Răspunsuri la cele mai importante întrebări privind parotidita epidemică la copii, adulţi şi femeile gravide

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 7 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Parotidita (oreionul sau infecţia urliană) la copii şi adulţi

Oreionul (parotidita epidemică) poate fi periculos pentru copii şi adulţi? Ce urmări şi complicaţii poate provoca această boală?

La majoritatea copiilor şi adulţilor care fac parotidită epidemică (sin. oreion, infecţie urliană), maladia decurge fără agravări. Cu toate acestea, în unele cazuri, dezvoltarea agresivă a oreionului este posibilă şi poate determina complicaţii precum:

  • Din 1000 de bolnavi de parotidită epidemică, în medie la 5 persoane infecţia reuşeşte să se răspândească în ţesuturile creierului şi în măduva spinării, inflamându-le. Majoritatea persoanelor cu asemenea complicaţii se însănătoşesc complet, dar, în cazuri rare, unii bolnavi decedează sau rămân cu diferite tulburări neurologice (de exemplu, paralizie, pierderea auzului).
  • La 5% din persoanele ce se îmbolnăvesc de oreion poate avea loc inflamaţia pancreasului, care se termină, de regulă, cu vindecarea bolnavului, dar care poate avea şi o evoluţie mai periculoasă. Până nu demult se credea că inflamaţia pancreasului, provocată de parotidita epidemică, poate fi cauza diabetului zaharat, dar, în prezent, această ipoteză este considerată drept neîntemeiată.
  • La aproximativ 20-50% din tinerii şi adulţii care se îmbolnăvesc de oreion, se observă inflamaţia testiculelor (orhita) care, în cazuri rare, poate conduce la sterilitatea bărbatului sau tânărului/ adolescentului.
  • La 5% din fetele şi femeile bolnave de oreion, această maladie provoacă inflamaţia ovarelor care, de regulă, se vindecă şi nu conduce la sterilitate.

Alte complicaţii ale oreionului pot fi: pneumonia, inflamaţia ţesuturilor inimii, ale glandei tiroide, rinichilor, ochilor, articulaţiilor ş.a..

Cum pot să-mi dau seama dacă oreionul evoluează agresiv?

Aţi putea suspecta o evoluţie agresivă a oreionului şi posibile complicaţii dacă, la câteva ore după apariţia primelor simptome (care sunt descrise mai jos), aţi observat şi simptome precum:

  • dureri de cap puternice;
  • tulburări ale vederii (de exemplu, vederea dublă sau diplopia);
  • greaţă puternică şi vomă;
  • dureri abdominale;
  • slăbiciune şi chiar senzaţia de amorţeală într-o regiune a corpului;
  • pierderea cunoştinţei sau convulsii;
  • tulburarea auzului sau zgomote puternice în urechi;
  • întunecarea urinei;
  • dureri în scrot (la bărbaţi, băieţi).

În cazul în care aţi observat simptome similare, mergeţi urgent la medic! S-ar putea dovedi necesar, pentru siguranţa dvs. şi pentru însănătoşirea cât mai grabnică, un tratament suplimentar.

Poate oreionul (parotidita epidemică) provoca sterilitate la băieţi şi bărbaţi?

După cum spuneam mai sus, oreionul poate afecta, într-adevăr, capacitatea bărbatului de  a concepe (adică poate provoca sterilitate la bărbaţi), dar această complicaţie este destul de rară. Parotidita epidemică poate determina sterilitatea bărbaţilor numai în cazul în care provoacă inflamaţia ambelor testicule. O asemenea complicaţie se observă numai la 10% din tinerii şi bărbaţii (mai ales cei cu vârste cuprinse între 15-29 de ani) care se îmbolnăvesc de oreion şi se întâmplă mult mai rar la băieţi cu vârste până la 10 ani.

De ce oreionul poate fi periculos în perioada de sarcină?

