Pitiriazisul rozat Gibert la maturi şi copii. Întrebări şi răspunsuri.
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 8 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Cuprins:
- Pitiriazisul rozat Gibert la maturi şi copii. Întrebări şi răspunsuri.
- Ce este pitiriazisul roz sau rozat?
- Cât de periculos poate fi pitiriazisul roz? Ce urmări şi complicații poate avea?
- Cum debutează pitiriazisul rozat? Care sunt semnele şi simptomele sale?
- Cât timp poate dura pitiriazisul roz?
- Pot să mă îmbolnăvesc din nou de pitiriazis rozat? Poate boala recidiva?
- Care sunt cauzele care provoacă pitiriazisul rozat? Este o boală micotică sau virală?
- Animalele se îmbolnăvesc de pitiriazisul rozat? Poate fi provocată boala de contactul cu animalele de companie (câini, pisici etc.)?
- Poate fi asociat pitiriazisul cu scăderea imunităţii?
- Poate fi provocat pitiriazisul roz de anumite medicamente?
- Nou-născuții şi bebeluşii pot face pitiriazis rozat?
- Este pitiriazisul roz contagios? Mă pot molipsi de pitiriazis? Pitiriazisul rozat se transmite pe cale sexuală?
- Trebuie să mă adresez la medic în cazul în care cred că am pitiriazis rozat?
- În ce constă examenul medical? Ce poate face/ recomanda medicul pentru a preciza diagnosticul de pitiriazis rozat?
- Care este tratamentul recomandat în caz de pitiriazis rozat? Trebuie să tratez neapărat această boală? Ce pot să fac ca să scap de prurit?
- Alte intrebări în legătură cu pitiriazisul rozat
- Pot face băi de soare sau merge la mare dacă m-am îmbolnăvit de pitiriazis rozat?
- Pot face duş/ baie în caz de pitiriazis roz?
- Care este efectul pitiriazisului rozat asupra femeilor însărcinate?
- Ce pot face dacă m-am îmbolnăvit de pitiriazis rozat imediat după naşterea copilului? Pot alăpta dacă am pitiriazis rozat?
Ce este pitiriazisul roz sau rozat?
“Mă adresez la Dvs. cu următoarea problemă: aproximativ o săptămână în urmă am observat că mi-a apărut pe abdomen o pată roz destul de mare, cu un inel roşu în jur. Aveam şi un uşor prurit în regiunea petei. Peste câteva zile, lângă această pată au apărut altele, mai mici, iar în decurs de câteva zile mi s-a umplut practit tot corpul de asemenea pete. În afară de mâncărime nu mai am alte simptome.
Spuneţi-mi. vă rog, ce poate să fie asta? Ce trebuie să fac?
Am citit că poate fi vorba de pecingine, dar nu pot să-mi imaginez de unde m-aş fi putut infecta cu aşa ceva. Eu nu am animale de companie şi nici nu contactez cu animale vagabonde”
Simptomele descrise mai sus sunt caracteristice pentru pitiriazisul rozat (pityriasis rosea Gibert). Această afecţiune nu se consideră contagioasă.
Mai jos veţi găsi răspunsuri la cele mai importante întrebări legate de pitiriazis rozat.
Cât de periculos poate fi pitiriazisul roz? Ce urmări şi complicații poate avea?
Trebuie să ştiți că pitiriazisul roz, chiar şi netratat, nu provoacă urmări şi nici complicații grave. Din acest motiv, pitiriazisul roz nu este considerat drept o boală periculoasă.
De cele mai multe ori, erupțiile dispar de la sine într-un răstimp de la 2 la 12 săptămâni (mai rar: 5-6 luni şi mai mult).
Potrivit datelor statistice pe care le dețin medicii dermatologi, în diferite perioade ale vieţii de pitiriazis rozat se îmbolnăvesc aproximativ 0,14% din toată populaţia globului.
