Modalităţi de eliminare a cicatricelor: răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări şi descrierea posibilităţilor actuale de tratament

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 43 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Acest articol arată cum puteţi scăpa de cicatricele de o natură diferită, cât de eficiente sunt diferite metode de eliminare a cicatricilor, cum, fără a merge la doctor, cicatricile pot fi făcute mai puţin vizibile şi cum pot fi prevenite cicatricile în urma leziunilor şi în urma intervenţiilor chirurgicale.

Despre ce este acest articol?

Cicatricele inestetice pot fi o problemă foarte gravă.

Desigur, uneori, cicatricile pot fi ascunse, cu uşurinţă, fie că sub haine, fie că prin utilizarea cosmeticii, fie că doar cu o şuviţă de păr, dar, din păcate, aceste metode nu întotdeauna funcţionează.

Având o cicatrice urâtă, mulţi oameni se întreabă: Poate oare medicina modernă să rezolve totalmente problema cicatricelor? Deoarece, dacă e să credem în filme şi în televiziune, medicina a atins un succes extraordinar în acest domeniu.

Începând lucrul la acest articol, ne-am propus ca scop să răspundem la această întrebare, cât este posibil de simplu, precis şi în mod obiectiv, în aşa fel, încât fiecare dintre cititorii articolului să poată înţelege:

  1. Poate fi oare, într-adevăr, eliminată cicatricea pe care o are?
  2. Ce trebuie făcut pentru a elimina cicatricea?
  3. Cât de eficiente şi cât de sigure sunt metodele tratamentului care pot fi utilizate în scopul eliminării cicatricei pe care o are şi în baza căror date sunt efectuate concluziile referitor la eficacitatea acestora?
  4. Cât timp va dura tratamentul şi cât de repede pot apărea rezultatele bune?
  5. Cât de dureroasă poate fi îndepărtarea cicatricei?
  6. Cât timp poate dura un curs de tratament (câte proceduri include acesta, cât durează o singură procedură, cât de des se efectuează procedurile)?
  7. Cât timp durează perioada de recuperare în urma, fie că îndepărtării cicatricei, fie că a unei singure cure? Ce dificultăţi pot apărea în timpul recuperării?
  8. Cât timp persistă rezultatele bune obţinute în urma tratamentului?

Pentru a alcătui răspunsurile la întrebările menţionate mai sus, am analizat datele din studiile clinice publicate în ultimii ani, în articole medicale străine pentru dermatologi, pentru cosmetologi şi pentru chirurgii plasticieni.

Am o cicatrice urâtă şi aş dori să scap de ea. Este posibil acest lucru? Cum pot face aceasta?

În scopul înţelegerii cum puteţi să scăpaţi de cicatricele pe care le aveţi, trebuie să acordaţi atenţie următoarelor lucruri:

  1. Cât timp aveţi această cicatrice?
  2. Cât de mare este cicatricea pe care o aveţi şi ce aspect are. Se ridică oare suprafaţa cicatricei mai sus de suprafaţa pielii? Ce culoare are?
  3. În ce situaţie vi s-a format această cicatrice (de exemplu, în urma furunculului, în urma acneei, în urma arsurii, în urma intervenţiei chirurgicale)?
  4. Prin ce vă îngrijorează cicatricea şi ce v-ar plăcea cel mai mult să se schimbe (fie că dimensiunea, fie că culoarea, fie că faptul că ea vă strânge pielea, fie că ea vă provoacă mâncărimi sau durere)?

Odată ce aţi identificat momentele cheie legate de problema Dvs., reveniţi la cuprinsul articolului (prima pagină) şi citiţi denumirile paragrafelor. Dacă găsiţi că unele dintre situaţii se aseamănă cu problema Dvs. şi că acestea pot conţine informaţii interesante pentru Dvs., apăsaţi pe denumirea paragrafului şi citiţi recomandările noastre cu privire la această situaţie.

În fiecare dintre paragrafele capitolului 1 sunt enumerate metodele tratamentului care pot fi utilizate în scopul rezolvării problemei concrete. Pentru a afla ce anume reprezintă fiecare dintre tratamente, reveniţi la conţinutul articolului şi selectaţi punctul care vă interesează, din capitolul 2.

Fiţi atenţi!

Dacă vă decideţi să eliminaţi cicatricea, în timpul primei vizite la medic, în scopul planificării tratamentului, neapărat:

  • Explicaţi medicului dumneavoastră ce anume vă preocupă cel mai mult în cicatricea pe care o aveţi şi ce rezultat doriţi să obţineţi prin tratament. În urma examinării, medicul Dvs. va putea determina dacă tratamentul vă va ajuta să atingeţi rezultatul dorit şi care este metoda tratamentului, în opinia lui, cea mai potrivită în acest scop. Este important ca, înainte de a începe tratamentul, să aveţi o idee mai mult sau mai puţin exactă referitor la ce rezultat poate fi obţinut prin tratament şi ce lucru nu este posibil să se obţină.
  • Informaţi neapărat medicul Dvs. despre faptul dacă, în ultimul an, aţi administrat Isotretinoina (acest medicament este utilizat în tratamentul acneei).
    Timp de un an, în urma utilizării acestui medicament, creşte riscul dezvoltării cicatricelor evidente şi, prin urmare, orice tratament pentru eliminarea cicatricelor trebuie amânat până la încetarea acţiunii acestui medicament.
  • Povestiţi-i medicului despre orice alte proceduri cosmetice pe care le-aţi efectuat în trecut (acest lucru ar putea afecta rezultatele tratamentului.)

Ar putea o cicatrice să devină mai puţin vizibilă cu timpul?

«Buna ziua. 5 săptămâni în urmă am născut prin cezariana. Intervenţia chirurgicală a mers bine şi rana s-a vindecat fără complicaţii, dar în locul ei a rămas o cicatrice destul de mare şi roşie. Spuneţi-mi, poate această cicatrice să devină mai puţin vizibilă cu timpul? În cazul în care eu nu o elimin acum, nu va fi pe urmă prea târziu?
Natalia, 27 de ani

În urma, fie că a intervenţiilor chirurgicale, fie că a diverselor leziuni, la nivelul pielii pot rămâne cicatrici roşii, bombate şi foarte vizibile. Totuşi, adesea, în primul an (sau în primii ani), cicatricele îşi schimbă aspectul, transformându-se în cicatrice plate, de culoarea pielii, aproape invizibile.

Potrivit experţilor, acest lucru se datorează faptului că, după formarea cicatricei, în interiorul acesteia se produce redistribuirea ţesutului conjunctiv şi a vaselor sangvine (în medicină acest efect se numeşte „maturizarea cicatricei”).

Cu toate acestea, nu toate cicatricele, în timp, devin mai puţin vizibile. În unele cazuri, cicatricele nu devin mai puţin vizibile, ci chiar dimpotrivă, cresc în dimensiuni.

Cum va evolua cicatricea, în cazul meu? Ce ar trebui să fac: să merg la medic sau să mai aştept?

În cazul în care aveţi o cicatrice care a apărut doar recent şi vă puteţi permite prezenţa acesteia, nu vă grăbiţi să întreprindeţi acţiuni în scopul înlăturării cicatricei şi urmăriţi dezvoltarea ei timp de câteva luni.

În scopul de a dispune de date exacte privind dezvoltarea cicatricei, o puteţi fotografia sau măsura cu o riglă.

Desigur, este puţin probabil că cicatricea va dispărea totalmente, dar, în cazul în care, după câteva luni, veţi observa că aceasta devine mai plată şi îşi schimbă culoarea în normală, puteţi conta pe faptul că, în timp, cicatricea va deveni mai puţin vizibilă.