În cadrul mai multor studii ştiinţifice s-a observat că, în cazul femeilor care se infectează şi se îmbolnăvesc de oreion în primul trimestru de sarcină, creşte riscul de avort natural sau de avort ratat. Infectarea cu oreion în perioadele ulterioare de sarcină nu este periculoasă pentru gravidă. Ținerea sub observaţie a copiilor născuţi de femei ce au suferit de oreion în timpul sarcinii a arătat că infecţia nu sporeşte riscul de malformaţii.

Oreionul este contagios? Care sunt cauzele acestei boli? Cum ne putem infecta?

Parotidita epidemică (oreionul) este o boală contagioasă. Copiii sau adulţii sănătoşi pot să se contamineze numai de la alţi oameni, care au contractat recent această infecţie.

Virusul care declanşează oreionul (Rubulavirus) se conţine în particulele de salivă sau de mucus din nasul şi din gura oamenilor infectaţi. De aceea, virusul se poate trasnmite de la un om la altul prin utilizarea de veselă şi tacâmuri comune, prin sărut, tuse, strănut şi în alte împrejurări care fac posibilă transmiterea salivei/ mucozităţilor de la persoana infectată la persoana sănătoasă.

Copiii şi adulţii vaccinaţi împotriva oreionului pot face parotidită epidemiă?

Vaccinul împotriva oreionului (ROR) protejează de boala respectivă pe majoritatea celor vaccinaţi. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot face parotidită epidemă chiar şi oamenii care au primit toate dozele de ROR (2 sau 3 doze, în funţcie de ţară), prevăzute în programul naţional de imunizare.

Când omul bolnav de parotidită devine contagios şi cât timp poate rămâne contagios?

În cadrul cercetărilor epidemiologice s-a constatat că oamenii care se infectează cu oreion devin contagioşi cu 7 zile înainte de inflamaţia glandelor salivare (sialadenita) sau la 1-2 săptămâni după infectare şi pot să rămână contagioşi încă 8 zile după apariţia primelor simptome ale maladiei. Contagiozitatea maximă a bolnavului de oreion se atestă în zilele în care i se inflamează glandele salivare.

Trebuie izolată persoana bolnavă de oreion şi, dacă da, cât durează perioada de carantină?

Specialiştii în domeniul maladiilor infecţioase recomandă izolarea adulţilor şi copiilor bolnavi de oreion pentru o perioadă de 5 zile din momentul inflamării glandelor salivare.

Dacă trebuie să îngrijiţi un copil sau un adult care s-a îmbolnăvit de parotidită epidemică:

  • spălaţi-vă bine pe mâini cu săpun de fiecare dată după ce vă atingeţi de persoana bolnavă sau de obiecte sale personale;
  • insistaţi ca şi bolnavul să se spele cât mai des pe mâini;
  • faceţi în aşa fel încât, pe toată durata maladiei, bolnavul să se folosească de veselă, tacâmuri şi prosoape personalizate.
  • este extrem de important să preveniţi contactele persoanei bolnave de oreion cu oamenii (în special, cu adulţi) care nu au fost vaccinaţi împotriva acestei boli. În cazul dat, izolarea (carantina) trebuie să dureze cel puţin 26 de zile.

Cât durează perioada de incubaţie în caz de oreion la copii şi adulţi?

Perioada de incubaţiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală. În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare). În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani. în caz de oreion (parotidită epidemică) durează de la 12 la 25 de zile.

Care pot fi simptomele oreionului la copii şi adulţi?

