Sănătatea sânilor la femei de toate vârstele şi la copii. Explicarea schimbărilor, simptomelor şi problemelor posibile
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 20 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Cuprins:
- Sănătatea sânilor la femei de toate vârstele şi la copii. Explicarea schimbărilor, simptomelor şi problemelor posibile
- Pentru cine a fost scris acest articol?
- Răspunsuri la întrebări privind schimbările care au loc în glandele mamare la femei
- Ce trebuie să faceți dacă observați careva schimbări în glandele mamare?
- Ce înseamnă dacă apare o formațiune compactă la sân?
- Ce ar putea însemna durerile (senzația de arsură) în glanda mamară? Umflarea dureroasă a sânilor (mastalgia)
- Ce pot să însemne secrețiile (eliminările) din mameloane?
- Ce poate să însemne modificarea formei mamelonului și retracția acestuia?
- Schimbări în glandele mamare în timpul gravidității și lactației
- Ce analize și investigații poate indica medicul pentru a determina cauza simptomelor?
- Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor?
- Mastopatia fibrochistică (fibroza și chisturile glandei mamare)
- Adenoza glandei mamare (fibroadenomatoza)
- Fibroadenomul glandei mamare
- Tumora filoda
- Hiperplazia ductală și lobulară
- Papilomul intraductal
- Steatonecroza mamară (necroza țesutului adipos)
- Ectazia ductală
- Involuția fibroadipoasă a glandei mamare
- Mastita
- Chistul epidermic al glandei mamare (ateromul)
- Lipomul mamar
- Răspunsuri la întrebările privind schimbările care au loc în glandele mamare la copii (băieți și fete)
Pentru cine a fost scris acest articol?
Articolul de față va fi de folos tuturor femeilor care au observat careva schimbări în glandele lor mamare, inclusiv apariția unor «formațiuni compacte» sau «noduli» (infiltrații), «dureri într-un sân sau în ambii sâni», «secreții din mameloane», «retracția mameloanelor» ș.a..
Răspunsuri la întrebări privind schimbările care au loc în glandele mamare la femei
Ce trebuie să faceți dacă observați careva schimbări în glandele mamare?
Dacă observați anumite schimbări în una sau în ambele glande mamare, cel mai bine ar fi să mergeți imediat la doctor (ginecolog sau mamolog), pentru a determina, împreună cu acesta, natura problemei. După cum vom arăta mai jos, în majoritatea cazurilor, nu există posibilitatea de a distinge, numai după simptome, schimbările peri-culoase din glandele mamare de cele care nu comportă niciun pericol.
Dat fiind că scopul ultim al observațiilor pe care le facem asupra glandelor mamare este prevenirea cancerului, le recomandăm tuturor femeilor, care accesează acum acest articol, să parcurgă și ghidul nostru privind Cancerul mamar (al glandei mamare): prevenirea și tratamentul, în care am arătat ce fel de investigații trebuie să urmați și cât de frecvent trebuie să le efectuați pentru a preveni dezvoltarea formelor periculoase ale acestei boli. |
Ce înseamnă dacă apare o formațiune compactă la sân?
Apariția unor «formațiuni compacte» sau «noduli» în glandele mamare ar putea fi legată de multe boli (schimbări) cu risc scăzut pentru sănătate, care vor fi descrise mai jos, deși ar putea fi, totodată, și simptomul cancerului la sân.
Ce ar putea însemna durerile (senzația de arsură) în glanda mamară? Umflarea dureroasă a sânilor (mastalgia)
Multe femei observă că, pe măsură ce se apropie menstruația, glandele mamare devin mai compacte, mai sensibile și chiar încep să le provoace dureri.
Ce pot să însemne secrețiile (eliminările) din mameloane?
În majoritatea cazurilor, secrețiile din mameloane (mai ales dacă acestea apar, concomitent, la ambele mameloane) sunt determinate de cauze mai puțin periculoase, majoritatea fiind descrise mai jos, în paragraful Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor? Chiar și secrețiile sângeroase dintr-un singur mamelon nu sunt, în majoritatea cazurilor, periculoase și nu cer niciun tratament special. Cu toate acestea, dat fiind că, în unele situații, secrețiile ar putea fi simptomul cancerului la sân, dacă observați la dvs. ceva similar, mergeți neapărat la medic pentru un examen.