Este necesar să vă adresaţi medicului pentru a îndepărta cicatricea în cazul în care:

  • Observaţi că cicatricea, cu timpul, devine tot mai mare;
  • În urma vindecării altor răni, în trecut, deja aveţi unele cicatrice dure, care persistă timp de mulţi ani;
  • La cineva apropiat din familie (părinţi, fraţi, surori), după vindecarea cicatricelor, pentru o lungă perioadă de timp, au rămas cicatrice dure;
  • În zona cicatricei pielea este întinsă şi / sau cicatricea restricţionează mişcările într-o anumită zonă a corpului;
  • Prezenţa cicatricei, chiar şi pentru câteva luni, pentru Dvs. este total inacceptabilă.

Adresaţi-vă medicului şi în cazul în care aveţi o cicatrice formată de mai mulţi ani în urmă, dar aspectul acesteia nu s-a schimbat prea mult sau arată chiar mai rău. În acest caz, este puţin probabil că cicatricea va deveni mai puţin vizibilă cu timpul.

Am o cicatrice mică, dar foarte bombată şi dură. Ce pot face pentru a scăpa de ea?

Cea mai mare problemă în cazul cicatricelor mici, dar bombate şi / sau dense este faptul că eliminarea acestora este aproape imposibilă printr-o intervenţie chirurgicală simplă.

Observaţiile clinice indică asupra faptului că în aproximativ 80-90% dintre cazuri, atunci când chirurgul elimină doar o zonă de piele în care este situată cicatricea şi coase cu grijă marginile de piele normală, cicatricea dură şi densă apare din nou.

Potrivit experţilor, formarea cicatricelor bombate şi dense se datorează unei reacţii inflamatoare puternice şi îndelungate în rană, care conduce la formarea excesivă a ţesutului conjunctiv şi a vaselor sangvine, din care se formează cicatricele.

În cadrul studiilor ştiinţifice a fost descoperit faptul că tendinţa de a dezvolta răspunsul puternic inflamator poate fi o caracteristică înnăscută a organismului multor oameni. Observaţiile arată faptul că riscul dezvoltării cicatricelor dense şi bombate, la unele persoane, este deosebit de mare, în cazul în care, în trecut, la aceste persoane astfel de cicatrice deja au apărut şi / sau dacă la rudele apropiate ale acestora, după vindecarea rănilor, de asemenea, au apărut cicatricele dure.

Aşadar, formarea cicatricelor bombate şi dense poate fi asociată nu numai cu trauma pielii, ci şi cu predispunerea genetică la o reacţie inflamatoare severă, care se poate dezvolta în pielea lor.

Din aceste considerente, în prezent, pentru a elimina cu succes aceste cicatrice, experţii recomandă combinarea intervenţiei chirurgicale cu o terapie specială post-operatorie, în scopul suprimării inflamaţiei şi în scopul reducerii volumului ţesutului conjunctiv, format în urma îndepărtării cicatricei.

Dacă vă decideţi să vă adresaţi medicului, acesta vă poate propune următorul tratament:

 Schema tratamentului
 Intervenţia chirurgicală + îngrijirea specială post-operatorie a rănii
sau
cura injecţiilor hormonilor glucocorticoizi
sau
cura injecţiilor 5-fluorouracilului
sau
câteva şedinţe ale crioterapiei
sau
câteva şedinţe de refacere a suprafeţei pielii cu Laser

În cazul în care primul pas în eliminarea cicatricei va fi aleasă intervenţia chirurgicală sau crioterapia, în scopul prevenirii repetării cicatricei, medicul poate să vă prescrie o terapie post-operatorie sub formă de:

o cură de injecţii hormonilor glucocorticoizi
sau
câteva şedinţe ale radioterapiei

sau
o cură de injecţii de 5-fluorouracil
şi/sau
terapia de compresie

O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poţi să scapi de o cicatrice lungă?

În cazul unor cicatrici mari (de regulă, acestea rămân în urma, fie că a intervenţiilor chirurgicale, fie că a tăieturilor, fie că a traumelor), practic, nu există modalităţi de a scurta lungimea lor. Cu toate acestea, în cazul în care cicatricea nu este doar lungă, dar şi lată, medicii pot reduce, în mod semnificativ, lăţimea acesteia şi, în acest mod, s-o facă mai puţin vizibilă.

 Schema tratamentului
 Pentru a îngusta o cicatrice lungă şi lată, medicii efectuează intervenţia chirurgicală în care se elimină zona pielii ocupată de cicatrice, apoi, cu atenţie, marginile pielii sănătoase sunt cusute.

În urma intervenţiei, în scopul prevenirii formării unei cicatrice brute noi, medicii vă pot recomanda:

să efectuaţi o îngrijire specială post-operatorie a rănii
+
o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi
sau
câteva şedinţe ale radioterapiei
sau
o cură de injecţii de 5-fluorouracil
şi/sau
terapia de compresie
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum să scapi de o cicatrice mare, lată şi bombată?

Cicatricele mari, late şi bombate (de regulă, asemenea cicatrice rămân în urma arsurilor severe), se supun, cel mai dificil, tratamentului.

Îndepărtarea lor prin intervenţie chirurgicală poate fi extrem de dificilă din cauza faptului că, după îndepărtarea unei zone mari a pielii acoperite cu cicatricea, chirurgilor le este extrem de dificil să apropie marginile pielii sănătoase.

În unele cazuri, pentru a rezolva această problemă, chirurgii plasticieni utilizează tehnica de grefă de piele luată din altă zonă a corpului.

Am spus deja că, în scopul eliminării cicatricelor mici şi bombate, pot fi utilizate, cu succes, injecţiile în cicatricea hormonilor glucocorticoizi sau crioterapia. Cu toate acestea, în cazul cicatricelor care ocupă o suprafaţă mare, utilizarea acestor metode nu este posibilă din cauza riscului crescut al efectelor secundare ale acestora.

O zonă mare în care trebuie injectaţi hormonii glucocorticoizi necesită doze mai mari ale medicamentelor. Efectele adverse ale hormonilor glucocorticoizi, în doze mari, pot fi foarte grave şi, prin urmare, în tratamentul cicatricelor, acestea nu sunt utilizate.

Utilizarea crioterapiei pe suprafeţe mari este, de asemenea, dificilă, pentru că, în acest caz, este posibil să se formeze unele răni mari, care se vor vindeca un timp îndelungat.

Din aceste considerente, în scopul eliminării cicatricelor mari şi late, medicii vă pot recomanda:

 Schema tratamentului
 Intervenţia chirurgicală plastică, în care va fi transplantată o zonă de piele + îngrijirea specială post-operatorie.

În cazul în care, fie că intervenţia chirurgicală nu este posibilă, fie că, prin astfel de intervenţie, a fost posibilă eliminarea doar a unei porţiuni din cicatrice, poate fi utilizată terapia de compresie sau o cură de refacere a pielii cu laserul.
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Putem opri creşterea (mărirea) cicatricei?

În unele cazuri, după vindecarea rănilor, pe piele rămân cicatricele bombate roşii, care nu numai că nu se diminuează cu timpul, dar şi continuă să crească. Aceste cicatrice, în medicină, se numesc cheloide, ceea ce înseamnă cicatricea formată în urma proliferării treptate a ţesutului conjunctiv.