Primele semne de oreion la copii şi adulţi sunt similare cu simptomele răcelii comune: creşterea temperaturii corpului până la 38-39ºC, frisoane (friguri), dureri în articulaţii şi în muşchi. Peste câteva zile de la apariţia acestor simptome are loc, de regulă, inflamaţia glandelor salivare situate în regiunea gâtului, sub maxilarul inferior. Glandele salivare inflamate cresc în dimensiuni, devin dureroase şi vizibile sub piele. Destul de frecvent, mai întâi se inflamează o glandă salivară, dintr-o parte a gâtului, iar mai apoi cealaltă glandă, din altă parte. Glandele salivare pot să rămână mărite, în caz de orieon, pentru o perioadă de 10 zile. Temperatura se poate menţine pentru un răstimp de 7 zile. La unele persoane bolnave de parotidită epidemică, pe pielea de pe faţă, trunchi, mâini şi picioare pot să apară erupţii în formă de pete roşii dense. La aproximativ 30% din tineri şi bărbaţi (mult mai rar la băieţi sub 10 ani), afectaţi de oreion, această boală poate determina inflamaţia testiculelor (orhita). Inflamaţia testiculelor se poate produce concomitent cu inflamaţia glandelor salivare sau poate începe la 1-2 săptămâni după aceasta. Simptomele orhitei (inflamaţia testiculelor), în caz de oreion, sunt:

  • creşterea temperaturii corpului până la 39-40ºC;
  • dureri puternice în regiunea scrotului;
  • înroşirea şi umflarea scrotului.

Oreionul poate să nu se manifeste prin niciun simptom?

La aproximativ 20-30% din oamenii infectaţi cu parotidită epidemică, maladia dată decurge fără simptome vizibile (silenţios) sau provoacă numai simptomele care semănă cu cele cauzate de răceala simplă. Dacă maladia decurge astfel, apariţia unor complicaţii sau urmări este foarte puţin probabilă.

În ce constă tratamentul pentru oreion la copii şi adulţi?

În prezent, nu există medicamente ce ar putea neutraliza virusul parotiditei epidemice. Din această cauză, dar şi pentru că, în majoritatea cazurilor, această maladie evoluează fără a pune pacientul în pericol, specialiştii în domeniul bolilor infecţioase recomandă, la oreion, doar aşa-numitul “tratament simptomatic”, care constă în:

  • în caz de frisoane puternice sau febră, pot fi administrate medicamente antipiretice (de exemplu, paracetamol sau ibuprofen);
  • persoana bolnavă (mai ales dacă e vorba de un copil) trebuie să consume cât mai mult lichid (apă);
  • pe întreaga durată a maladiei, omul bolnav trebuie să se odihnească cât mai mult timp;
  • pentru a calma durerile din glandele salivare, puteţi aplica comprese cu apă, calde sau reci, pe gât.
  • Nu este nevoie de un regim alimentar special. Se recomandă doar excluderea, din meniul zilnic, a unor alimente şi bături cu gust acrişor, care ar putea spori durerile din gât.

Diagnosticul. Analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului de oreion.

În unele cazuri, pentru a confirma diagnosticul de parotidită epidemică, medicii prescriu persoanei bolnave analize de sânge pentru depistarea anticorpilor împotriva acestei infecţii şi testul PCR pentru depistarea urmelor virusului în sânge, în salivă şi în alte lichide biologice. În tabelul de mai jos este prezentată modalitatea generalizată de interpretare a analizelor la oreion:

Tipul analizeiCare ar trebui să fie rezultatul analizei dacă persoana a suferit de oreion în trecut?Care ar trebui să fie rezultatul analizee dacă infectarea a avut loc recent?Care ar trebui să fie rezultatul analizei dacă persoana nu a contactat niciodată cu parotidita epidemică şi nu are imunitate specifică la această boală?
Analiza sângelui la anticorpi de tipul IgGTitru pozitivCreşterea semnificativă a titrului IgG la analiza repetată a sângelui peste 2-3 săptămâniNegativ
Analiza sângelui la anticorpi de tip IgMNegativTitru pozitivNegativ
Analiza PCR (frotiul cavităţii bucale, al salivei, sângelui sau lichidului cefalorahidian)NegativTitru pozitivNegativ

Vaccinul împotriva oreionului

Răspunsuri detaliate la întrebările privind vaccinarea împotriva oreionului (parotiditei epidemice) – în articolul nostru despre vaccinul ROR împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Ce facem noi la moment?

(1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

(2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).