Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la răceală

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 20 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Introducere

În acest articol din Ghidul consumatorului inteligent de informații și servicii medicale vom explica opțiunile de tratament și profilaxie a răcelii la copii și adulți, utilizarea cărora este susținută de dovezi științifice.

Vom folosi termenul de „răceală” pentru a desemna cazurile de infecții virale respiratorii acute, care se pot manifesta prin:

  • secreții nazale, nas înfundat, strănut frecvent;
  • tuse;
  • răgușeală;
  • roșeață, durere și senzație de zgâriere în gât;
  • febră, frisoane;
  • dureri în mușchi și articulații;
  • slăbiciune;
  • mărirea în volum a ganglionilor limfatici cervicali (din regiunea gâtului);
  • înroșirea ochilor.

În ce cazuri poate fi rezonabilă adresarea la medic?

În majoritatea cazurilor, apariția simptomelor răcelii este legată de o infecție respiratorie virală acută, care decurge în mod favorabil și se termină cu recuperarea completă în termen de 7-10 zile.

În unele cazuri, infecția virală poate evolua agresiv și poate contribui la dezvoltarea unor stări mai periculoase.

În cazuri relativ rare, simptome similare cu cele ale răcelii pot apărea la persoane cu alte boli, mai severe.

În continuare vom descrie cum se pot schimba simptomele în caz de evoluție favorabilă a răcelii și care semne pot indica asupra evoluției agresive a infecției sau asupra legăturii lor cu o afecțiune mai severă.

(1) Guturaiul, strănutul și obstrucția nazală, asociate cu răceala, pot căpăta intensitate maximă peste 2-3 zile de la debutul bolii, iar apoi încep să se amelioreze treptat, și dispar în decurs de 7-14 zile (sau puțin mai mult).

  • Dacă guturaiul pronunțat (în formă de eliminări mucoase opace din nas sau scurgeri de mucus în gât) + obstrucția nazală și/sau senzația de durere sau presiune în regiunea feței persistă în decurs de 10 zile sau mai mult, fără semne de ameliorare, sau
  • dacă inițial secrețiile nazale, congestia și/sau durere în regiunea feței au început să se amelioreze, dar apoi din nou s-au intensificat, sau
  • dacă boala, din start, a debutat cu febră înaltă (39 C și mai mult), și timp de 3-4 zile sau mai mult a fost însoțită de secreții purulente din nas,

se poate presupune că, după infecția virală, în cavitatea nazală și în sinusurile paranazale s-a dezvoltat o infecție bacteriană. În medicină această stare se numește rinosinuzită bacteriană acută.

În cele mai multe cazuri, rinosinuzita bacteriană acută evoluează benign și se termină cu vindecare deplină. Însă, la unele persoane, infecția poate evolua agresiv și poate cauza complicații periculoase.

Astfel, tuturor adulților și copiilor cu simptome similare cu cele ale rinosinuzitei bacteriene (descrise anterior) li se recomandă adresarea la medicul ORL pentru examinare și, în caz de necesitate, inițierea tratamentului cu antibiotice.

Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la guturai, nas înfundat, diverse forme de rinită și sinuzită.

(2) Tusea asociată cu răceala poate deveni mai pronunțată peste 2-3 zile de la debutul bolii, iar apoi începe să se amelioreze treptat. Către a zecea zi de la debutul bolii, la 50% dintre copii și adulții afectați tusea provocată de răceală dispare. La celelalte persoane tusea persistă încă timp de 3-4 săptămâni sau mai mult (acest fenomen se numește tuse postvirală sau tuse postinfecțioasă).

Simptomele evoluției periculoase a bolii pot fi:

  • respirație accelerată*;
  • puls accelerat**;
  • respirație zgomotoasă sau șuierătoare;
  • dificultăți de respirație;
  • adâncirea spațiilor intercostale în timpul respirației (acest simptom poate fi mai pronunțat la copii);
  • durere acută în piept (sau în spate, în partea superioară a abdomenului), care se intensifică la o inspirație adâncă;
  • accese de tuse lătrătoare puternică;
  • tuse care se intensifică progresiv în decursul a 2-3 săptămâni sau mai mult;
  • apariția repetată a febrei după ce temperatura corpului, inițial, s-a normalizat;
  • eliminarea sputei cu sânge.

La sugari (sub 1 an), pe lângă manifestările enumerate anterior, semnele evoluției periculoase a bolii mai pot fi:

  • dilatarea nărilor în timpul respirației,
  • refuzul mâncării sau vărsături,
  • apatie,
  • accese de oprire a respirației.

*Respirație accelerată:

vârstarespirație accelerată (respirații pe minut în stare de repaus)
mai puțin de 2 luni> 60
2-12 luni> 50
1-5 ani> 40
peste 5 ani> 30
adulți> 25

**Puls accelerat:

vârstapuls accelerat (bătăi pe minut în stare de repaus)
6-12 luni> 160-170
1-2 ani> 150
3-4 ani> 140
5-11 ani> 130
peste 12 ani> 120
adulți> 100

La apariția unor asemenea simptome se recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale.