 În scopul de a opri creşterea cicatricei, medicul poate să vă prescrie un tratament:

 Schema tratamentului
 preparate injectabile de 5-FU în zona cicatricei
sau
câteva şedinţe ale radioterapiei
şi/sau
terapia de compresie

vezi, de asemenea, Eliminarea cicatricelor hipertrofice şi cheloide
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poţi scăpa de cicatrice şi de pete rămase în urma coşurilor (acnee)

«Buna ziua. De la vârsta aproximativ de 16 ani am suferit de coşuri pe faţă. Am observat că, în urma unor coşuri mari, pe piele rămân pete roşii sau cicatrice sub formă de „găuri” sau de adâncituri. Acum am vârsta de 21 de ani şi coşurile îmi apar mai rar, cu toate acestea, cicatricele în urma coşurilor, apărute anterior, au rămas. Spuneţi-mi cum pot scăpa de ele? Există unele creme sau unguente care le-ar putea elimina?»

Într-adevăr, vindecarea coşurilor (acnee), în unele cazuri, este însoţită de apariţia pe piele a cicatricelor sub formă de adâncituri şi de „găuri”. În medicină, astfel de cicatrice sunt numite atrofice.

Cicatricele atrofice se formează atunci când, în procesul inflamaţiei (de exemplu, în jurul coşului), ţesuturile în adâncul pielii mor (adică se atrofiază), şi suprafaţa pielii, situată în această zonă, „se prăbuşeşte”.

În prezent, nu există niciun remediu (sub formă de creme sau de unguente), care ar elimina cicatricele ramase în urma acneei. Cu toate acestea, există o serie de alte metode ale tratamentului, care permit obţinerea rezultatelor foarte bune. Toate posibilităţile eliminării cicatricelor rămase în urmă acneei sunt prezentate în schema de mai jos:

 Schema tratamentului
 În cazul în care, actualmente, la Dvs. încă mai apar coşuri, medicul vă poate recomanda să efectuaţi, iniţial, un tratament antiacnee şi, numai după ce coşurile dispar definitiv, să începeţi tratamentul în scopul eliminării cicatricelor.

Orientări detaliate cu privire la modul în care ar trebui să fie tratată acneea şi ce se poate face înainte de a merge la medic le găsiţi în articolul Rezolvarea problemei coşurilor, punctelor negre şi punctelor albe pe piele.

Deoarece, în urma coşurilor, pe piele pot să rămână cicatrice sub forme şi dimensiuni diferite, în scopul rezolvării acestei probleme, medicul vă poate recomanda un tratament combinat care include:

o cură de refacere a pielii cu laserul
sau
câteva şedinţe de dermabraziune
sau
câteva şedinţe de peeling chimic
sau
câteva şedinţe de needling

Pentru a elimina unele cicatrice, poate fi nevoie de:

Dacă cicatricele sunt bombate: de câteva şedinţe ale dermabraziunei sau ale crioterapiei
în cazul în care cicatricele sunt adâncite: de câteva şedinţe ale dermabraziunii, ale umplerii cu fillere dermice, de subcizie sau de punch-excizie a cicatricelor.

O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poţi scăpa de cicatricele rămase în urma furunculelor?

De regulă, în urma vindecării furunculelor, rămân cicatrice evidente, adâncite şi întunecate la culoare.

Pentru a elimina asemenea cicatrice, medicul vă poate recomanda:

 Schema tratamentului
 Să îndepărtaţi cicatricele printr-o intervenţie chirurgicală + să efectuaţi o îngrijire specială post-operatorie a rănii

În funcţie de caz, în loc de intervenţie chirurgicală, medicul dumneavoastră vă poate sugera subcizia, dermabraziunea, utilizarea de fillere dermice sau cura refacerii pielii cu laserul (resurfacing).

În cazul în care furunculele vă apar des şi aţi dori să aflaţi cum puteţi să preveniţi apariţia lor, citiţi recomandările noastre în articolul Răspunsurile la cele mai frecvente întrebări referitor la furunculoză.
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poţi scăpa de cicatrice rămase în urma hidrosadenitei?

Hidrosadenita poate lăsa pe piele, în urma vindecării, unele cicatrice bombate, dure, de culoare roşu-roz.

În scopul eliminării acestor cicatrice, medicul vă poate sugera:

 Schema tratamentului
 Efectuarea intervenţiei chirurgicale + îngrijirea specială post-operatorie a rănii.

Intervenţia chirurgicală în scopul eliminării cicatricelor rămase în urma hidrosadenitei are unele particularităţi.

În cadrul unor observaţii clinice, s-a constatat faptul că probabilitatea reapariţiei hidrosadenitei se reduce dacă medicul elimină, în timpul intervenţiei chirurgicale, o parte, cât e posibil de mare, a pielii şi a ţesutului subcutanat în jurul abcesului. De aceea, înainte de a începe operaţia, medicul vă poate avertiza că va încerca să elimine, în timpul intervenţiei chirurgicale, nu doar cicatricea, dar şi zona pielii în jurul acesteia.

Detaliile referitor la cauzele apariţiei hidrosadenitei şi la modalităţile de rezolvare ale acestei probleme sunt prezentate în articolul nostru Răspunsurile la cele mai frecvente întrebări referitor la hidrosadenită.

O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poţi scăpa de cicatricele rămase în urma intervenţiei chirurgicale?

„Cu câţiva ani în urmă, am avut o intervenţie chirurgicală de tratament al apendicitei. În urma intervenţiei, pe abdomen a rămas o cicatrice mare, roşie şi bombată. Cred că apariţia unei asemenea cicatrice este asociată cu faptul că chirurgul care m-a operat nu prea atent a cusut rana. La alte persoane pe care le cunosc şi care au suferit, de asemenea, apendicectomia, cicatricele sunt mai mici şi nu atât de vizibile. Spuneţi-mi, cum pot scăpa de cicatrice şi dacă este adevărat că în faptul apariţiei cicatricei atât de evidente e de vină doctorul?
Vladimir, 18 ani ”

Într-adevăr, în urma diferitelor intervenţii chirurgicale (de multe ori, după cezariană sau după apendicectomie), pe piele pot rămâne cicatrice destul de mari şi inestetice. Cu toate acestea, apariţia cicatricelor inestetice după o intervenţie chirurgicală nu este întotdeauna vina medicului, sau, cel puţin, nu întotdeauna vina este totalmente a medicul.

Observaţiile clinice arată faptul că, în unele cazuri, cicatrice proeminente rămân chiar şi în urma operaţiilor efectuate impecabil şi a unei îngrijiri post-operatorie, atent planificată şi organizată, a rănii.

Adesea, cicatricele severe se formează pe pielea din jurul articulaţiilor, pe linia mediană a pieptului şi pe gât la tinerii (cu vârsta între 11 şi 30 de ani) care au o predispoziţie genetică la apariţia cicatricelor brute.

Desigur, apariţia cicatricelor poate depinde şi de modul în care s-au aplicat suturile pe rană. Este cunoscut faptul că tensiunea suturilor poate stimula producerea ţesutului conjunctiv, ceea ce conduce la apariţia cicatricelor dure.

În urma intervenţiilor chirurgicale, de regulă, rămân cicatrice lungi şi înguste. Dacă doriţi să aflaţi cum pot fi acestea înlăturate, treceţi la paragraful Cum poţi scăpa de o cicatrice lungă, prezentat mai sus.

În urma piercing-ului urechilor mi s-au format cicatrice mari pe lobul urechilor. De ce s-a întâmplat acest lucru? Cum pot scăpa de ele?

Într-adevăr, la unii oameni, în urma piercing-ului, pe lobii urechilor apar cicatrice dure, de culoare roşie şi bombate, care nu numai că nu se diminuează cu timpul, dar pot creşte treptat în dimensiuni. Astfel de cicatrice, în medicină, se numesc cheloide.

Potrivit experţilor, formarea cicatricelor cheloide poate fi asociată cu o predispoziţie genetică a unor oameni faţă de dezvoltarea unei inflamaţii severe în zona rănii, care stimulează producerea unei cantităţi mari a ţesutului conjunctiv (despre aceste lucruri, de asemenea, se spune în paragrafele: Am o cicatrice mică, dar bombată şi dură. Ce pot face pentru a scăpa de ea? şi Cum pot fi înlăturate cicatricele hipertrofice şi cheloide?).