Majoritatea au vârste cuprinse între aproximativ 10-35 de ani, pitiriaza întâlnindu-se foarte rar la copii sau bătrâni. Cel mai tânăr bolnav de pitiriazis roz cunoscut avea vârsta de 3 luni, iar cel mai bătrân – de 85 de ani.
După pitiriazisul rozat rămân urme (leziuni, cicatrici) pe piele?
De regulă, dispariția erupțiilor provocate de pitiriazis nu este însoțită de cicatrizarea pielii. După vindecarea leziunilor provocate de pitiriazisul rozat, pielea care a fost afectată de maladie poate fi mai întunecată sau mai deschisă la culoare decât pielea neatinsă de pitiriază. Aceste urme rămân vizibile nu mai mult de câteva luni.
Cum debutează pitiriazisul rozat? Care sunt semnele şi simptomele sale?
Pitiriazisul roz (rozat) debutează, de obicei, într-un mod caracteristic: o maculă (pată) izolată care apare pe spate, pe piept sau pe abdomen, urmată, la câteva zile sau săptămâni, de o erupție în alte regiuni ale corpului. În unele cazuri însă, erupțiile pot să se multiplice şi la câteva ore după apariția leziunii (maculei) inițiale.
Pata sau leziunea inițială se mai numeşte în literatura medicală «leziune heraldică». Uneori, cu câteva zile înainte de erupții, apar şi unele simptome zise «prodromale»: de cele mai multe ori, ați putea acuza simptome precum oboseala, durerile musculare, febra, ca şi cum ați avea o viroză sezonieră, dar şi greață, umflarea nodulilor limfatici.
Cum arată petele (scuamele, maculele) sau leziunile provocate de pitiriazisul roz?
Pata inițială («leziunea heraldică»), cu margini roşii clar definite, de 2-5 cm în diametru, se formează, de obicei, pe trunchi (rareori, pe gât), fiind acoperită de scuame foarte subțiri. Erupțiile secundare (versiuni mai mici ale erupției primare) care apar în următoarele zile sau săptămâni pe abdomen, brațe, spate, față şi coapse arată la fel ca şi leziunea heraldică, dar sunt, de regulă, mai mici.
Erupțiile provocate de pitiriazisul roz sunt însoțite de prurit (mâncărime). Uneori acesta poate fi destul de sever. În toate cazurile însă, erupția nu este dureroasă.
Cât timp poate dura pitiriazisul roz?
Dacă v-ați îmbolnăvit de pitiriazis roz, una dintre primele întrebări pe care vi le puneți este legată de durata şi de perioada de remisie a maladiei. La întrebarea cât timp poate dura pitiriazisul rozat medicii răspund, în general, de la 2 la 12 săptămâni.
În cazuri rare, este posibil ca vindecarea să aibă loc în 5 luni şi mai mult.
Multe boli de piele au tendința de a recidiva, de aceea este firesc să vă întrebați dacă acesta este şi cazul pitiriazisului roz. La această întrebare răspunsul este fără echivoc: majoritatea absolută a persoanelor care au fost bolnavi de pitiriazis roz nu riscă să sufere din nou de această maladie.
Trebuie să ştiți totuşi că pitiriazisul roz dacă şi recidează, o face foarte rar. Doar 2-3% din persoanele ce au suferit de aceasta maladie se îmbolnăvesc din nou de pitiriază.
În momentul de față, cauzele apariției pitiriazisului roz nu sunt cunoscute. Unii cercetători au emis ipoteza că maladia ar putea fi provocată de o infecție virală, însă virusul care ar putea provoca această maladie nu a fost deocamdată identificat.
Cercetătorii afirmă că, din toate animalele studiate, doar porcii pot fi afectați de această boală dermatologică. Animalele de companie precum câinii sau pisicile nu ne pot molipsi de pitiriazis roz, dar pot transmite alte infecţii ale pielii, cum ar fi Microsporia.
