mărginesc doar să monitorizeze starea copilului. Problema se poate rezolva de la sine timp de 6-12 luni (în decursul acestei perioade, secrețiile sângeroase din mamelon pot continua).
Această abordare este preferabilă îndeosebi în cazul fetelor, deoarece fiece operație, efectuată până la formarea deplină a glandelor mamare, poate tulbura dezvoltarea acestora sau distruge ductele galactofore, făcând astfel imposibilă alăptarea bebelușilor în viitor. În unele cazuri, medicii recomandă cultura bacteriologică a secrețiilor din mamelon. Dacă această analiză va confirma prezența unor microbi patogeni, doctorii vor prescrie o cură de tratament cu antibiotice.

Infiltrații în glandele mamare ale adolescentelor

Cea mai frecventă cauză a infiltrațiilor în glandele mamare la fetițe și adolescente este fibroadenomul. Mai sus, am arătat deja că fibroadenomul este o tumoare benignă (noncanceroasă) și inofensivă, care se palpează ca o formațiune rotunjită, netedă, mobilă și destul de compactă. La majoritatea fetelor, fibroadenomul crește lent, atingând 2-3 cm. După aceasta, fibroadenomul ori își păstrează dimensiunile, ori dispare în decurs de câțiva ani. Dacă ați observat o formațiune de acest gen în glanda mamară a fiicei dvs., duceți-o neapărat la medic. Pentru a preciza diagnosticul, medicul va efectua o ultrasonografie.

După prima ecografie, medicul v-ar putea propune să reveniți peste câteva luni, pentru a repeta investigația și pentru a determina, astfel, dacă fibroadenomul s-a mărit sau nu. În caz de necesitate, doctorul vă poate recomanda biopsia. În majoritatea cazurilor, atunci când fibroadenomul crește încet, nu conduce la schimbarea formei sânilor și are mai puțin de 5 cm, medicii nu vă vor recomandă să-l îndepărtați, ci să așteptați cel puțin până la formarea deplină a glandelor mamare. În cazurile în care fibroadenomul crește rapid, operația ar putea fi o soluție bună, deoarece tumoarea în sine poate tulbura dezvoltarea glandei mamare.

Mărirea ambelor glande mamare la nou-născuți

Mărirea (umflarea) glandelor mamare are loc la aproximativ 60-90% din nou-născuți. Este un fenomen absolut normal. De regulă, mărirea glandelor mamare la copii începe la o săptămână după naștere și trece spontan în decurs de câteva săptămâni sau luni (procesul poate dura până la 6 luni de zile).

La mulți copii se observă și secreții din mameloane. Se presupune că mărirea glandelor mamare la nou-născuți este legată de hormonii materni, care nimeresc în organismul bebelușului în timpul nașterii. Dacă observați la copilul dvs. o atare creștere în dimensiuni a glandelor mamare, nu trebuie să recurgeți la niciun fel de tratament. Nu încercați să stoarceți secrețiile, să curățați mameloanele sau să aplicați comprese. Dacă, în afară de umflarea glandelor mamare, ați observat la copil și alte schimbări (de exemplu, creșterea asimetrică a unei glande mamare, secreții sângeroase din mameloane, înroșirea pielii – semnele mastitei), duceți-l neapărat la medic. Mai multe detalii găsiți în articolul Mastita.

Mărirea sânilor la băieți (ginecomastia adolescentului)

La aproximativ 50% din băieți, la începutul perioadei de maturizare sexuală, are loc mărirea glandelor mamare. În medicină, acest fenomen se numește ginecomastia adolescentului. Este un proces fiziologic normal, legat de dezechilibrul temporar al hormonilor sexuali în sânge. Creșterea glandelor mamare la adolescenți durează circa 18 luni și trece în mod spontan. Condiția nu necesită niciun fel de tratament.

Dacă observați la copilul dvs. alte schimbări (de exemplu, creșterea semnificativă a masei corporale, întârzieri în dezvoltarea organelor genitale) sau dacă glandele mamare se măresc la băiat după 17 ani, duceți-vă neapărat copilul la medic, pentru a exclude legătura acestor simptome cu alte tulburări hormonale, mult mai grave.
Deschideți surse
  • American Cancer Society., 2014. Non-cancerous Breast Conditions What is normal breast tissue and what does it do? American cancer society.
  • Lam SY, Kasthoori JJ, Mun KS, Rahmat K. Epidermal inclusion cyst of the breast: a rare benign entity. Singapore Med J. 2010;51(12):e191-4.
  • American Cancer Society., 2012. Breast Cancer, American cancer society.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante introduse pe măsura procesării de noi date.