Este aproape imposibil să se îndepărteze cicatricele cheloide printr-o intervenţie chirurgicală obişnuită. De regulă, în urma înlăturării, acestea se formează din nou. Din aceste considerente, după îndepărtarea cicatricelor cheloide, întotdeauna, se realizează un tratament suplimentar.

De aceea, pentru a elimina o cicatrice de pe lobii urechilor, medicul vă poate recomanda:

 Schema tratamentului
 O intervenţie chirurgicală + îngrijirea specială post-operatorie a rănii
sau, în loc de intervenţie,
o cură de injecţii cu hormoni glucocorticoizi
sau
o cură de injecţii de 5-fluorouracil
sau
o terapie de compresie.

Dacă în calitate de prima etapă va fi aleasă intervenţia chirurgicală, pentru a preveni reapariţia cicatricei, medicul poate să vă sugereze tratamentul post-operatoriu sub formă de:

o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi
sau
o cură de injecţii ale 5-fluorouracilului
şi/sau
o terapie de compresie

Pentru a elimina cicatricele severe de pe urechi, mulţi specialişti recomandă, în primul rând, să încercaţi intervenţia chirurgicală + tratamentul de compresie (purtarea unor clipsuri magnetice, care exercită asupra cicatricei o presiune constantă şi îndelungată).
În cadrul unui studiu s-a constatat faptul că asemenea tratament poate fi foarte eficient şi că poate preveni formarea cicatricelor evidente în 90% de cazuri.

O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum poate fi eliminată cicatricea rămasă în urma vaccinării?

Adesea, în urmai vaccinărilor, cum ar fi vaccinul împotriva variolei şi vaccinul BCG (vaccinul împotriva tuberculozei), pe piele rămân cicatrice evidente, rotunde şi adâncite.

Dacă doriţi să eliminaţi cicatricele lăsate de vaccinare, medicul vă poate propune următorul tratament:

 Schema tratamentului
 Intervenţia chirurgicală + îngrijirea specială post-operatorie a rănii
sau, în loc de intervenţie,

câteva şedinţe ale dermabraziuniei
sau
câteva şedinţe ale needling-ului
sau
câteva şedinţe ale refacerii pielii cu laserul (resurfacing)
sau
injectarea în zona cicatricei de filleri dermice
sau
subcizie
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Ce pot face pentru ca cicatricea să nu fie atât de roşie?

Culoarea roşie (purpurie, roz închisă, violetă) a unor cicatrice este determinată de acumularea în ele, într-un număr mare, a vaselor sangvine subţiri care trec aproape de suprafaţa pielii.

Deoarece grupuri mari ale vaselor sangvine se formează în procesul vindecării rănilor, cicatricele proaspete au, adesea, o culoare roz închisă pronunţată.

În timpul maturizării cicatricelor, o parte dintre vasele sangvine se închid, prin urmare, cicatricele care au avut, la început, o culoare roşie, încep, treptat, a păli şi devin de culoare normală.

La începutul acestui articol (primul paragraf al primului capitol), am spus că maturizarea cicatricelor şi schimbarea culorii lor de la roşu la culoarea pielii poate dura până la un şi mai mult. Din aceste considerente, medicii, în cazul unor cicatrice proaspete, rareori recomandă un tratament care vizează eliminarea culorii.

Cu toate acestea, în cazul în care aveţi o cicatrice care rămâne roşie pentru o lungă perioadă de timp, medicii vă pot recomanda tratamentul cu laser în scopul eliminării culorii roşie a cicatricei.

În cazurile în care cicatricea este şi roşie şi bombată, medicii recomandă, iniţial, un tratament care ar face cicatricea mai plată şi mai netedă, şi doar după aceasta un tratament pentru a elimina colorarea roşie a cicatricei (vezi Am o cicatrice mică, dar bombată şi dură. Ce pot face pentru a scăpa de ea?).

Această tactică se datorează faptului că laserul utilizat pentru a elimina culoarea roşie funcţionează mai eficient în cazul ţesuturilor cicatricelor moi şi plate.

O explicaţie detaliată a modului în care se efectuează tratamentul cu laserul este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Pot face ca cicatricea să nu fie atât de maro?

Colorarea întunecată a unor cicatrice este asociată cu acumularea, în ţesuturile lor, a celulelor (melanocitelor) care conţin un pigment întunecat (melanină), care se formează în pielea normală în urma acţiunii razelor solare.

Deoarece concentraţia melanocitelor, în zona cicatricelor întunecate, este mai mare decât în pielea normală, acestea au o culoare mai închisă decât pielea sănătoasă din jurul lor. Culoarea închisă a cicatricelor proaspete, în medicină, este numită hiperpigmentare.

Destul de des, pe măsura ce cicatricele se maturizează, culoarea foarte închisă a acestora devine mai deschisă şi, într-un an sau câţiva ani, ele capătă culoarea pielii.

Cu toate acestea, în cazul în care aveţi o cicatrice de culoare întunecată, o perioadă lungă de timp, medicii vă pot propune, în scopul eliminării culorii întunecate (maro), tratamentul cu laser.

O explicaţie detaliată a modului în care se efectuează tratamentul cu laserul este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Ce se poate face dacă cicatricea nu se bronzează la soare şi are o culoare mai deschisă decât pielea din jurul ei?

Pielea sănătoasă se bronzează datorită faptului că razele solare stimulează funcţionarea celulelor speciale (melanocitelor) care produc pigmentul întunecat melanina (granule de culoare închisă), care se acumulează în piele şi îi dau o nuanţă mai închisă.

În ţesuturile unor cicatrice sunt puţine melanocite. Din această cauză, ele pot avea o culoare mai deschisă şi se bronzează la soare mai puţin decât pielea din jurul lor.

Contrastul dintre culoarea deschisă a cicatricei şi pielea poate deveni deosebit de vizibil după bronzare: pielea normală devine mai închisă, iar cicatricea nu se bronzează şi rămâne mai deschisă la culoare.

În cadrul studiilor clinice s-a constatat faptul că radiaţia ultravioletă nu doar stimulează producţia melaninei, dar face melanocitele să migreze din zonele învecinate ale pielii în zona cicatricei.

Prin urmare, în momentul de faţă, pentru a regla culoarea prea deschisă a cicatricelor, dermatologii recomandă utilizarea laserului excimer, generator de radiaţii ultraviolete. De regulă, în scopul obţinerii a unui efect bun, sunt necesare câteva şedinţe. Tratamentul este nedureros şi nu produce niciun efect secundar neplăcut.

O altă posibilitate a rezolvării problemei cicatricelor de culoare deschisă poate fi tatuajul, pe suprafaţa cicatricei, cu o culoare care coincide cu culoarea pielii înconjurătoare.

Ce se poate face dacă pe faţă am o cicatrice care este vizibilă din cauză că pe ea nu creşte părul?

În unele cazuri, cicatricele de pe faţa bărbaţilor devin vizibile datorită faptului că pe ele nu creşte părul (barba).

În asemenea cazuri, pentru a reduce contrastul dintre cicatricea şi pielea din jurul ei, se poate apela la un artist de tatuaje experimentat, care poate „desena”, pe zona cicatricei, un desen care ar imita aspectul pielii proaspăt rase.

Ce să fac dacă, în zona cicatricei, am o senzaţie de mâncărime? Cum pot reduce mâncărimea din cicatrice?

Mulţi oameni care au cicatricele mai mult sau mai puţin mari, din când în când, observă că cicatricea începe să producă senzaţia de mâncărime.

