PARTEA II: PLANUL GRIJII DE SINE, ARGUMENTAT ȘTIINȚIFIC

Capitolul 1:

Protecția împotriva afecțiunilor cardiovasculare și a diabetului

Sinteza serviciilor medicale și a concluziilor științifice care pot fi utilizate cu scopul reducerii riscului individual de maladii cardiovasculare și de diabet de tip 2.

DESPRE ACEST ARTICOL

Data actualizării:

Volum: 10 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale constă din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
PARTEA II: PLANUL GRIJII DE SINE, ARGUMENTAT ȘTIINȚIFIC
PARTEA III: REZOLVAREA PROBLEMELOR MEDICALE PARTICULARE

Ce se știe despre cauzele apariției bolilor cardiovasculare și a diabetului și despre opțiunile de înlăturare a lor?

Î prezent, aproximativ 40% dintre toate cazurile de deces prematur și invaliditate în rândul persoanelor mai tinere de 75 de ani sunt cauzate de afecțiuni cardiovasculare și complicațiile diabetului.

Până în momentul de față au fost acumulate dovezi solide, obținute la mai multe nivele de cercetare, referitor la faptul că apariția diabetului, a bolilor cardiovasculare și a complicațiilor lor se află în strânsă legătură cu asemenea fenomene precum:

  1. greșeli de alimentație,
  2. insuficiență de efort fizic,
  3. greutate excesivă,
  4. fumat.

Interacționând cu predispoziția genetică, aceste fenomene duc la:

  1. creșterea nivelului de glucoză în sânge (diabet de tip 2);
  2. creșterea nivelului de colesterol în sânge (dislipidemie);
  3. creșterea tensiunii arteriale (hipertensiune).

Dacă și aceste dereglări nu vor fi corectate prin intermediul unui tratament adecvat, cu timpul, acestea vor duce la:

  1. modificări în structura vaselor sangvine mari ale inimii, creierului, rinichilor, mâinilor și ale picioarelor (ateroscleroză macrovasculară);
  2. modificări în structura vaselor sangvine mici ale rinichilor, creierului și ale ochilor;
  3. afectarea directă a mușchiului cardiac;
  4. dereglarea funcției de coagulare a sângelui;
  5. afectarea sistemului ce coordonează funcția inimii și reglează nivelul tensiunii arteriale.

Împreună, aceste modificări duc la apariția bolilor numite afecțiuni cardiovasculare:

  • ateroscleroza (blocarea) arterelor mari poate provoca infarct miocardic, accident cerebro-vascular (ictus), afectarea rinichilor și apariția gangrenei la mâini sau la picioare.
  • modificările din structura vaselor sangvine mici din rinichi, creier și ochi pot duce la apariția insuficienței renale, a ictusului, la pierderea memoriei, la orbire, etc.
  • afectarea mușchiului inimii poate cauza insuficiență cardiacă.
  • dereglarea funcției de coagulare a sângelui poate cauza tromboembolie pulmonară, infarct miocardic sau accident cerebro-vascular.
  • afectarea sistemului ce coordonează funcția inimii crește riscul de infarct al mușchiului cardiac.

Alimentaţia incorectă Insuficienţa de activităţi fizice Greutate excesivă Fumat

Predispoziţia ereditară

Dereglarea metabolismului glucozei (diabet)

Dereglarea metabolismului colesterolului

Creşterea tensiunii arteriale

Ateroscleroza vaselor sangvine mari

Afectarea vaselor sangvine mici

Dereglarea funcţiei de coagulare a sângelui

Lezarea directă a muşchiului cardiac

Infarct

Ictus

Modificări trofice ale mâinilor şi picioarelor

Tromboembolie

Insuficienţă cardiacă

Insuficienţă renală

Aritmie

Orbire

 

Toate aceste legături au fost descoperite și studiate în cadrul multiplelor cercetări (biochimice, statistice, clinice, etc.). Cititorii interesați vor putea găsi informații suplimentare în acest sens, studiind materialele din bibliografie.

Ținând cont de limitele practice pe care le-am stabilit pentru acest ghid, nu ne vom opri la discuția acestor aspecte teoretice, ci vom trece nemijlocit la concluziile practice și recomandările pe care grupuri de experți din toată lumea le-au formulat deja, în baza dovezilor științifice disponibile.