Ce poate să însemne modificarea formei mamelonului și retracția acestuia?
Ca și secrețiile, retracția mamelonului este legată, în majoritatea cazurilor, de cauze inofensive, descrise mai jos în paragraful Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor? Cu toate acestea, dacă mamelonul avea, odinioară, o altă formă și observați că acesta a început, recent, să se contracte (să se «strângă»), mergeți neapărat la medic pentru un examen, în urma căruia acesta va putea stabili dacă retracția nu este determinată cumva de cancerul mamar.
Schimbări în glandele mamare în timpul gravidității și lactației
Odată cu perioada de sarcină, țesuturile glandelor mamare încep să se modifice: se măresc în volum, devin mai compacte, în sâni apărând mai multe infiltrații regulate (adică repartizate uniform în toată glanda mamară). La aproximativ 20% din gravide și la 15% din femeile care alăptează, au loc, periodic, secreții sângeroase din mameloane.
Dacă, în timpul gravidității sau lactației, observați la dvs. careva schimbări, de exemplu, formarea de infiltrații la un singur sân, acestea având o structură diferită de cea a glandei mamare, eliminări sângeroase care durează câteva săptămâni sau alte schimbări ce vă trezesc anumite suspiciuni, mergeți neapărat la medic. În jur de 3% din toate cazurile de cancer mamar se depistează la femei anume în perioada gravidității și lactației. |
Pentru a preciza cauza problemei, medicul vă poate propune ecografia și, în caz de necesitate, biopsia (v. mai jos). Mamografia nu este recomandată în timpul sarcinii, deoarece densitatea sporită a țesuturilor glandelor mamare în această perioadă nu permite obținerea unor rezultate exacte. Cauzele principale ale infiltrațiilor dureroase din glanda mamară sunt, în timpul lactației, retenția laptelui (adică înfundarea canalelor galactofore) și mastita (mamita). Parcurgeți articolul nostru Mastita și retenția laptelui, în care am explicat deja ce trebuie să faceți în cazul în care vă confruntați cu asemenea probleme.
Ce analize și investigații poate indica medicul pentru a determina cauza simptomelor?
«Bună ziua! Câteva săptămâni în urmă am observat, la sânul drept, în partea de jos, o formațiune compactă de dimensiunile unui bob de mazăre. La început, am decis doar să o țin sub observație și să văd ce se va întâmpla mai departe. Peste două săptămâni, formațiunea a mai «crescut» puțin. Am fost la medicul ginecolog. Acesta a palpat «formațiunea» și i-a confirmat existența, dar mi-a zis că nu poate spune nimic fără investigații suplimentare. Mi-a indicat mamografia, pe care am urmat-o a doua zi. Am revenit la medic cu rezultatele investigației și acesta mi-a spus că și pe fotografii se observă «infiltrația» și că, cel mai probabil, nu e nimic grav, deși ar putea fi vorba și de un cancer mamar. După aceasta, mi-a scris un bilet de trimitere la spitalul oncologic. Spuneți-mi, vă rog, putem depista cancerul după mamogramă? Ce trebuie să facă medicul pentru a formula un diagnostic exact? Dacă am cancer, ce fac mai departe? Cancerul se tratează? M., 39 ani.»
Mamografia diagnostică
După cum știți deja, mamografia este o investigație în timpul căreia medicii obțin fotografii ale glandei mamare cu ajutorul razelor X. Dacă nu ați făcut până acum mamografie, cel mai probabil, medicul vă va indica, în primul rând, această investigație.
În articolul nostru Mamografia și ultrasonografia glandelor mamare, veți găsi descrierea detaliată a procedurii mamografice și a ceea ce trebuie să faceți ca să vă pregătiți de investigația dată. |
Spre deosebire de mamografia profilactică obișnuită, ce se indică femeilor fără careva simptome de cancer la sân (v. Cancerul la sân (al glandelor mamare): prevenirea și tratamentul), în caz de mamografie diagnostică, prescrisă în situațiile în care femeia acuză unele schimbări, se fac mai multe fotografii și, în unele situații, se realizează fotografii mărite ale regiunii unde este situată formațiunea suspectă.