Mâncărimea în zona cicatricei poate fi deosebit de neplăcută, deoarece, spre deosebire de mâncărimea obişnuită pe piele, aceasta poate fi simţită în adâncul corpului şi, prin urmare, este dificil de găsit acea zonă care, fiind scărpinată, ar opri senzaţia de mâncărime.

Deoarece cauzele exacte ale mâncărimii severe din zona cicatricelor, actualmente, nu sunt cunoscute, nu există niciun tratament care ar putea elimina aceste mâncărimi.

Cu toate acestea, în cadrul unor studii clinice, s-a constatat faptul că curele de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi sau şedinţele tratamentului cu laserul, în scopul eliminării cicatricelor bombate şi dure, pot reduce mâncărimea din zona cicatricelor.

Din aceste considerente, în cazul în care vă deranjează senzaţia de mâncărime în cicatrice, puteţi conta pe faptul că, în urma unui tratament în scopul îndepărtării cicatricelor, mâncărimea va deveni mai slabă sau va dispărea cu totul.

Cu vârsta, cicatricele pe care le am pe faţă devin mai vizibile. Ce pot face pentru a corecta acest lucru?

Într-adevăr, la unii oameni, cu timpul, cicatricele de pe faţă devin mai pronunţate. Acest lucru se datorează faptului că, cu vârstă, pielea omului şi ţesuturile subcutanate devin mai puţin elastice şi, prin urmare, cicatricele se „adâncesc” tot mai tare.

Pentru a rezolva această problemă, medicii recomandă utilizarea preparatelor injectabile de fillere dermice (de exemplu, hidroxiapatita de calciu sau acidul polilactic).

De ce se formează cicatricele hipertrofice şi cheloide? Cum pot fi eliminate acestea?

În mod normal, vindecarea pielii se produce în felul următor: în marginile rănii se colectează un număr mare de celule ale sistemului imunitar şi de fibroblaşti, care produc fibre de colagen, din care se construieşte ţesutul conjunctiv.

Celulele sistemului imunitar dizolvă ţesutul deteriorat şi distrug bacteriile, prin aceasta ele „curăţă locul” pentru formarea ţesutului nou. Fibroblaştii formează ţesutul conjunctiv care „încleie” , „trage” rana şi o face să se închidă.

După închiderea rănilor, cea mai mare parte a ţesutului conjunctiv se dizolvă şi, în locul rănii, rămâne doar o cicatrice mică, plată.

Apariţia cicatricelor hipertrofice şi cheloide se explică prin faptul că, în pielea deteriorată, se tulbură procesele regenerative normale.

Este stabilit faptul că formarea cicatricelor brute, într-o anumită măsură, se asociază cu un răspuns inflamator excesiv de puternic şi de lungă durată, sprijinit de celulele sistemului imun, care distrug nu numai ţesutul deteriorat dar şi ţesuturile adiacente normale. În plus la aceasta, la formarea cicatricelor brute contribuie producţia excesivă a ţesutului conjunctiv şi resorbirea insuficientă a acestuia în urma vindecării rănilor.

Potrivit experţilor, formarea cicatricelor cheloide poate, într-o anumită măsură, să fie asociată cu predispoziţia genetică.

La baza acestui punct de vedere sunt observaţiile care indică asupra faptului că cicatricele brute (adică, cicatricele cheloide şi hipertrofice) sunt, adesea, formate la persoanele, rudele apropiate ale cărora, în urma vindecării rănilor, au, de asemenea, cicatrice brute.

Deoarece formarea cicatricelor brute este asociată cu desfăşurarea greşită a proceselor de recuperare în răni, cauza cărora este determinată de specificul organismului anumitor persoane, ele nu pot fi îndepărtate printr-o intervenţie chirurgicală obişnuită. Dacă încercaţi să eliminaţi o cicatrice hipertrofică sau cheloidă, probabilitatea că în locul ei va apărea o cicatrice nouă este de aproximativ 80-90%.

Din aceste considerente, specialiştii recomandă, în scopul eliminării eficiente a cicatricelor hipertrofice şi cheloide, odată cu intervenţia chirurgicală, să se utilizeze metodele suplimentare ale tratamentului.

În special, în scopul eliminării cicatricelor cheloide, medicii vă pot oferi:

 Schema tratamentului
 Intervenţia chirurgicală + îngrijirea specială post-operatorie a rănii
sau
cura injecţiilor hormonilor glucocorticoizi
sau
cura injecţiilor 5-fluorouracilului
sau
câteva şedinţe ale crioterapiei
sau
câteva şedinţe de refacere a suprafeţei pielii cu Laser

În cazul în care primul pas în eliminarea cicatricei va fi aleasă intervenţia chirurgicală sau crioterapia, în scopul prevenirii reapariţiei cicatricei, medicul poate să vă prescrie o terapie post-operatorie sub formă de:

o cură de injecţii hormonilor glucocorticoizi
sau
câteva şedinţe de radioterapie
sau
o cură de injecţii de 5-fluorouracil
şi/sau
terapia de compresie
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Pentru îndepărtarea cicatricelor hipertrofice, medicii vă pot oferi:

 Schema tratamentului
 Efectuarea intervenţiei chirurgicale + îngrijirea specială post-operatorie a rănii.

sau
o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi
sau
câteva şedinţe de crioterapie
sau
câteva şedinţe de refacere a suprafeţei pielii cu Laser

În cazul în care primul pas în eliminarea cicatricei va fi aleasă intervenţia chirurgicală sau crioterapia, în scopul prevenirii repetării cicatricei, medicul poate să vă prescrie o terapie post-operatorie sub formă de:

o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi
şi/sau
o terapie de compresie
O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Cum pot scăpa de cicatricele atrofice?

Cicatricele atrofice (adâncite) se formează în cazul în care, în procesul inflamaţiei, o parte a ţesuturilor pielii şi a stratului adipos subcutanat se distruge şi pielea cade în gol.

De cele mai multe ori, cicatricele atrofice se formează în urma coşurilor şi în urma furunculelor (vezi mai sus paragrafele respective) .

Cicatricele atrofice pot să devină mai puţin vizibile, dacă partea lor de jos este ridicată la nivelul pielii din jur, ceea ce va şterge decalajul dintre cicatricea şi pielea normală din jurul ei.

Pentru a elimina cicatricele atrofice, pentru a face pielea mai fină şi pentru a îmbunătăţi nuanţa pielii, medicul vă poate oferi următorul tratament:

 Schema tratamentului
 Câteva şedinţe de refacere a suprafeţei pielii cu Laser (în special, fototermoliza fracţionată)
şi/sau
câteva şedinţe de needling pielii
şi/sau
câteva şedinţe de peeling chimic

în scopul înlăturării unor cicatrice adâncite mai evidente, separate, medicul vă poate oferi:
subcizia
şi/sau
punch excizia
şi/sau
injectarea de filleri dermici

O descriere detaliată a tuturor metodelor tratamentului din această schemă este prezentată mai jos, în capitolul al doilea.

Pot oare cicatricele cauza apariţia cancerului?

„Pe încheietura mâinii mele este o cicatrice dură pe care medicii au eliminat-o de mai multe ori. Dar, de fiecare dată, după intervenţia chirurgicală, cicatricea reapare şi creşte rapid. Spuneţi-mi, poate această cicatrice să se transforme în cancer?”

În cadrul unor studii clinice a fost arătat faptul că cicatricele cheloide (aşa se numesc cicatricele care treptat se măresc) sunt tumori benigne şi nu se transformă în cancer.

Este posibil de a preveni apariţia unei cicatrice dure, în cazul în care, în curând, va trebui să suport o intervenţie chirurgicală?