Concluzii și recomandări

În cadrul cercetărilor științifice au fost găsite dovezi incontestabile în privința faptului că riscul individual de apariție a hipertensiunii arteriale, a nivelului ridicat de colesterol, a diabetului și a bolilor cardiovasculare, legate de toate aceste dereglări, poate fi redus în mod semnificativ prin intermediul:

  • corectării compoziției alimentației,
  • efectuării regulate a activităților fizice,
  • menținerii greutății optime,
  • evitării fumatului.

Totodată, s-a stabilit că, la persoanele care s-au îmbolnăvit deja, renunțarea la fumat și respectarea recomandărilor în privința alimentației, activităților fizice și a greutății corporale permit:

  • un control mai adecvat al diabetului;
  • un tratament mai eficient al tensiunii arteriale;
  • un control mai adecvat al nivelului de colesterol

și, în mod independent, reduc riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare.

Rezultatele studiilor, în care au participat persoane cu risc cardiovascular înalt determinat de prezența prediabetului, a diabetului, a hipertensiunii arteriale și a nivelului înalt de colesterol, precum și persoane cu boli cardiovasculare deja instalate, au demonstrat că tratamentul care asigură menținerea nivelelor recomandate ale glicemiei, tensiunii și colesterolului:

  • Reduce semnificativ probabilitatea de apariție a complicațiilor cardiovasculare;
  • Reduce riscul de apariție repetată a accidentelor cardiovasculare.

Astfel, pentru reducerea riscului individual de apariție a complicațiilor cardiovasculare și a diabetului este necesar:

  • Să mențineți greutatea corpului la nivel optim,
  • Să respectați recomandările cu privire la alimentație și la activități fizice, efectul protectiv al cărora a fost demonstrat științific,
  • Să țineți sub control nivelul glucozei, colesterolului și al tensiunii arteriale,
  • Să evitați fumatul.

Fiecare dintre aceste recomandări are o valoare unică. Asta înseamnă că încălcarea fiecăreia dintre ele, în mod independent, crește probabilitatea de apariție a bolilor cardiovasculare, iar respectarea fiecăreia dintre ele, în mod independent, reduce acest risc.

Menținerea greutății corporale la nivel optim

Pentru a determina dacă greutatea dvs. este optimă, din punctul de vedere al riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și a diabetului, trebuie să măsurați următorii parametri:

  1. înălțimea,
  2. greutatea,
  3. circumferința abdomenului.

În baza înălțimii și greutății puteți calcula indicele de masă corporală (IMC), conform formulei:

IMC = greutatea corpului/ (înălțimea, în metri)^2

De exemplu, dacă aveți greutate de 52 kg, și înălțimea de 165 cm, indicele IMC va fi egal cu:

IMC=52/1,65^2= 52/2,72 = 19,1

De asemenea, puteți utiliza tabelul de mai jos.

Greutatea (kg)Statura (cm)
150155160165170175180185190195200
4017,816,615,614,713,813,112,311,711,110,510,0
4520,018,717,616,515,614,713,913,112,511,811,3
5022,220,819,518,417,316,315,414,613,913,112,5
5524,422,921,520,219,018,017,016,115,214,513,8
6026,725,023,422,020,819,618,517,516,615,815,0
6528,927,125,423,922,521,220,119,018,017,116,3
7031,129,127,325,724,222,921,620,519,418,417,5
7533,331,229,327,526,024,523,121,920,819,718,8
8035,633,331,329,427,726,124,723,422,221,020,0
8537,835,433,231,229,427,826,224,823,522,421,3
9040,037,535,233,131,129,427,826,324,923,722,5
9542,239,537,134,932,931,029,327,826,325,023,8
10044,441,639,136,734,632,730,929,227,726,325,0
10546,743,741,038,636,334,332,430,729,127,626,3
11048,945,843,040,438,135,934,032,130,528,927,5
11551,147,944,942,239,837,635,533,631,930,228,8
12053,349,946,944,141,539,237,035,133,231,630,0

În baza indicelui IMC puteți determina din ce categorie faceți parte:

IMCCe semnifică?
mai mic de 18,5deficit ponderal
între 18,5 și 24,9greutate optimă
între 25 şi 29,9supraponderabilitate
peste 30obezitate

În cadrul studiilor științifice s-a determinat, de asemenea, că cel mai semnificativ impact negativ (în ceea ce ține de creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare și de diabet) îl are țesutul adipos (grăsimea) din regiunea abdomenului și a organelor interne.