Informații cu privire la unele cauze care pot provoca apariția simptomelor menționate, și explicarea investigațiilor și a tratamentului necesar în cazul maladiilor respective, sunt prezentate în articolele:

În cazul în care tusea va persista mai mult de 3-4 săptămâni, vedeți recomandările prezentate în articolul Tusea. Ghid argumentat științific pentru pacienți.

(3) Durerile în gât asociate cu răceala, de regulă, se rezolvă fără consecințe negative în decurs de 5-7 zile.

Semnele evoluției periculoase a bolii pot fi:

  • Apariția durerilor pronunțate în ureche, la câteva zile de la debutul bolii;
  • Deteriorare progresivă a stării persoanei bolnave (febră până la 40-41C și intensificarea durerilor în gât);
  • Apariția unei umflături vizibile într-o parte a gâtului;
  • Apariția durerilor la încercarea de a roti capul într-o parte sau de a deschide gura;
  • Apariția durerilor în piept, durerilor de cap severe, durerilor în partea dreaptă sau stângă a feței;
  • Persoanei afectate îi este greu să respire sau să înghită saliva;
  • Durerile în gât sau febra peste 38C persistă mai mult de 7-10 zile de la debutul bolii.

La apariția unor asemenea simptome se recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale.

Informații cu privire la unele cauze care pot provoca apariția simptomelor menționate, și explicarea investigațiilor și a tratamentului necesar în cazul maladiilor respective, sunt prezentate în articolele:

Apariția durerilor în gât și a altor simptome ale faringitei poate fi legată de infecția cu streptococul beta-hemolitic de grup A. La unii copii cu vârsta între 3 și 15 ani această infecție este asociată cu un risc crescut de maladii reumatice. Probabilitatea apariției acestor maladii pot fi redusă cu ajutorul tratamentului cu antibiotice.

Recomandări detaliate referitor la situațiile, în care la apariția durerilor în gât poate fi rezonabilă adresarea la medic și efectuarea tratamentului cu antibiotice, sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la dureri acute și inflamație în gât.

(4) La multe persoane afectate de răceală apare o senzație de urechi înfundate. Apariția durerilor severe  în ureche poate indica asupra dezvoltării otitei. Recomandări detaliate referitor la situațiile în care la apariția durerilor în ureche poate fi rezonabilă adresarea la medic și efectuarea tratamentului cu antibiotice sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la dureri în ureche și diverse forme de otită.

(5) În unele cazuri, singurul semn al evoluției periculoase a bolii poate fi slăbiciunea marcată (cu febră înaltă sau, dimpotrivă, fără febră).

La apariția unor asemenea simptome se recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale.

(6) În unele cazuri, adresarea la medic și începutul tratamentului specific pot fi rezonabile chiar și în absența semnelor de evoluție periculoasă a bolii enumerate mai sus.

În această categorie se includ persoanele în cazul cărora infectarea cu gripa este asociată cu un risc mărit de apariție a complicațiilor, și în cazul cărora riscul respectiv poate fi redus cu ajutorul administrării prompte a tratamentului antiviral. Gripa este o infecție virală care, anual, provocă simptome de răceală la peste 15% dintre adulți și copii.

La următoarele categorii de persoane se observă un risc crescut de complicații ale gripei:

  • la copiii mai mici de 5 ani;
  • la bărbații și la femeile cu vârsta peste 65 de ani;
  • la femeile gravide și la femeile aflate în primele 2 săptămâni după naștere (sau după pierderea sarcinii);
  • la persoanele cu astm sau cu alte boli respiratorii cronice, cum ar fi fibroză chistică sau BPOC;
  • la persoanele cu obezitate severă (IMCIndicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
    Indicele de masă corporală se calculează după formula:
    IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
    18: insuficiență de greutate
    18-25: greutate normală
    25-30: greutate excesivă
    30-35: obezitate de gradul întâi
    35-40: obezitate de gradul doi
    40: obezitate de gradul trei
    mai mare de 40);
  • la persoanele cu afecțiuni grave ale sistemului cardiovascular (insuficiență cardiacă cronică, boala coronariană, etc.);
  • la persoanele cu imunodeficiențăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
    persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
    ;
  • la persoanele cu anemie falciformă sau cu alte tulburări ale sistemului hematopoietic;
  • la persoanele cu boli care necesită administrarea de lungă durată a Acidului acetilsalicilic (Aspirină), de exemplu, boala Kawasaki sau artrita reumatoidă;
  • la persoanele cu afecțiuni cronice ale rinichilor sau ale ficatului (de exemplu, insuficiență renală sau ciroză);
  • la oamenii bolnavi de diabet, sau cu alte tulburări metabolice severe;
  • la oamenii cu diverse tulburări neuromusculare (de exemplu, pareză după un accident vascular cerebral), epilepsie sau dizabilități intelectuale, din cauza cărora expectorarea sputei în timpul bolii poate fi dificilă;
  • la oamenii internați în instituții medicale pe termen lung.

Recomandări detaliate referitor la situațiile în care poate fi rezonabilă adresarea la medic și efectuarea tratamentului contra gripei sunt prezentate în articolul Gripa 2015-2016. Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la vaccinare și tratament.