„Bună ziua, peste o lună, va trebui să suport o intervenţie chirurgicală cu scopul de a elimina o hernie femurală. Îmi dau seama că intervenţia nu este foarte complicată, dar mi-e teamă că, în urma ei, ar putea rămâne o cicatrice. Spuneţi-mi dacă este posibil să fie prevenită formarea unei cicatrice urâte?”

În cadrul studiilor clinice, s-a constatat faptul că probabilitatea formării cicatricelor brute se reduce semnificativ dacă, în perioada post-operatorie, a fost efectuată o îngrijire specială a rănii.

Dacă, în trecut, v-au apărut deja cicatrice inestetice sau cineva dintre rudele apropiate are o cicatrice dură, în plus la îngrijirea specială a rănii, medicul vă poate recomanda un tratament special, care poate include o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi sau o terapie de compresie.

Aşadar, în cazul în care, într-un timp scurt, aveţi de suportat o intervenţie chirurgicală şi este foarte important pentru Dvs. ca să nu rămână pe piele unele urme brute:

  • Înainte de operaţie, neapărat spuneţi-i medicului despre aceea că pentru Dvs. este important cum va arăta pielea după intervenţie. Aflând preferinţele dumneavoastră, medicul, fie că vă poate face suturile mai netede, fie că el poate utiliza fire speciale sau o tehnică mai puţin traumatică a suturii pielii;
  • Neapărat discutaţi cu medicul dumneavoastră, cât mai curând posibil, cum poate fi organizată îngrijirea post-operatorie a rănii (detalii despre acest lucru sunt prezentate în paragraful respectiv din capitolul 2 al acestui articol). În acest caz, înainte de intervenţia chirurgicală, puteţi procura, din timp, toate materialele necesare şi puteţi să coordonaţi cu medicul toate acţiunile dumneavoastră;
  • Neapărat spuneţi-i medicului Dvs. dacă, în trecut, vi s-au mai format cicatrice severe, sau dacă cineva din rudele Dvs. are o cicatrice dură. În acest caz, după operaţie, medicul vă poate prescrie un tratament suplimentar.

Metodele tratamentului şi medicamentele utilizate în scopul eliminării cicatricelor

Mai jos sunt descrise principalele metode de tratament care pot fi utilizate în scopul eliminării cicatricelor, în situaţii diferite.

Intervenţia chirurgicală în scopul eliminării cicatricei

În scopul eliminării unei cicatrice mici, dure şi bombate, cel mai bine este să cereţi consultaţia unui chirurg plastic.

Spre deosebire de chirurgii convenţionali, chirurgii plastici au mai multă experienţă în desfăşurarea operaţiunilor pe piele, ei cunosc unele linii pe care trebuie făcută tăietura în aşa fel încât, în urma suturii, marginile rănii să se unească fără probleme, şi ca, în urma eliminării unui fragment de piele pe care a fost cicatricea, să nu se schimbe geometria zonelor înconjurătoare ale pielii .

Ce se va întâmpla în timpul intervenţiei chirurgicale?

Înainte de intervenţie, medicul va face câteva injecţii anestezice în zona cicatricei.

Când anestezicul începe să acţioneze, medicul, utilizând bisturiul, va efectua câteva incizii pe fiecare parte a cicatricei şi va elimina zona de piele pe care se află cicatricea.

La sfârşitul operaţiei, utilizând fire speciale subţiri (suturi), medicul va apropia marginile rănii.

Ce se va întâmpla în urma intervenţiei chirurgicale?

După operaţie, pentru a preveni apariţia unei cicatrice noi, medicul vă poate prescrie o îngrijire specială post-operatorie a rănii, care se descrie în următorul paragraf.

În scopul monitorizării vindecării rănilor, medicul vă poate prescrie câteva vizite repetate (de regulă, la 3, 7, 14 zile).

Suturile care unesc marginile rănii, de regulă, se elimină peste 7-10 zile după intervenţia chirurgicală.

Cât timp poate dura vindecarea rănii în urma intervenţiei chirurgicale?

De regulă, vindecarea deplină a rănilor rămase după eliminarea cicatricelor are loc în decurs de 2-3 săptămâni.

Poate cicatricea dură să se formeze din nou după operaţie?

Da, acest lucru este posibil, mai ales, în cazul în care, înainte de efectuarea operaţiei, aţi avut o cicatrice mare şi bombată. Prin urmare, pentru a preveni reapariţia cicatricei, cu excepţia îngrijirii speciale a rănii, medicul vă poate recomanda un tratament suplimentar care poate include: o cură de injecţii ale hormonilor glucocorticoizi, injecţiile de 5-fluorouracil, câteva şedinţe de radioterapie sau terapia de compresie.

Îngrijirea specială post-operatorie a rănii

Aşa cum deja s-a menţionat mai sus, formarea cicatricelor brute se asociază cu producţia excesivă a ţesutului conjunctiv în zona rănii în procesul de vindecare.

În cadrul studiilor clinice, s-a constatat faptul că intensitatea producţiei ţesutului conjunctiv depinde de conţinutul de apă în ţesuturile pielii din jurul plăgii: cu cât mai puţină apă în ele, cu atât mai intensiv se formează ţesutul conjunctiv.

Din aceste considerente, toate remediile moderne, care sunt utilizate pentru a preveni formarea cicatricelor dure, „funcţionează” anume datorită păstrării apei în zona de rană.

Metodele tratamentului care pot fi eficiente în prevenirea formării cicatricelor

Gelurile şi pansamentele pe baza substanţelor hidrocoloide

Substanţele hidrocoloide sunt compuşii chimici capabili să atragă moleculele de apă şi să le elibereze în urma contactului cu o substanţă mai uscată. În prezent, în medicină, în calitate de substanţe hidrocoloide se utilizează siliconul, vaselina, etc.

Gelurile şi pansamentele speciale pe bază de silicon se utilizează pentru prevenirea cicatricelor brute începând cu anii 80 ai secolului trecut.

O serie de studii clinice au arătat că aplicarea gelurilor şi pansamentelor cu silicon pe zona rănilor proaspete, într-adevăr, contribuie la formarea cicatricelor netede şi mai puţin vizibile.

Potrivit unor date, acelaşi efect îl pot avea şi gelurile cu alte substanţe hidrocoloide, capabile să reţină apa (de exemplu, gelurile cu vaselină).

Cum exact sunt utilizate gelurile şi pansamentele cu substanţe hidrocoloide?

De regulă, pansamentele şi gelurile încep să se utilizeze, fie că imediat după aplicarea la rană a suturilor, fie că după vindecarea rănilor.

Dacă utilizaţi gelul, acesta va trebui să se aplice de mai multe ori pe zi, astfel încât rana să fie permanent acoperită cu un strat subţire de această substanţă.

De fiecare dată, după ce faceţi baie sau duş, va trebui să aplicaţi pe rană un nou strat de gel.

În unele cazuri, medicii recomandă, odată cu gelurile hidrocoloide, să se aplice pe rană şi unguente cu antibiotice, care vor proteja rana de infecţii.

Înainte de a aplica gelul, rana şi pielea din jurul acesteia trebuie să fie spălate cu apă caldă şi cu săpun (puteţi face o baie sau un duş), şi uscate atent cu un prosop. Apoi, se aplică un strat subţire de gel şi trebuie să aşteptaţi câteva minute ca acesta să se usuce.

Dacă utilizaţi plasture special, va trebui să-l scoateţi de fiecare dată înainte de a face baie sau duş.

După baie trebuie să uscaţi rana cu un prosop moale. Apoi trebuie să trataţi suprafaţa pielii din jurul plăgii (nu însăşi rana!) cu o soluţie de iod sau cu alt dezinfectant şi să aşteptaţi câteva minute până ce aceasta se usucă.