Ultrasonografia glandelor mamare
Medicul vă poate recomanda, după caz, ultrasonografia glandelor mamare până, după sau în locul mamografiei.
Mai multe informații privind cazurile în care ultrasonografia ar putea fi mai bună decât mamografia – în articolul nostru Mamografia și ultrasonografia glandelor mamare. |
Ca și mamografia, ecografia nu poate diferenția cu exactitate cancerul de alte formațiuni inofensive. De aceea, dacă ecografia va indica asupra unor schimbări cu semne de tumoare, medicul v-ar putea propune să efectuați biopsia.
RMN a glandelor mamare
În unele cazuri, medicii recomandă efectuarea RMN după sau în locul mamografiei. Această investigație le permite să obțină imagini mult mai exacte ale țesuturilor glandelor mamare și ganglionilor limfatici din interiorul acestora și din regiunile adiacente. Ca și în cazul mamografiei, medicii pot recomanda biopsie dacă observă schimbări suspecte la RMN.
Biopsia glandei mamare
De cele mai multe ori, prin biopsie, medicii obțin (extrag), cu ajutorul unei seringi, o cantitate mică de țesut din formațiunea suspectă, situată în glanda mamară. După cum spuneam mai sus, la majoritatea femeilor care «ajung» la etapa biopsiei, această investigație arată că formațiunea depistată în glanda lor mamară nu prezintă niciun risc pentru sănătate.
Analiza histopatologică
Analiza histopatologică constă în faptul că țesuturile recoltate în timpul biopsiei sunt colorate într-un mod special și studiate la microscop. Investigația le permite specialiștilor să determine, în primul rând, dacă există celule canceroase în probele de țesut (acestea se deosebesc, după structură, de celulele normale) și, dacă da, care este tipul lor și cum se dezvoltă acestea.
Dacă vi se depistează cancer după biopsie, parcurgeți articolul nostru Cancerul mamar: prevenirea și tratamentul. |
Ce pot să însemne diferite schimbări (maladii) în glandele mamare, depistate în urma investigațiilor?
Țesuturile normale ale glandelor mamare constau din aglomerări de celule capabile să producă lapte (aceste aglomerări se mai numesc lobuli sau alveole) și ducturi galactofore (în formă de tubulețe), prin care laptele se scurge spre mameloane.
Mastopatia fibrochistică (fibroza și chisturile glandei mamare)
Medicii întrebuințează termenii «mastopatie fibrochistică» sau «fibromastopatie» pentru a descrie condiția femeilor, în glandele mamare ale cărora apar numeroase vezicule (pungi) de dimensiuni mici (chisturi), umplute cu lichid transparent. Când veziculele se umplu până la refuz cu lichid, acestea se sparg. Organismul femeii percepe aceasta ca pe un traumatism și începe să regenereze regiunea afectată de chist, formând țesut conjunctiv (aglomerarea de țesut conjunctiv se numește fibroză). Ca rezultat, în decursul unei perioade oarecare de timp, în locul chistului spart se formează o cicatrice compactă și elastică. Mastopatia fibrochistică poate afecta una sau ambele glande mamare.
- Să optați pentru un sutien de calitate, care ar susține mai bine sânii;
- Când durerile sunt deosebit de acute, să aplicați pe piept comprese calde sau să faceți o baie fierbinte;
- Să încercați să administrați analgezice obișnuite, precum paracetamolul sau ibuprofenul;
- Unele femei, care se confruntă cu problema fibromastopatiei, relatează că se simt mai bine dacă nu consumă, în zielele dinaintea menstruației, ceai sau ciocolată. Ați putea exclude aceste produse alimentare din dieta dvs.;
- Unii medici le recomandă femeilor cu fibromastopatie să reducă, înainte de menstruație, consumul de sare sau să administreze diuretice cu acțiune moderată. Aceasta încetinește procesul de formare a lichidului în chisturi, reduce durerile și senzația de umflare a sânilor.