Tratamentul răcelii

Cel mai frecvent, răceala este provocată de asemenea infecții virale, precum: rinovirus (până la 52-76% dintre toate cazurile de infecții respiratorii virale acute), gripa A, gripa B, paragripă, virus sincițial respirator, coronavirus, adenovirus, metapneumovirus uman, etc.

Dintre cele peste 200 de specii cunoscute de virusuri, care pot cauza simptomele răcelii, în prezent, există tratament antiviral specific cu o eficacitate dovedită numai împotriva virusurilor gripale A și B.

În cadrul studiilor clinice s-a constatat că, în cazurile în care tratamentul împotriva gripei este început în primele 48 de ore după apariția simptomelor, acesta permite scurtarea perioadei de boală, reduce riscul de complicații și reduce probabilitatea de deces în cazul unei infecții severe.

Totodată, în cazul persoanelor la care simptomele răcelii sunt provocate de alte tipuri de virusuri, tratamentul contra gripei este inutil.

Astfel, pentru toți copiii și adulții fără risc crescut de complicații ale gripei, la care de la începutul bolii nu au trecut încă 48 de ore și care ar dori:

  • să scurteze perioada de boală și/sau riscul de complicații (care și așa este redus),
  • să reducă riscul de transmitere a gripei altor persoane, pentru care infecția poate fi mai periculoasă (vedeți mai sus),

ar putea fi justificată inițierea promptă a tratamentului antiviral.

Explicații detaliate cu privire la cazurile în care simptomele răcelii pot fi asociate cu gripa, care este tratamentul antiviral recomandat, cît de eficace și de sigur este acesta, sunt prezentate în articolul Gripa 2015-2016. Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la vaccinare și tratament.

În toate celelalte cazuri de răceală, pentru ameliorarea simptomelor bolii sunt disponibile doar remedii simptomatice.

Tratamentul simptomatic al febrei și al durerilor musculare asociate cu răceala

Pentru a suporta mai ușor boala:

  • Încercați să vă odihniți mai mult;
  • Consumați cel puțin 2-2,5 litri de lichide pe zi.

Pentru de a reduce riscul de infectare a altor persoane, atât timp cât aveți febră:

  • Încercați să stați acasă;
  • În momentul tusei sau al strănutului acoperiți nasul și gura cu un șervețel de unică folosință;
  • Încercați să vă spălați frecvent pe mâini cu apă și săpun;
  • Utilizați un prosop separat;
  • Dacă este posibil, purtați o mască medicală care să acopere nasul și gura, și propuneți-le același lucru celor apropiați (masca trebuie schimbată de 2 ori pe zi).

Puteți reveni la regimul obișnuit al vieții imediat după normalizarea temperaturii corpului.

Febra, frisoanele, durerile de cap și durerile musculare asociate cu răceala pot persista timp de 3-5 zile. Pentru ameliorarea acestor simptome la un copil sau la un adult pot fi administrate antipiretice, cum ar fi Paracetamol și Ibuprofen. Utilizarea Aspirinei pentru reducerea febrei la un copil este strict contraindicată. Explicații detaliate în această privință, precum și recomandări cu privire la utilizarea adecvată a Paracetamolului și Ibuprofenului, sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate ştiinţific pentru pacienţi cu privire la tratamentul febrei și medicamentele antipiretice.

Tratamentul simptomatic al rinitei asociate cu răceala

Este dovedit faptul că la persoanele care administrează tratament simptomatic contra rinitei asociate cu răceala complicațiile (în special dezvoltarea infecțiilor bacteriene) apar cu aceeași frecvență ca și la persoanele care nu iau niciun tratament. Prin urmare, în ceea ce privește tratamentul rinitei și al congestiei nazale care durează mai puțin de 10 zile, și se ameliorează treptat, pot fi formulate următoarele recomandări:

  • Persoanele care nu ar vrea să facă un tratament pot să renunțe fără grijă la utilizarea remediilor simptomatice și să aștepte recuperarea spontană.
    Excepție de la această regulă fac doar cazurile de secreții nazale și nas înfundat la copiii în primele luni de viață. Recomandări detaliate de tratament al rinitei la sugari sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la guturai, nas înfundat, diverse forme de rinită și sinuzită.
  • Pe de altă parte, persoanele care ar vrea să amelioreze guturaiul, congestia nazală sau strănutul frecvent, pot utiliza, în decursul a câteva zile, remediile simptomatice prezentate mai jos.
    Un astfel de tratament este relativ sigur, ieftin, foarte eficace (în ceea ce privește controlul simptomelor pe termen scurt), și se poate face la domiciliu.

Actualmente, pentru tratamentul simptomatic al secrețiilor nazale, strănutului frecvent și sau al congestiei sunt disponibile următoarele remedii:

  1. Spălături nazale regulate cu soluție salină;
  2. Picături sau spray-uri nazale cu medicamente cu acțiune vasoconstrictoare;
  3. Picături sau spray-uri nazale cu Bromură de ipratropiu.