Poate fi asociat pitiriazisul cu scăderea imunităţii?
Deşi pitiriazisul rozat se întâlneşte ceva mai des la persoanele cu sistemul imunitar slăbitDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc., majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de această maladie nu au nicio problemă cu imunitatea.
Poate fi provocat pitiriazisul roz de anumite medicamente?
După cum ştiți, unele medicamente pot provoca anumite afecțiuni dermatologice. Se consideră că medicamente precum lamotrigin, nortriptilin, clozapin, etanercept, captopril (şi alți inhibitori ai enzimei de conversie), preparate antireumatice, litiu, imatinib sau adalimumab pot genera erupții asemănătoare cu cele manifeste în caz de pitiriazis rozat.
Dacă administrați vreunul din medicamentele enumerate mai sus şi constatați erupții de acest gen, adresați-vă imediat medicului pentru a preciza cauzele erupțiilor sau pentru a schimba tratamentul. |
Nou-născuții şi bebeluşii pot face pitiriazis rozat?
Pitiriazisul rozat are o incidență neînsemnată la bebeluşi, adică se întâlneşte foarte rar la copiii mici şi la nou-născuți.
Din acest motiv, dacă pe pielea copilului dumneavoastră apar erupţii similare cu cele provocate de pitiriazisul rozat, acestea s-ar putea datora mai curând unei alte maladii. În asemenea cazuri, este extrem de important să stabiliți împreună cu medicul un diagnostic corect pentru a nu lăsa cumva neobservată o infecţie mai periculoasă (de genul: rubeola, rujeola, varicela, ş.a.m.d.).
Este pitiriazisul roz contagios? Mă pot molipsi de pitiriazis? Pitiriazisul rozat se transmite pe cale sexuală?
Chiar dacă s-a observat că, uneori, această boală dermatologică se comportă ca o infecție virală şi se întâlneşte mai des la persoanele care locuiesc în cutare sau cutare regiune, pitiriazisul roz nu este o boală contagioasă. De aceea puteți contacta fără probleme cu persoanele afectate. În acelaşi timp, dacă v-ați îmbolnăvit de pitiriazis roz, nu vă temeți să comunicați cu prietenii, rudele şi colegii dumneavoastră.
Totodată, copiii care se îmbolnăvesc de pitiriazis roz pot frecventa grădiniţa sau şcoala.
Trebuie să mă adresez la medic în cazul în care cred că am pitiriazis rozat?
Chiar dacă pitiriazisul roz poate trece foarte bine şi fără tratament sau intervenția medicului, este bine totuşi să faceți un consult la dermatolog, pentru a exclude din start alte maladii ale pielii, mult mai grave (de exemplu, pitiriazis versicolor, psoriazis). Vizita la medic este cu atât mai indicată dacă simptomele şi semnele (presupuse) de pitiriazis rozat nu dispar timp de trei şi mai multe luni de zile.
Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul dermatolog se limitează la examinarea vizuală a leziunilor/ petelor provocate de boală.
Care este tratamentul recomandat în caz de pitiriazis rozat? Trebuie să tratez neapărat această boală? Ce pot să fac ca să scap de prurit?
Deoarece boala are o evoluție benignă, limitată în timp şi nu comportă urmări nedorite, specialiştii nu recomandă niciun tratament specific. Totuşi, pentru a calma pruritul, care este foarte frecvent la pitiriazis rozat, medicul poate să vă recomande să aplicați emoliente topice sau să administrați medicamente care conțin substanțe antihistaminice (de exemplu, suprastin). Pentru mai multe detalii despre utilizarea corectă a emolientelor topice, citiţi articolul nostru Emolientele.
Pentru a nu provoca accese de prurit intens, renunţaţi temporar la duşul sau baia fierbinte şi spălaţi-vă doar cu apă călduţă.
În caz de pitiriazis rozat nu este nevoie de tratament cu preparate antibiotice sau antivirale.