După cum spuneam mai sus, la unele femei (rareori), chisturile ating dimensiuni mari și devin foarte dureroase. În asemenea situații, medicul vă poate propune drenarea (drenajul) chisturilor. Procedura seamănă cu o injecție simplă. Medicul introduce atent acul în chist și extrage lichidul din acesta. Procedura atenuează durerile, dar chistul se poate umple din nou cu lichid peste ceva timp.
Adenoza glandei mamare (fibroadenomatoza)
Medicii întrebuințează termenul «adenoza glandei mamare» pentru a descrie condiția femeilor, în glandele mamare ale cărora, în anumite regiuni, se măresc și se aglomerează celulele (alveolele) care secretă laptele. În unele cazuri de adenoză, printre alveolele mărite ale glandelor mamare, se depistează aglomerări de țesut conjunctiv.
Fibroadenomul glandei mamare
Fibroadenomul este o tumoare benignă (noncanceroasă), care se formează în glandele mamare ale multor femei. În prezent, nu se cunosc cauzele exacte ale apariției acestor formațiuni. Fibroadenoamele pot apărea la orice vârstă și, destul de frecvent, se formează în glandele mamare ale femeilor tinere (20-30 de ani) și la adolescente. De regulă, fibroadenoamele se palpează ca niște formațiuni compacte singulare (mai rar, multiple), elastice, rotunjite, mobile, nedureroase, cu margini netede.
Tumora filoda
Așa-numita tumora filoda (sin. Cistosarcom Phyllodes, fibroadenomul gigantic) este o varietate mai rar întâlnită de tumoare, care se formează în glandele mamare ale unor femei. În 90% din cazuri, tumora filoda este benignă, iar în 10% – malignă (adică este un cancer) și se poate dezvolta foarte agresiv.
Hiperplazia ductală și lobulară
În medicină, termenul «hiperplazie» se folosește pentru descrierea organelor în care are loc dezvoltarea în exces a unui țesut anumit (creșterea numărului și dimensiunii celulelor). Termenul «hiperplazie ductală» înseamnă dezvoltarea excesivă a celulelor ductelor galactofore din glandele mamare, pe când «hiperplazia lobulară» – dezvoltarea în exces a celulelor din care sunt alcătuite alveolele (lobulii) glandelor mamare. În unele cazuri de hiperplazie, celulele țesutului mamar nu doar cresc, ci își modifică și structura (se transformă în celule atipice), devenind similare (aparent) cu celulele canceroase. În aceste cazuri, medicii vorbesc despre «hiperplazie atipică».
Papilomul intraductal
Termenul «papilom intraductal» desemnează formațiuni mici, asemănătoare unor negi, care apar, la unele femei, în interiorul ductelor galactofore ale glandelor mamare. Papiloamele intraductale pot fi singulare (atunci când în glanda mamară se formează un singur papilom) sau multiple (atunci când în glanda mamară se formează câteva papiloame).
Steatonecroza mamară (necroza țesutului adipos)
Medicii întrebuințează termenul de «steatonecroză mamară» pentru a descrie aglomerările de substanță adipoasă (chisturi) care rămâne în locul celulelor adipoase moarte (moartea celulelor se numește necroză).
Ectazia ductală
Medicii întrebuințează termenul de «ectazie ductală» pentru a desemna condiția femeilor care suferă de îngroșarea pereților canalelor galactofore la una sau la ambele glande mamare, motiv pentru care ductele încep să se înfunde, să se umple cu lichid și să se dilate. Ectazia ductală se dezvoltă frecvent la femeile de peste 50 de ani.
Involuția fibroadipoasă a glandei mamare
Involuția fibroadipoasă este un termen medical utilizat pentru desemnarea schimbărilor care au loc, cu vârsta, în glandele mamare ale tuturor femeilor: cu anii, celulele capabile să producă lapte dispar și locul acestora este ocupat de celule adipoase obișnuite. Involuția fibroadipoasă este un proces fiziologic absolut normal. Mai mult, acesta protejează femeia de dezvoltarea cancerului la sân.
Mastita
Mastita este focarul inflamtor din interiorul glandei mamare. Simptomele tipice ale mastitei sunt apariția bruscă a unei infiltrații dureroase în una dintre glandele mamare. Toată glanda mamară sau o parte a acesteia se poate «umfla» din această cauză. Femeile care se îmbolnăvesc de mastită acuză creșterea temperaturii corpului și frisoane ca la răceală. Răspunsuri detaliate la întrebările privind mastita – în articolul nostru special Mastita.