Spălături nazale regulate cu soluție salină

În cazul în care răceala se manifestă printr-o obstrucție nazală sau rinoree ușoară, spălăturile nazale cu soluție salină, de două ori pe zi, pot fi o opțiune foarte eficientă de tratament simptomatic, atât în cazul copiilor, cât și al adulților. Această procedură contribuie la umidificarea căilor nazale, la înmuierea și eliminarea mai eficientă a mucusului din nas și, pentru o perioadă scurtă de timp, ameliorează respirația nazală.

Ca și alte remedii simptomatice, spălăturile nazale cu soluție salină nu grăbesc însănătoșirea.

Comparativ cu alte remedii simptomatice, spălăturile nazale sunt mai puțin eficace în sensul ameliorării obstrucției nazale severe și a secrețiilor nazale abundente, însă, având în vedere accesibilitatea și inofensivitatea acestora, sunt o opțiune deseori recomandată de către specialiști.

În caz de necesitate, spălăturile nazale pot fi utilizate în combinație cu alte medicamente simptomatice, de exemplu, cu spray-uri cu acțiune vasoconstrictoare (pentru ameliorarea congestiei nazale pronunțate), sau cu spray-uri cu Bromură de ipratropiu (pentru ameliorarea rinoreei pronunțate).

Pentru spălături nazale poate fi utilizată soluție fiziologică obișnuită (care se vinde la farmacie în flacoane mari), sau soluție preparată acasă, conform următoarei rețete: într-un litru de apă caldă se dizolvă 2 lingurițe mici de sare de bucătărie și 2 lingurițe mici de sodă alimentară (bicarbonat de sodiu).

Utilizarea unor soluții mai concentrate nu se recomandă, deoarece acestea nu sunt mai eficiente, dar pot irita mai tare mucoasa nasului.

Actualmente, în vânzare pot fi găsite diverse spray-uri „contra guturaiului și a nasului înfundat”, care conțin în calitate de ingredient de bază soluție salină.  Însă aceste remedii, de regulă, se vând în flacoane cu volum mic, fiind, astfel, absolut nepractice pentru efectuarea spălăturilor nazale, în forma în care eficiența acestora a fost demonstrată științific. Din acest motiv, nu putem recomanda utilizarea acestor tipuri de spray nazal.

Pentru spălături nazale se utilizează soluție de temperatura camerei.

Turnați 250 ml de soluție în vasul destinat spălăturilor nazale: aceasta poate fi o pară din cauciuc, o seringă cu volum mare, o sticlă din plastic cu năsuc îngust sau un ceainic special cu năsuc lung (puteți găsi în vânzare ceainice speciale, destinate spălăturilor nazale, numite în engleză „neti pot”).

Pașii următori se fac deasupra lavoarului:

  • Aplecându-vă deasupra lavoarului, întoarceți capul pe o parte, în așa fel, încât nara pe care vreți să o spălați să fie sus.
  • Introduceți cu atenție năsucul vasului cu soluție salină și începeți să turnați lent soluția în nară.
  • Soluția va trebui să curgă prin toată nara și să iasă afară prin cealaltă nară sau prin gură.
  • Apoi, umpleți vasul din nou cu 250 ml de soluție și întoarceți capul în cealaltă parte, repetând procedura pentru a doua nară.
  • La sfârșit puteți sufla atent nasul.
  • Spălăturile se fac de 2 ori pe zi.

Picături și spray-uri nazale cu preparate vasoconstrictoare

În cazurile în care răceala este însoțită de o obstrucție nazală pronunțată, care afectează mult calitatea vieții și a somnului, pentru o scurtă perioadă de timp (3-5 zile) persoanele adulte pot utiliza spray-uri sau picături pentru nas cu medicamente vasoconstrictoare:

  • Xilometazolină,
  • Nafazolină,
  • Oximetazolină,
  • Tetrizolină,
  • Tramazolină,
  • Fenilefrină.

Multe tipuri de spray nazal, care conțin aceste substanțe active, mai conțin și soluție salină sau uleiuri eterice (mentol, eucalipt). Însă nu există date care să demonstreze că asemenea ingrediente suplimentare sporesc eficiența preparatelor.

În ciuda popularității spray-urilor nazale cu acțiune vasoconstrictoare și a istoriei relativ îndelungate de utilizare a lor (începând cu anii 1950), eficiența și siguranța acestor remedii este studiată insuficient.

În cadrul a două cercetări mici s-a demonstrat că utilizarea spray-ului cu Xilometazolină, pentru o scurtă perioadă de timp, reduce edemul mucoasei nasului și a sinusurilor paranazale.

Rezultatele câtorva cercetări au arătat că, după o singură administrare, spray-urile nazale cu acțiune vasoconstrictoare ușurează semnificativ respirația nazală pentru o durată de până la câteva ore. Totodată, nu există date care să argumenteze administrarea regulată a acestor medicamente, timp de câteva zile sau mai mult. Nu există dovezi în privința faptului că un asemenea tratament previne apariția sinuzitei sau grăbește vindecarea în caz de răceală banală sau de sinuzită maxilară.

Medicamentele vasoconstrictoare înlătură doar obstrucția nazală și nu ameliorează eliminările abundente din nas sau strănutul frecvent.