Din acest motiv, circumferința taliei se folosește în calitate de parametru clinic suplimentar (pe lângă IMC), care permite estimarea riscului cardiovascular.

Cum se măsoară circumferința taliei?

Luați o bandă obișnuită de măsurare și, după expir, plasați-o în jurul abdomenului, direct pe piele, la nivelul ombilicului. Urmăriți ca banda să stea paralel cu podeaua.

Indiferent de IMC, circumferința optimă a taliei este:

  • pentru femei: mai puțin de 80 cm
  • pentru bărbați: mai puțin de 94 cm

Dacă IMC și circumferința taliei în cazul dvs. sunt în limitele optime, pentru reducerea riscului de dezvoltare a afecțiunilor cardiovasculare și a diabetului trebuie să mențineți asemenea parametri și în continuare.

Dacă IMC și/sau circumferința taliei depășesc limitele optime, trebuie să știți că menținerea unei asemenea mase corporale, independent de vârstă și formă fizică la moment, vă predispune la apariția diabetului, hipertensiunii, hipercolesterolemiei și a bolilor cardiovasculare legate de acestea.

Pe de altă parte, reducerea stabilă a greutății, chiar și dacă nu veți atinge nivelul optim, vă va ajuta să reduceți semnificativ riscul de apariție a acestor maladii. Totodată, dacă veți reuși să ajungeți la greutatea optimă, riscul dvs. se va reduce și mai mult.

Deschideți articolul nostru Slăbitul și controlul greutății corporale, unde veți găsi recomandări argumentate științific, care vă vor ajuta să organizați slăbitul în mod eficient și inofensiv.

Respectarea principiilor alimentare

Din motive lesne de înțeles, alimentația a fost dintotdeauna o temă importantă în cadrul discuțiilor pe marginea grijii de sine. În ciuda faptului că în ultimele decenii s-a scris și s-a vorbit foarte mult despre alimentație, doar o mică parte dintre sugestiile și recomandările menționate sunt bazate pe dovezi științifice solide și, în mod argumentat, merită investiții de resurse și efort.

În această secțiune a articolului sunt incluse cele mai importante concluzii cu privire la alimentație, care pot fi formulate pe baza informațiilor disponibile:

  1. Principalul motiv din care merită să considerăm alimentația drept o măsură de grijă de sine este că, în funcție de compoziția și cantitatea produselor alimentare consumate, planul alimentar poate avea un impact considerabil, atât pozitiv, cât și negativ, asupra riscului de apariție a maladiilor cardiovasculare și diabet;
  2. În prezent sunt cunoscute câteva particularități calitative și cantitative ale stilului alimentar, care se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare și diabet de tip 2 și, posibil, cu reducerea riscului de un șir de boli oncologice. În continuare sunt prezentate particularitățile respective.
  • 1

    Consumați fructe și legume la fiecare masă principală.
    Se recomandă consumul zilnic a cel puțin 500–550 g (3,5–4 kg pe săptămână) de fructe, legume, ciuperci și pomușoare cât mai variate.

  • 2

    Consumați cereale integrale la fiecare masă principală.
    Se recomandă ca cel puțin o jumătate din toată cantitate de cereale și produse făinoase consumate să fie cereale integrale.

  • 3

    Cel puțin de 2 ori pe săptămână alegeți feluri de mâncare pe bază de boboase, precum fasole, năut, linte, mazăre și altele.

  • 4

    În calitate de sursă principală de grăsimi utilizați uleiuri vegetale.
    Se recomandă consumul zilnic a cel puțin 50 ml (350 ml pe săptămână) de ulei de măsline nerafinat.

  • 5

    Consumați în mod regulat nuci și semințe.
    Se recomandă consumul zilnic a cel puțin 30 g de nuci și semințe variate.