Lucrând asupra acestui articol am găsit date despre administrarea eritromicinei sau a aciclovirului pentru grăbirea procesului de vindecare, însă aceste date deocamdată nu sunt suficiente pentru a recomanda asemenea tratamente.
Cu ce trebuie să mă ung dacă am pitiriazis rozat?
Dacă vă îmbolnăviți de pitiriazis rozat, veți găsi pe internet şi veți auzi din mai multe surse despre posibilitatea unor tratamente alternative cu următoarele medicamente:
iod, acid boric, unguente antifungice, unguente cu zinc, unguente cu sulf, oțet, ulei de cătină albă etc.
Studiind cercetările ştiinţifice în domeniul pitiriazisului rozat nu am găsit careva date care să confirme utilitatea unor asemenea tratamente.
Ce regim alimentar este indicat în caz de pitiriazis rozat? Poate dieta trata această boală?
În caz de pitiriazis rozat, nu trebuie să vă schimbați regimul alimentar, deoarece dietele nu au niciun efect asupra apariției, evoluției şi duratei maladiei.
Alte intrebări în legătură cu pitiriazisul rozat
Expunerea moderată la soare poate fi utilă în caz de pitiriazis rozat, însă dacă planificaţi o vacanţă la mare, străduiţi-vă să nu “vă pârliţi”. Arsurile solare pot să intensifice pruritul. În plus, expunerea excesivă la razele solare poate grăbi înbătrânirea pielii şi poate spori riscul de apariţie a cancerului de piele. Informaţie suplimentară în acest sens veţi găsi în articolul Bronzatul şi mijloacele de protecţie solară.
Pot face duş/ baie în caz de pitiriazis roz?
Duşul nu este contraindicat, desigur, dar, după cum spuneam mai sus, pentru a nu provoca pruritul, preferabil este duşul sau baia cu apă abia călduţă decât cu apă fierbinte.
Care este efectul pitiriazisului rozat asupra femeilor însărcinate?
Femeile însărcinate suferă foarte rar de pitiriazis rozat şi îl suportă la fel de uşor ca şi ceilalți pacienți.
Totuşi, potrivit mai multor studii recente, pitiriazisul rozat se asociază deseori cu întreruperea sarcinii (Avort spontan), mai ales dacă debutează în primele 15 săptămâni de graviditate.
De exemplu, în cadrul unei cercetări efectuate pe 38 de femei însărcinate afectate de pitiriazis roz, s-a constatat că 9 dintre acestea au născut prematur, iar 5 au pierdut fătul în primele săptămâni de sarcină.
Din aceste motive, dacă acuzați simptome de pitiriazis rozat în timpul sarcinii, consultați imediat medicul dumneavoastră ginecolog.
Dacă v-aţi îmbolnăvit de piritiazis rozat, puteţi să continuaţi alăptarea fără careva riscuri pentru copil.
Totodată, dacă aţi decis să ungeţi cu ceva petele, spălaţi minuţios mameloanele de eventualele rămăşiţe de unguent, pentru ca ele să nu nimerească în gura copilului în timpul alăptării.
- Bianca, S. et al., 2007. Pityriasis rosea in pregnancy. Reproductive Toxicology, 24(3–4), pp.277–278.
- Chuh, A.A.T. et al., 2007. Interventions for pityriasis rosea. Cochrane Database of Systematic Reviews, (2).
- Drago, F. et al., 2008. Pregnancy outcome in patients with pityriasis rosea. Journal of the American Academy of Dermatology, 58(5 SUPPL. 1), pp.78–83.
- Pampín, A. et al., 2013. Successful treatment of atypical adult pityriasis rubra pilaris with oral alitretinoin. Journal of the American Academy of Dermatology, 69(2), pp.105–106.
- Petrof, G. et al., 2013. A systematic review of the literature on the treatment of pityriasis rubra pilaris type 1 with TNF-antagonists. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 27(1), pp.131–135.