Din cauza riscului de apariție a rinitei medicamentoase, nu se recomandă administrarea spray-urilor și a picăturilor pentru nas cu acțiune vasoconstrictoare mai mult de 3-5 zile consecutive. Rinita medicamentoasă, în acest caz, presupune intensificarea paradoxală a obstrucției nazale odată cu continuarea administrării medicamentelor vasoconstrictoare și apariția unei obstrucții nazale și mai pronunțate după întreruperea administrării acestor medicamente.

Inofensivitatea și eficiența acestor medicamente în cazul copiilor mai mici de 12 ani încă nu a fost studiată suficient și au fost înregistrate cazuri rare de efecte secundare severe la copii chiar și după o singură administrare. Din acest motiv, administrarea acestor medicamente pentru ușurarea obstrucției nazale la copii mai mici de 12 ani nu se recomandă. În cazurile în care se decide utilizarea unui medicament cu acțiune vasoconstrictoare la un copil, se recomandă alegerea unui preparat ce conține Fenilefrină, deoarece se cunoaște că medicamentele ce conțin Nafazolină și Oximetazolină, la copii, pot inhiba activitatea sistemului nervos și pot fi periculoase, în special în caz de supradozaj.

Efectele secundare ale medicamentelor vasoconstrictoare apar rar, dar pot fi serioase. Probabilitatea apariției efectelor adverse crește în caz de supradozaj. Până acum au fost înregistrate cazuri în care administrarea acestor medicamente a fost asociată cu apariția edemului pulmonar, a acceselor de cefalee severă (dureri de cap pronunțate), a convulsiilor, a ictusului și a crizelor hipertensive.

Având în vedere dezavantajele enumerate și un anumit nivel de risc de apariție a efectelor adverse grave, actualmente, aceste medicamente se recomandă doar pentru utilizare rară, în cazul unei necesități evidente de a ușura temporar obstrucția nazală la persoane adulte.

Picături sau spray-uri nazale cu Bromură de ipratropiu

Picăturile și spray-urile nazale cu Bromură de ipratropiu blochează funcția glandelor care secretă mucusul în cavitatea nazală. Rezultatele cercetărilor arată că aceste preparate pot fi foarte eficiente și sigure în tratamentul simptomatic al rinoreei apoase pronunțate la copii și adulți. Totodată, ele practic nu reduc obstrucția nazală.

Efectul secundar principal al preparatelor cu Bromură de ipratropiu este senzația de uscăciune în cavitatea nasului.

Recomandări cu privire la tratamentul guturaiului și al congestiei nazale care persistă mai mult de 10 zile sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la guturai, nas înfundat, diverse forme de rinită și sinuzită.

Tratamentul simptomatic al tusei asociate cu răceala

Articolul de bază: Tusea. Ghid argumentat științific pentru pacienți.

Tratamentul tusei la copii

Niciunul dintre remediile simptomatice contra tusei, disponibile la moment, nu poate fi recomandat pentru ușurarea tusei la copii, atât din cauza efectelor adverse potențial periculoase, cât și pentru că eficacitatea acestora nu a fost dovedită.

În cadrul studiilor efectuate până în prezent, nu au fost obținute dovezi convingătoare în favoarea faptului că, în cazul copiilor, preparatele contra tusei și alte medicamente*, reduc frecvența și intensitatea tusei, grăbesc vindecarea sau reduc riscul apariției complicațiilor răcelii. Totodată, toate aceste medicamente pot provoca reacții adverse (inclusiv periculoase), iar utilizarea lor crește costul tratamentului.

*A fost studiată eficacitatea:

  • medicamentelor contra tusei, care conțin componente cu acțiune expectorantă și mucolitică, în special: N-acetilcisteină, Carbocisteină, Ambroxol, Bromhexină, Guaifenesină, preparate pe bază de plante;
  • medicamentelor antitusive care conțin Codeină și Dextrometorfan;
  • antihistaminicelor;
  • medicamentelor „contra gripei și răcelei”, care conțin o combinație de diferite substanțe active cu acțiune antihistaminică, vasoconstrictoare și antipiretică;
  • inhalatoarelor cu beta2-agoniști, în special Salbutamol (la copii fără astm);
  • antibioticelor.

Frecțiile în regiunea pieptului cu camfor, eucalipt sau mentol nu reduc frecvența și intensitatea tusei, dar în cazul unor copii pot îmbunătăți somnul. Principalele efecte secundare ale acestor medicamente sunt iritarea pielii și a ochilor.

În cadrul unui studiu, în care au participat 139 de copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani, care aveau tuse asociată cu răceala, s-a determinat că administrarea a 2,5 ml de miere înainte de somn a redus frecvența și intensitatea tusei și a crescut calitatea somnului la 59% dintre copii. La copiii cărora li s-a dat miere, ameliorarea tusei a fost mai semnificativă decât la copiii care au primit antitusive cu Dextrometorfan, medicamente cu acțiune antihistaminică (Difenhidramină) sau placebo. Însă aceste date sunt insuficiente pentru a trage concluzii definitive în favoarea sau împotriva utilizării mierii pentru ușurarea tusei asociate cu răceala.

Din cauza riscului de botulism, mierea este contraindicată copiilor mai mici de 12 luni.