  • 6

    Cel puțin de 2 ori pe săptămână alegeți feluri de mâncare din pește și produse de mare.
    Se recomandă consumul a cel puțin 200-250 g pe săptămână de diferite tipuri de pește și produse de mare.

  • 7

    Dați preferință produselor lactate degresate. Se recomandă consumul a două porții de produse lactate degresate zilnic. 1 parte este aproximativ egală cu 1 pahar de lapte cu volumul de 250 ml sau 40 g de brânză degresată.

  • 8

    Excludeți din consumul regulat produse cu conținut înalt de grăsimi nesaturate, precum untul, cașcavalul, frișca, smântâna, margarina și altele.

  • 9

    Alegeți de preferință tipurile „albe” de carne (pasăre, iepure). Se recomandă consumul de carne nu mai des de 2 ori pe săptămână.

  • 10

    Se recomandă consumul a 2-4 ouă pe săptămână.

  • 11

    Excludeți din consumul regulat carnea „roșie”, mezelurile și semifabricatele din carne.

  • 12

    Evitați consumul regulat de copturi și dulciuri (bomboane, băuturi îndulcite, deserturi, sucuri, miere, dulceață, etc.). Se recomandă limitarea consumului produselor de așa fel la mai puțin de 5 porții pe săptămână. 1 porție = 15 g de zahăr.

  • 13

    Limitați consumul de sare până la 6 g pe zi.

  • 14

    Limitați consumul de băuturi alcoolice până la 1 porție pe zi pentru femei și 2 porții pe zi pentru bărbați. Pentru a determina volumul unei băuturi egal cu o porție (în ml), se împarte 1000 la tăria băuturii (în %).

  • 15

    Reglați cantitatea de mâncare în așa mod, încât să puteți menține IMC între 18 și 25.

Dacă planul dvs. alimentar completamente corespunde cu aceste recomandări, pentru reducerea riscului de apariție a diabetului și a maladiilor cardiovasculare va trebui să le respectați și în continuare.

Dacă planul dvs. alimentar încă nu corespunde cu principiile de mai sus, trebuie să știți că respectarea lor vă va ajută să reduceți semnificativ riscul de apariție a acestor boli.

Informații detaliate în acest sens sunt prezentate în articolul Recomandări practice de alimentație, bazate pe dovezi științifice.

Respectarea recomandărilor cu privire la activități fizice regulate

În această secțiune a articolului sunt prezentate particularitățile calitative și cantitative ale efortului fizic care se asociază cu reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare și diabet.

  • Efort fizic orientat spre creșterea rezistenței cardiovasculare

  • $0/mo
  • 75-150
    minute
    • nu mai puțin de 150 de minute pe săptămână, în cazul activităților fizice de intensitate medie sau
    • nu mai puțin de 75 de minute pe săptămână, în cazul activităților fizice de intensitate înaltă.

  • Efort fizic orientat spre creșterea forței principalelor grupuri de mușchi

  • $0/mo
  • 2
    antrenamente
    • Cel puțin două antrenamente pe săptămână, care să includă toate grupurile principale de mușchi.

  • Limitarea timpului petrecut în mod sedentar pe parcursul zilei

  • $0/mo
  • <7
    ore/zi
    • Timpul petrecut fără mișcare (așezat, în picioare sau culcat) nu trebuie să depășească 7 ore pe zi.

Dacă regimul dvs. de activități fizice corespunde cu recomandările prezentate, trebuie să-l respectați și în continuare, pentru a reduce riscul de apariție a diabetului și a maladiilor cardiovasculare.

Dacă regimul dvs. de activități fizic încă nu corespunde cu recomandările de mai sus, trebuie să știți că respectarea lor vă va ajută să reduceți semnificativ riscul de apariție a acestor boli.

Treceți pe articolul nostru Recomandări privind nivelul optim de activitate fizică, unde veți găsi informații argumentate științific, cu ajutorul căror veți putea organiza antrenamente eficiente și sigure.