Chistul epidermic al glandei mamare (ateromul)
Chisturile epidermice (sin. ateroamele) sunt niște formațiuni absolut inofensive, ce pot apărea pe piele în orice regiune a corpului, inclusiv pe pielea glandelor mamare. De regulă, chisturile epidermice se palpează ca niște formațiuni mai mult sau mai puțin mari, nedureroase, bine concrescute cu pielea (în interiorul pielii). Cu timpul, chisturile epidermice cresc, treptat, în dimensiuni.
Răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări privind chisturile epidermice – în articolul nostru special Chistul sebaceu (chistul epidermic, aterom) |
Lipomul mamar
Lipomul este o tumoare benignă, absolut inofensivă, care se poate dezvolta în orice parte a corpului, inclusiv în țesuturile glandei mamare. Lipoamele mamare se palpează ca niște «formațiuni compacte» de sub pielea glandelor mamare, mai mult sau mai puțin mari, rotunjite, elastice și destul de mobile, care cresc, treptat, în dimensiuni și, cu timpul, pot deforma glanda mamară.
Răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări privind lipomul – în articolul nostru special Lipomul. |
Răspunsuri la întrebările privind schimbările care au loc în glandele mamare la copii (băieți și fete)
Secrețiile sângeroase din mameloane la copii (nou-născuți, sugari sau adolescenți)
Aproape toate cazurile de eliminări sângeroase din mamelon la copii sunt legate de așa-numita ectazie ductală, adică de înfundarea și dilatarea unuia dintre ductele galactofore ale glandei mamare. Această problemă poate apărea la copii de toate vârstele, atât la fete, cât și la băieți.
Infiltrații în glandele mamare ale adolescentelor
Cea mai frecventă cauză a infiltrațiilor în glandele mamare la fetițe și adolescente este fibroadenomul. Mai sus, am arătat deja că fibroadenomul este o tumoare benignă (noncanceroasă) și inofensivă, care se palpează ca o formațiune rotunjită, netedă, mobilă și destul de compactă. La majoritatea fetelor, fibroadenomul crește lent, atingând 2-3 cm. După aceasta, fibroadenomul ori își păstrează dimensiunile, ori dispare în decurs de câțiva ani. Dacă ați observat o formațiune de acest gen în glanda mamară a fiicei dvs., duceți-o neapărat la medic. Pentru a preciza diagnosticul, medicul va efectua o ultrasonografie.
Mărirea ambelor glande mamare la nou-născuți
Mărirea (umflarea) glandelor mamare are loc la aproximativ 60-90% din nou-născuți. Este un fenomen absolut normal. De regulă, mărirea glandelor mamare la copii începe la o săptămână după naștere și trece spontan în decurs de câteva săptămâni sau luni (procesul poate dura până la 6 luni de zile).
Mărirea sânilor la băieți (ginecomastia adolescentului)
La aproximativ 50% din băieți, la începutul perioadei de maturizare sexuală, are loc mărirea glandelor mamare. În medicină, acest fenomen se numește ginecomastia adolescentului. Este un proces fiziologic normal, legat de dezechilibrul temporar al hormonilor sexuali în sânge. Creșterea glandelor mamare la adolescenți durează circa 18 luni și trece în mod spontan. Condiția nu necesită niciun fel de tratament.
Dacă observați la copilul dvs. alte schimbări (de exemplu, creșterea semnificativă a masei corporale, întârzieri în dezvoltarea organelor genitale) sau dacă glandele mamare se măresc la băiat după 17 ani, duceți-vă neapărat copilul la medic, pentru a exclude legătura acestor simptome cu alte tulburări hormonale, mult mai grave. |
- American Cancer Society., 2014. Non-cancerous Breast Conditions What is normal breast tissue and what does it do? American cancer society.
- Lam SY, Kasthoori JJ, Mun KS, Rahmat K. Epidermal inclusion cyst of the breast: a rare benign entity. Singapore Med J. 2010;51(12):e191-4.
- American Cancer Society., 2012. Breast Cancer, American cancer society.