Tratamentul tusei la adulți

La adulți, eficacitatea și siguranța remediilor simptomatice contra tusei, existente în prezent, a fost studiată insuficient. Pe baza datelor disponibile în acest sens, se pot formula următoarele recomandări:

  • Adulții care ar dori să ușureze tusea puternică (chinuitoare), pot administra, pentru o perioadă scurtă de timp și cu precauție, medicamente antitusive care conțin Dextrometorfan. Analiza unui șir de studii a arătat că administrarea Dextrometorfanului în doză de 30-60 mg poate reduce frecvența și intensitatea tusei. Doza maximă admisă de medicament este de 120 mg pe zi. În caz de supradozaj, acest medicament poate duce la dereglarea respirației, tulburări de conștiință, amețeli.
    Preparatele antitusive care conțin Codeină sau Folcodină nu sunt mai eficiente decât cele cu Dextrometorfan, dar sunt asociate cu un risc mai mare de efecte adverse și, prin urmare, nu se recomandă.
  • Pentru ușurarea tusei în timpul nopții la adulți, de asemenea, pot fi utilizate antihistaminicele de generația întâi (de exemplu, Difenhidramină, Clorfeniramină, Hidroxizină). Principalele efecte secundare ale acestor medicamente includ somnolența și scăderea vigilenței.
  • Pentru ameliorarea tusei pentru o perioadă scurtă de timp se pot face inhalații cu mentol.
  • Până în prezent, nu există dovezi care să justifice utilizarea medicamentelor cu acțiune expectorantă și mucolitică, în special: N-acetilcisteină, Carbocisteină, Ambroxol, Bromhexină, Guaifenesină, preparate pe bază de plante. În ceea ce privește reducerea frecvenței și intensității tusei, accelerarea vindecării sau reducerea riscului de complicații ale răcelii, eficiența acestor medicamente nu a fost stabilită. În plus, toate aceste medicamente cresc costul tratamentului.

Tratamentul simptomatic al durerilor în gât asociate cu răceala

Articolul de bază: Recomandări argumentate ştiinţific pentru pacienţi cu privire la dureri şi inflamaţie în gât

În prezent, cele mai eficiente și sigure mijloace pentru ameliorarea durerilor în gât, asociate cu faringita acută, sunt medicamentele contra febrei (antipireticele), cum ar fi Paracetamol și Ibuprofen.

Aceste medicamente reduc, de asemenea, febra, frisoanele, și durerile în mușchi și articulații.

Eficacitatea Paracetamolului și a Ibuprofenului în sensul reducerii durerilor în gât a fost demonstrată în cadrul mai multor studii științifice; Ibuprofenul poate fi ceva mai eficient și mai sigur (în caz de supradozaj).

În materialele pe care le-am folosit pentru scrierea acestui articol (vedeți Surse), nu am găsit date cu privire la justificarea utilizării altor metode de tratament al tonsilitei sau al durerilor în gât.

    Medicamente combinate „contra gripei și răcelii” și alte remedii

    În caz de răceală însoțită de febră, frisoane, tuse, secreții nazale abundente și congestie nazală, pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor, adulții pot administra medicamente combinate (deseori, acestea se vând și se promovează ca „medicamente contra răcelii și gripei”), care conțin mai multe substanțe active:

    1. cu acțiune vasoconstrictoare, pentru ușurarea senzației de nas înfundat (Efedrină, Fenilpropanolamină, Pseudoefedrină);
    2. cu acțiune antihistaminică, pentru ameliorarea strănutului frecvent și a guturaiului (Prometazină, Clemastină, Loratadină, Triprolidină);
    3. cu acțiune antipiretică, adică de reducere a febrei, și analgezică, adică de reducere a durerii (Ibuprofen, Paracetamol, Aspirină).

    Unele produse mai conțin, suplimentar, și vitamina C. Trebuie să spunem că eficacitatea vitaminei C, în ceea ce privește rezolvarea mai rapidă a simptomelor răcelii, nu a fost dovedită. Conform studiilor, această substanță poate avea doar un anumit efect de reducere a riscului de răceală în cazul persoanelor expuse la temperaturi joase, care se supun unui efort fizic semnificativ (de exemplu, soldați aflați în regiunile sub-arctice).

    Rezultatele analizei a 27 de studii, care au implicat mai mult de 5.000 de persoane, au arătat că medicamentele combinate, într-adevăr, pot reduce simptomele răcelii, mai mult sau mai puțin semnificativ, în cazul adulților și adolescenților. Cele mai eficiente pot fi medicamentele care conțin o combinație de antihistaminice + vasoconstrictoare + antipiretice. Însă, în medie, 5 persoane trebuie să ia medicamente,  pentru ca o persoană să beneficieze de reducerea semnificativă a simptomelor de răceală. Destul de frecvent, utilizarea acestor medicamente este asociată cu apariția reacțiilor adverse, precum uscăciune în gură, amețeli, somnolență, sau, dimpotrivă, insomnie.

    De aceea, în multe cazuri, o alegere mai rațională poate fi administrarea Paracetamolului sau a Ibuprofenului. Aceste medicamente au un profil înalt de siguranță și, de regulă, costă mai ieftin.