Controlul adecvat al tensiunii arteriale, al glicemiei și al profilului lipidic

Confirmarea reducerii dramatice a frecvenței afecțiunilor cardiovasculare severe în rândul pacienților care au administrat medicamente cu scop de reducere a tensiunii arteriale foarte înalte în cadrul studiilor clinice randomizate a fost unul dintre primele succese importante ale medicinei bazate pe dovezi. În prezent, pentru multe persoane, controlul tensiunii arteriale este o opțiune ieftină și relativ inofensivă de reducere a riscului de a deceda de atac de cord sau de accident vascular cerebral.

Deschideți articolul Hipertensiunea arterială pentru a vedea principalele recomandări privitor la raționalitatea măsurării periodice a tensiunii arteriale și a menținerii acesteia în limitele valorilor țintă.

Luând în considerare tendința de răspândire a obezității și creșterea speranței de viață se presupune că în următorii ani diabetul va fi diagnosticat tot mai frecvent în rândul adulților.
Deschideți articolul Diabetul zaharat și nivelul crescut de glucoză în sânge pentru a vedea cele mai importante date cu privire la raționalitatea determinării periodice a glicemiei și opțiunile de reducere a riscului de maladii cardiovasculare și de alte complicații severe în cazul persoanelor cu diabet de tip 1 sau 2.

Legătura dintre concentrația înaltă a anumitor fracții lipidice din sânge, ce conțin colesterol, și creșterea riscului de deces prematur din cauza complicațiilor cardiovasculare severe a fost stabilită mai demult. Din păcate, ipotezele anterioare —
care s-au dovedit a fi greșite — în legătură cu posibilitatea de a controla acest risc au dus la răspândirea numeroaselor confuzii în acest sens și au sustras atenția de la recomandările bazate pe argumente științifice solide și cu potențial înalt de beneficii.

Deschideți articolul Controlul nivelului de colesterol în sânge pentru a vedea o analiză a datelor cu privire la raționalitatea, beneficiile și riscurile determinării regulate a profilului lipidic și a diverselor opțiuni de tratament pentru reglarea nivelului de colesterol în sânge.

***

Rezultatele studiilor epidemiologice arată că implementarea acestor recomandări deja a redus semnificativ incidența diabetului și a bolilor cardiovasculare în unele țări dezvoltate.

Conform estimărilor experților Organizației Mondiale a Sănătății, aplicarea acestor recomandări la nivel global va putea preveni până la 3/4 dintre cazurile de invaliditate și deces prematur, provocate de cauze cardiovasculare.

Aproximativ 50% dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite din contul respectării recomandărilor referitor la menținerea greutății optime, activități fizice, corectarea alimentației și evitarea fumatului.

Încă 40% dintre cazuri pot fi prevenite din contul unui control mai adecvat al tensiunii arteriale, al diabetului și al nivelului de colesterol.