Dacă utilizaţi plasturi de unică folosinţă, va trebui să-i schimbaţi o dată pe zi. Dacă utilizaţi un plasture reutilizabil, înainte de a-l aplica din nou la rană, acesta trebuie să fie bine clătit sub un jet de apă caldă şi uscat.

Plasturele se aplică pe rană, întotdeauna, cu partea lipicioasă, în aşa fel încât el se lipească strâns pe tot perimetrul.

De regulă, plasturele ar trebui să fie purtat timp de la 3 până la 7 zile (timpul în care rana se închide). Apoi, puteţi trece la utilizarea gelurilor. De regulă, specialiştii recomandă utilizarea gelurilor cu substanţe hidrocoloide, cel puţin, primele 6 luni după intervenţia chirurgicală.

Cât de eficient este acest tratament?

Cu toate că mulţi specialişti consideră că gelurile şi pansamentele cu hidrocoloide sunt eficiente, analiza datelor clinice, efectuată de mai multe agenţii de îngrijire medicală, arată faptul că toate datele disponibile la ziua de azi sunt de o calitate joasă şi că, pe baza lor, nu se pot face concluzii definitive cu privire la eficacitatea acestui tratament în prevenirea cicatricelor. Acest tratament poate fi, într-adevăr, eficient, dar, pentru a dovedi acest fapt, ar trebui să se desfăşoare unele cercetări de o mai bună calitate.

Tratamente care nu ajută la prevenirea formării cicatricelor

Mai jos vom enumera câteva tratamente care au fost, în trecut, considerate eficiente în prevenirea cicatricelor, dar, cu toate acestea, în realitate, s-au dovedit a fi ineficiente.

În cadrul unui studiu clinic a fost arătat faptul că preparatele imiquimodului (creme, unguente) nu sunt eficiente în eliminarea cicatricelor.

Eficacitatea preparatelor (creme şi unguente) cu vitamina E a fost unul dintre cele mai populare mituri în tratamentul cicatricelor, în secolul trecut.

În 1986, eficienţa reală a acestor medicamente a fost verificată în cadrul unui studiu clinic, în care 159 de persoane cu cicatrice de la arsuri au utilizat diferite tipuri de produse cu vitamina E. Alt grup de persoane cu cicatrice utilizau placebo. Rezultatele studiului au arătat faptul că eficacitatea tratamentului cu preparatele vitaminei E este aproape la fel de scăzută ca şi eficacitatea tratamentului cu placebo.

În anul 1999 a fost efectuat un alt studiu. În cadrul acestuia, persoanele cu cicatricele, rămase în urma intervenţiilor chirurgicale, au aplicat la o jumătate de cicatrice cremele sau unguentele cu vitamina E, iar pe a doua jumătate – un placebo. Specialiştii, care au efectuat acest studiu, au concluzionat faptul că tratamentul cu cremele cu vitamina E nu afectează structura cicatricelor şi nu fac cicatricele mai puţin vizibile. Mai mult decât atât, la unii oameni care le utilizau, acestea au provocat iritaţii ale pielii.

La momentul de faţă, nu există fapte care să sprijine confirmarea eficacităţii tratamentului cicatricelor prin utilizarea preparatelor, precum sunt emulsia Сicamosa de la Lutsine, crema Cicalfate de la Avene, emulsia Trolamine de la Biafine Genmedix.

În cadrul observaţiilor clinice a fost arătat faptul că o varietate de creme şi unguente cu extracte de plante medicinale, în majoritatea cazurilor, sunt ineficiente în scopul eliminării cicatricelor.

În prezent, nu există date precise care să indice eficacitatea masajului în tratamentul cicatricelor.

Injectarea preparatelor de hormoni glucocorticoizi în zona cicatricei

Preparatele hormonilor glucocorticoizi (de exemplu, triamcinolona) au un efect puternic antiinflamator şi reduc producţia ţesutului conjunctiv în zona rănilor care se cicatrizează. Hormonii glucocorticoizi inhibă, de asemenea, funcţionarea celulelor producătoare de fibre ale ţesutului conjunctiv şi pot provoca subţierea şi înmuierea cicatricelor.

În unele cazuri, injecţiile de hormoni glucocorticoizi se utilizează ca un tratament aparte (pentru a reduce cicatricea) şi, în alte cazuri, acestea sunt utilizate ca un tratament suplimentar în urma îndepărtării chirurgicale a cicatricei (pentru a preveni reapariţia cicatricelor dure).

Cum se efectuează injecţia?

Cu o seringă cu un ac fin, medicul introduce o cantitate mică de medicament în ţesutul cicatricei. În funcţie de mărimea cicatricei, medicul poate face una sau mai multe injecţii pentru ca medicamentul să ajungă în toate zonele cicatricei.

Administrarea medicamentului poate fi dureroasă.

Durerea poate persista pentru o perioadă de timp după administrarea medicamentului.

De câte injecţii ar putea fi nevoie?

Tratamentul poate consta din mai multe injecţii (de regulă, 3 sau mai multe injecţii), care se fac, aproximativ, o dată pe lună.

Ce se întâmplă după o injecţie? Ce efecte secundare poate provoca un asemenea tratament?

După administrarea medicamentului, zona cicatricei poate fi dureroasă.
În unele cazuri, injecţiile hormonilor glucocorticoizi pot, de asemenea, provoca:

  • hipopigmentarea pielii (pielea în locul injectării devine mai deschisă şi se bronzează mai greu decât pielea din jurul acesteia);
  • apariţia unor vase mici dilatate pe suprafaţa pielii (telangiectazia);
  • formarea, în adâncul pielii, a unor umflături dureroase (granuloame);
  • atrofia pielii (pielea de la injectare pare a fi mult mai uscată şi subţire).

Deoarece medicii folosesc pentru injectare numai doze mici de glucocorticoizi, tratamentul nu are niciun efect semnificativ asupra organismului în întregime.

Cât de eficient este acest tratament?

Studiile clinice, în cadrul cărora a fost explorată eficacitatea injecţiilor de hormoni glucocorticoizi, în scopul prevenirii apariţiei cicatricelor brute (după o intervenţie chirurgicală în timpul căreia au fost eliminate cicatricele vechi), au arătat că acest tratament reduce probabilitatea reapariţiei unei cicatrice dure în 50-70% de cazuri.

În cazul tratamentului eficient, după vindecarea plăgii rămase în urma intervenţiei chirurgicale, pe piele rămâne doar o cicatrice mică, aproximativ egală în lungime cu cicatricea veche, dar mai puţin vizibilă.

În cazul în care injectarea hormonilor glucocorticoizi se utilizează fără intervenţie chirurgicală, acestea pot face cicatricea mai puţin bombată şi mai moale, pot să aducă culoarea acesteia la culoarea pielii şi pot reduce mâncărimea.

Pot înlocui injecţiile prin creme sau  unguente cu hormoni glucocorticoizi? 

În caz de utilizare a unguentelor şi a cremelor cu hormoni glucocorticoizi, substanţele active nu sunt în stare să pătrundă adânc în ţesuturi în concentraţii suficiente, şi, din această cauză tratamentul nu dă un rezultat satisfăcător.

Injectarea 5-fluorouracilului în zona cicatricei

5-fluorouracil este un medicament care are o capacitate pronunţată de a inhiba diviziunea celulară şi creşterea ţesutului.

În cazul în care acest medicament este administrat în doze mici în ţesutul cicatricial, acesta va încetini diviziunea celulelor şi formarea ţesutului conjunctiv şi, prin urmare, poate încetini creşterea cicatricelor brute (cheloide).