    Eficacitatea și, în consecință, justificarea administrării medicamentelor combinate contra răcelii la copii nu a fost dovedită. Cercetările în cadrul cărora s-a studiat eficacitatea medicamentelor care conțin combinația dintre antihistaminice și vasoconstrictoare au arătat că aceste medicamente nu contribuie la o ameliorare semnificativă a simptomelor răcelii la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani.

    Totodată, este dovedit faptul că medicamentele combinate, care conțin antihistaminice + vasoconstrictoare, pot provoca efecte secundare periculoase la copii: acțiune inhibitorie asupra sistemului nervos, care, la rândul său, poate duce la dereglarea respirației. Astfel, în cazul copiilor mai mici de 12 ani, dacă este necesar, pot fi utilizate doar medicamente antipiretice cu profilul de siguranță bine studiat: Paracetamol și Ibuprofen.

    Suplimente cu zinc pentru trataentul răcelii

    În cadrul mai multor cercetări s-a constatat că, la adulți, administrarea suplimentelor cu Gluconat de zinc (câte 23 mg la fiecare 2 ore) la prima apariție a simptomelor răcelii reduce durata bolii și severitatea simptomelor, în medie,  cu 1,65 zile. Din motive neclare, la copii nu a fost înregistrat un asemenea afect. Principalele efecte secundare posibile ale suplimentelor cu zinc sunt gustul neplăcut în gură și greață.

    Utilizarea preparatelor de zinc sub formă de spray-uri nazale nu se recomandă, din cauza riscului de pierdere ireversibilă a simțului olfactiv (mirosului).

    Antibiotice în caz de răceală

    Rezultatele cercetărilor arată că tratamentul cu antibiotice nu contribuie la ameliorarea simptomelor răcelii, nu grăbește vindecarea și, doar într-o măsură nesemnificativă, reduce riscul de complicații. Având în vedere lipsa unui beneficiu evident, dar și posibilele efecte secundare și creșterea costului tratamentului, persoanelor cu simptome de răceală și fără semne de dezvoltare a complicațiilor nu li se recomandă administrarea antibioticelor.

    Într-un studiu în care au participat 230 de pacienți cu tuse asociată cu răceala (jumătate dintre ei aveau expectorații cu spută purulentă, caracteristice bronșitei acute), s-a determinat că pacienții care nu au administrat antibiotice s-au vindecat în aceeași perioadă de timp, ca și cei care au luat antibiotice.

    În alte studii s-a constatat că utilizarea antibioticelor reduce doar într-o măsură nesemnificativă riscul de pneumonie. Mai precis, 119 persoane cu vârsta între 16 și 64 de ani, sau 39 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani trebuie să administreze antibiotice, pentru a preveni apariția unui caz suplimentar de pneumonie în decursul unei luni după un episod de răceală („bronșită acută”).

    De asemenea, administrarea antibioticelor în caz de răceală nu reduce riscul de sinuzită bacteriană sau de complicații purulente ale tonsilitei acute.

    Prevenția răcelii

    În medie, copiii suferă de 6-8 episoade, adulții de până la 4 episoade, iar persoanele de vârstă înaintată de 1 episod de răceală pe an.

    Rezultatele cercetărilor indică asupra faptului că suplimentele cu zinc pot reduce frecvența episoadelor de răceală la copii. Au fost publicate rezultatele a două studii, în cadrul cărora copiii au primit Sulfat de zinc în doză de 10-15 mg pe zi. În grupul copiilor care au primit suplimente cu zinc, numărul episoadelor de răceală (precum și numărul de zile de absență de la școală și necesitatea administrării medicamentelor) a fost mult mai redus decât în grupul copiilor care au primit placebo.

    Într-un studiu în care au participat copii cu vârste cuprinse între 5 și 8 ani, în grupul copiilor care au administrat suplimente de zinc timp de 5-7 luni de sezon rece, 33% nu au avut niciun episod de răceală (în grupul copiilor care au administrat placebo, 14% nu au avut niciun episod de răceală).

    Eficacitatea suplimentelor cu zinc în prevenția răcelii la adulți încă nu a fost stabilită.

    Eficacitatea (în sensul profilaxiei răcelii) probioticelor, a preparatelor cu ginseng, a exercițiilor fizice regulate, a consumului regulat de usturoi este îndoielnică.

    Preparatele de vitamina C pot, într-o oarecare măsură, reduce frecvența episoadelor de răceală la persoanele supuse unui stres fizic considerabil (aflarea prelungită la frig, cu efectuarea unui efort fizic intens). Pentru persoanele care nu se află în asemenea condiții, însă, eficacitatea suplimentelor cu vitamina C nu a fost dovedită.

    S-a demonstrat ineficiența preparatelor cu vitamina D și a celor cu Echinacea în reducerea frecvenței episoadelor de răceală.

    Vaccinare

    Pentru moment, profilaxia specifică a fost elaborată doar contra gripei. Vaccinuri contra altor tipuri de infecții virale care pot cauza simptome de răceală încă nu sunt disponibile.