Vedeți sursele
  • Weber, M. a et al., 2014. Clinical practice guidelines for the management of hypertension in the community: a statement by the American Society of Hypertension and the International Society of Hypertension. Journal of clinical hypertension (Greenwich, Conn.), 16(1), pp.14–26.
  • Perk, J. et al., 2012. European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice (version 2012). European Heart Journal, 33(13), pp.1635–1701.
  • Frisoli, T.M. et al., 2011. Beyond salt: Lifestyle modifications and blood pressure. European Heart Journal, 32(24), pp.3081–3087.
  • Lowering Your Blood Pressure With DASH. National Institute of Health, National Heart, Lung, and Blood Institute, 2006.
  • Pescatello, L.S. et al., 2004. American College of Sports Medicine position stand. Exercise and hypertension. Medicine and science in sports and exercise, 36(3), pp.533–553.
  • Cornier, M.-A. et al., 2011. Assessing adiposity: a scientific statement from the American Heart Association. Circulation, 124(18), pp.1996–2019.
  • Jensen, M.D. et al., 2014. 2013 AHA/ACC/TOS guideline for the management of overweight and obesity in adults: A report of the American college of cardiology/American heart association task force on practice guidelines and the obesity society. Journal of the American College of Cardiology, 63(25 PART B), pp.2985–3023.
  • Klein, S. et al., 2004. Clinical implications of obesity with specific focus on cardiovascular disease: a statement for professionals from the American Heart Association Council on Nutrition, Physical Activity, and Metabolism: endorsed by the American College of Cardiology Found. Circulation, 110(18), pp.2952–67.
  • Gonzalez-Campoy, J.M. et al., 2013. Clinical practice guidelines for healthy eating for the prevention and treatment of metabolic and endocrine diseases in adults: Cosponsored by the American Association of Clinical Endocrinologists/the American College of Endocrinology and the Obesity Soci. Endocrine Practice, 19(Suppl 3), pp.1–82.
  • Ros, E. et al., 2014. Mediterranean diet and cardiovascular health: Teachings of the PREDIMED study. Advances in nutrition (Bethesda, Md.), 5(3), p.330S–6S.
  • Sofi, F. et al., 2008. Adherence to Mediterranean diet and health status: meta-analysis. BMJ (Clinical research ed.), 337, p.a1344.
  • U.S. Department of Agriculture and U.S. Department of Health and Human Services, 2010. Dietary Guidelines for Americans.
  • United States Department of Agriculture, 2011. Let’s eat for the health of it.
  • Wang, X. et al., 2014. Fruit and vegetable consumption and mortality from all causes, cardiovascular disease, and cancer: systematic review and dose-response meta-analysis of prospective cohort studies. BMJ (Clinical research ed.), 349, p.g4490.
  • Afshin, A. et al., 2014. Consumption of nuts and legumes and risk of incident ischemic heart disease, stroke, and diabetes: a systematic review and meta-analysis. The American journal of clinical nutrition, 100(1), pp.278–88.
  • Gil, Á., Martinez de Victoria, E. & Olza, J., 2015. Indicators for the evaluation of diet quality. Nutricion hospitalaria, 31(s03), pp.128–144.
  • Reiner, Ž. et al., 2011. ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. European Heart Journal, 32(14), pp.1769–1818.
  • National Clinical Guideline Centre, 2014. Lipid Modification: Cardiovascular risk assessment and the modification of blood lipids for the primary and secondary prevention of cardiovascular disease. National Institute for Health and Care Excellence.
  • Stone, N.J. et al., 2014. 2013 ACC/AHA guideline on the treatment of blood cholesterol to reduce atherosclerotic cardiovascular risk in adults: A report of the american college of cardiology/american heart association task force on practice guidelines. Circulation, 129(25 SUPPL. 1), pp.1–49.
  • Grundy, S.M. et al., 2014. An International Atherosclerosis Society Position Paper: Global recommendations for the management of dyslipidemia – Full report. Journal of Clinical Lipidology, 8(1), pp.29–60.
  • Helfand, M. & Carson, S., 2008. Screening for lipid disorders in adults: selective update of 2001 US Preventive Services Task Force review. Ahrq, (49), p.AHRQ Publication No. 08–05114–EF–1.
  • 2010, Exercise and type 2 diabetes: American College of Sports Medicine and the American Diabetes Association: Joint Position Statement. Medicine and Science in Sports and Exercise, 42(12), pp.2282–2303.
  • Chodzko-Zajko, W.J. et al., 2009. Exercise and physical activity for older adults. Medicine and Science in Sports and Exercise, 41(7), pp.1510–1530.
  • Duclos, M. et al., 2013. Physical activity and type 2 diabetes . Recommandations of the SFD ( Francophone Diabetes Society ) diabetes and physical activity working group. Diabetes and Metabolism, 39(3), pp.205–216.
  • Garber, C.E. et al., 2011. Quantity and quality of exercise for developing and maintaining cardiorespiratory, musculoskeletal, and neuromotor fitness in apparently healthy adults: Guidance for prescribing exercise. Medicine and Science in Sports and Exercise, 43(7), pp.1334–1359.
  • Thomas S.G., Goodman J.M., B.J.F., 2011. Evidence-based risk assessment and recommendations for physical activity clearance. Applied Physiology, Nutrition, and Metabolism, 36(S1).
  • Thompson, P.D. et al., 2007. Exercise and acute cardiovascular events: Placing the risks into perspective. Medicine and Science in Sports and Exercise, 39(5), pp.886–897.
  • Turocy, P.S. et al., 2011. National Athletic Trainers’ Association position statement: safe weight loss and maintenance practices in sport and exercise. Journal of Athletic Training, 46(3), pp.322–36.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante introduse pe măsura procesării de noi date.