    Potrivit Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor (ECDC), în fiecare an, în timpul sezonului de gripă, această infecție afectează până la 15% dintre adulți și peste 15% dintre copii.

    Majoritatea copiilor și adulților infectați cu gripă se recuperează complet în termen de 7-14 zile, însă, chiar și în astfel de cazuri, infecția poate avea unele consecințe neplăcute. În special, multe persoane infectate sunt nevoite să renunțe pentru câteva zile la activitățile obișnuite, inclusiv, să lipsească de la școală sau de la lucru.

    La aproape 2/3 dintre copii, în special sub vârsta de 2 ani, după infecția gripală se dezvoltă inflamația urechii medii (otită medie acută).

    La unii copii și adulți, gripa contribuie la dezvoltarea infecției bacteriene a sinusurilor paranazale (sinuzită bacteriană).

    Evoluția periculoasă a gripei se observă relativ rar, dar este posibilă la orice adult sau copil. Evoluţia gravă a gripei este mai probabilă la persoanele de peste 65 de ani, la persoane cu diferite boli cronice, precum și la copiii sub 5 ani și la femeile gravide. Lista completă a categoriilor de persoane cu risc crescut de complicații ale gripei este prezentată mai sus.

    La nivelul populației generale, consecințele  gripei sunt semnificative. În fiecare an, în întreaga lume, între 250 000 și 500 000 de persoane decedează din cauza gripei, iar 3-5 milioane de persoane suferă de forme severe de boală.

    Informații detaliate cu privire la cazurile în care se consideră argumentată vaccinarea contra gripei și la eficacitatea și siguranța vaccinurilor sunt prezentate în articolul Gripa 2015-2016. Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la vaccinare și tratament.

    Când o persoană cu răceală devine contagioasă și cât timp continuă aceasta să fie contagioasă? Cum se poate reduce riscul de infectare?

    Perioada de incubațiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
    În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
    În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani.
    a gripei și a altor infecții virale care provoacă răceală este de aproximativ 2 zile (între 1 și 4 zile).

    Majoritatea adulților devin contagioși cu o zi înainte de debutul simptomelor și rămân infecțioși timp de încă 5-7 zile de la debutul bolii (în multe cazuri, dispariția febrei coincide cu încetarea eliminării virusurilor).

    Copiii mici afectați de gripă pot rămâne infecțioși timp de câteva săptămâni (chiar și după dispariția febrei).

    Oamenii cu imunodeficiențăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
    persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
    pot elimina virusurile gripei pe o durată de câteva săptămâni sau luni (chiar și după dispariția completă a simptomelor de infecție).

    Pentru a reduce riscul de infectare:

    • Încercați să evitați contactul cu persoanele bolnave;
    • În cazul unui contact, evitați să atingeți fața cu mâinile și purtați o mască medicală (masca trebuie schimbată cel puțin de 2 ori pe zi);
    • Străduiți-vă să vă spălați pe mâini frecvent cu apă caldă și săpun. Dacă acest lucru nu este posibil, utilizați un dezinfectat „de buzunar” pentru mâini;

    În cazurile în care  o persoană cu risc crescut de complicații ale infecției s-ar fi putut infecta cu gripă, se consideră rezonabilă inițierea imediată a tratamentului preventiv cu medicamente antivirale. Vedeți Gripa 2015-2016. Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la vaccinare și tratament.

      Vedeți sursele
      • Allan, G.M. & Arroll, B., 2014. Review Prevention and treatment of the common cold: making sense of the evidence. Canadian Medical Association Journal, 186(3), pp.190–199.
      • McGuffey, E.C., 2012. Treatment of the common cold in children. American pharmacy, NS34(9), pp.19–20.
      • Singh, M. & Das, R.R., 2013. Zinc for the common cold. The Cochrane database of systematic reviews, 6(2), p.CD001364.
      • Zoorob, R. et al., 2012. Antibiotic use in acute upper respiratory tract infections. American Family Physician, 86(9), pp.817–822
      • De Sutter AIM, van Driel ML, Kumar AA, Lesslar O, Skrt A. Oral antihistamine-decongestant-analgesic combinations for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2012, Issue 2. Art. No.: CD004976. DOI: 10.1002/14651858.CD004976.pub3
      • Kenealy T, Arroll B. Antibiotics for the common cold and acute purulent rhinitis. Cochrane Database of Systematic Reviews 2013, Issue 6. Art. No.: CD000247. DOI: 10.1002/14651858.CD000247.pub3
      • Lissiman E, Bhasale AL, Cohen M. Garlic for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2014, Issue 11. Art. No.: CD006206. DOI: 10.1002/14651858.CD006206.pub4
      • Karsch-Völk M, Barrett B, Kiefer D, Bauer R, Ardjomand-Woelkart K, Linde K. Echinacea for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2014, Issue 2. Art. No.: CD000530. DOI: 10.1002/14651858.CD000530.pub3
      • Hemilä H, Chalker E. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews 2013, Issue 1. Art. No.: CD000980. DOI: 10.1002/14651858.CD000980.pub4

      Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

      Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
      Se încarcă...

      Ce facem noi la moment?

      (1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

      În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

      (2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

      Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).