Injectarea de 5-FU în cicatrice poate fi utilizată ca un tratament independent (dacă este necesar, pentru a încetini creşterea cicatricei) sau după îndepărtarea chirurgicală a cicatricei, pentru a preveni reapariţia cicatricei dure.

În unele cazuri, pentru a îmbunătăţi eficienţa tratamentului, specialiştii fac injecţii combinate cu 5-fluorouracil şi cu hormoni glucocorticoizi (vezi mai sus).

Cum se efectuează injecţia?

Cu o seringă cu ac fin, medicul introduce o cantitate mică de medicament în ţesutul cicatricei. În funcţie de dimensiunea cicatricei, medicul poate face una sau mai multe injecţii pentru ca medicamentul să pătrundă în toate zonele cicatricei.

Administrarea medicamentului poate fi dureroasă.

Durerea poate persista pentru o perioadă de timp după administrarea medicamentului.

De câte injecţii ar putea fi nevoie?

Tratamentul poate include până la 16 injecţii. Injecţiile se fac o dată pe săptămână.

Ce se întâmplă după o injecţie? Ce efecte secundare poate provoca un asemenea tratament?

De regulă, injectarea de 5-FU nu provoacă efecte adverse grave.

În unele cazuri, în locul injectării, pot apărea zone de hiperpigmentare (cu alte cuvinte, pielea se face mai întunecată).

De asemenea, în locul injectării poate apărea o mică leziune sau o roşeaţă.

Pentru a garanta siguranţa maximă a tratamentului, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să faceţi teste de sânge, la momentul iniţial, şi să le repetaţi peste o lună (după administrarea de 4 injecţii). În baza rezultatelor analizei, medicul se convinge de faptul că injectarea 5-fluorouracilului nu vă afectează sângele şi nu vă reduce imunitatea.

Se cunoaşte faptul că, în unele cazuri, cicatricele cheloide încep să crească rapid în timpul sarcinii.

Înainte de a începe tratamentul, informaţi-l pe medicul dumneavoastră despre faptul că, fie că sunteţi gravidă, fie că planificaţi sarcina în viitorul apropiat. Cu toate că efectul dozelor mici al acestui medicament asupra dezvoltării sarcinii, deocamdată, nu a fost studiat, este cunoscut faptul că dozele mari de 5-FU pot dăuna fătului şi, prin urmare, orice contact cu acest medicament, în timpul sarcinii, este nedorit.

Am citit undeva că 5-fluorouracil este un remediu anti-cancer. Nu poate acesta să-mi dăuneze?

5-fluorouracil, într-adevăr, se utilizează în tratamentul cancerului, dar în doze mult mai mari decât cele utilizate pentru preparatele injectabile în cicatrice.

Siguranţa acestui tratament a fost studiată în cadrul mai multor studii. Rezultatele acestor studii au arătat că dozele mici ale acestui medicament nu au un impact grav asupra organismului uman şi nu au efectele pe care le pot avea dozele mari ale medicamentului, utilizate în tratamentul cancerului (pierderea părului, scăderea imunităţii, riscul crescut ale infecţiilor grave, etc.).

Cât de eficient este acest tratament?

În cazurile în care medicul v-a prescris injectarea medicamentului în zona cicatricei dure care creşte treptat, probabilitatea că cicatricea va înceta să crească şi că va deveni mai plată şi mai puţin vizibilă, este de circa 50% şi mai mult.

Dacă medicul v-a prescris o cură de injecţii ale 5-fluorouracilului, după îndepărtarea chirurgicală a cicatricei există o şansă bună că, pe locul rănii, va fi doar o cicatrice mică şi puţin vizibilă.

Crioterapia

Crioterapia presupune îngheţarea stratului superficial al ţesutului cicatricial. Ţesuturile corpului uman sunt foarte sensibile la frig şi nu se restaurează după ce au fost îngheţate. Din aceste considerente, îngheţarea stratul superficial al cicatricei bombate conduce la moartea şi exfolierea ţesuturilor acesteia.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

În timpul procedurii, medicul vă va aplica pe suprafaţa cicatricei azotul lichid (pentru a face acest lucru, la cicatrice se aplică tampoane de bumbac înmuiate în azotul lichid), care creează pe suprafaţa pielii o temperatură foarte scăzută. Suprafaţa pielii, prelucrată în acest mod, devine albă şi se acoperă cu gheaţă.

Procedura poate fi un pic dureroasă şi durerea se poate agrava la scurt timp după finalizarea acestuia. În unele cazuri, în scopul eliminării durerii, medicul poate aplica pe piele, înainte de a începe procedura, o cremă cu analgezice.

Ce se va întâmpla după procedură?

De regulă, după un timp (câteva ore), în urma crioterapiei, pe piele tratată cu rece apare o veziculă umplută cu lichid limpede sau sângeros. În urma spargerii, în locul băşicii, rămâne o rană superficială plată, care se acoperă rapid cu o crusta întunecată şi începe să scadă treptat.

Este important să nu rupeţi crusta şi să păstraţi curată pielea din jurul rănii. Pentru a face acest lucru, unii medici recomandă ca, o dată pe zi, pielea din jurul rănii să fie tratată cu un tampon de vată înmuiat într-o soluţie de iod sau într-un alt dezinfectant. Rana trebuie acoperită cu un bandaj curat şi nu prea strâns.

Rana poate fi umezită. După ce luaţi un duş sau faceţi baie, uscaţi uşor rana cu un prosop moale.

Vindecarea completă a rănii rămase în urma crioterapiei, de regulă, durează 4-6 săptămâni.

De câte şedinţe s-ar punea să am nevoie?

Pentru a obţine rezultate bune, sunt necesare mai multe şedinţe de crioterapie. Următoarea procedură, de regulă, se efectuează după vindecarea deplină a rănilor rămase în urma procedurii anterioare (aproximativ peste 4-6 săptămâni).

Ce efecte secundare poate provoca crioterapia?

Rănile care rămân după crioterapie se vindecă un pic mai mult timp decât rănile normale (aproximativ 4 săptămâni). Adesea, după vindecarea lor, rămân pete de culoare deschisă, care îşi restabilesc treptat culoarea normală.

Cât de eficient este tratamentul cicatricelor cu crioterapia?

În cadrul mai multor studii, a fost studiat tratamentul cicatricelor cu crioterapia. A fost constatat faptul că rezultatele „bune” şi „excelente” pot fi obţinute în aproximativ 60% – 80% din cazuri: cicatricele bombate şi dure devin mai plate şi mai puţin vizibile.

În unele cazuri, pentru a îmbunătăţi tratamentul, crioterapia se combină cu injecţii de hormoni glucocorticoizi (vezi mai sus).

Radioterapia (terapia cu raze)

Radioterapia presupune iradierea cicatricei cu o doză mică de radiaţii ionizante (raze X).

În urma iradierii, o parte a celulelor care formează ţesutul conjunctiv moare şi cicatricea se opreşte din creştere.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

Pentru a pregăti şedinţa radioterapiei, medicul va marca zona care trebuie să fie expusă la radiaţii şi vă va trimite la aparatul emiţător care generează radiaţii ionizante (acesta poate fi un aparat special Roentgen).

În timpul unei sesiuni de radioterapie trebuie să staţi fără mişcare, astfel încât radiată să fie doar zona cicatricei. De regulă, şedinţa de radioterapie durează un timp scurt.

De câte şedinţe s-ar punea să am nevoie?  

Prima şedinţă a radioterapiei, de regulă, se atribuie imediat după intervenţia chirurgicală, efectuată în scopul eliminării cicatricei.

Tratamentul poate include 6-10 şedinţe de radioterapie, cu o doză totală de până la 12 Gr.

Ce se va întâmpla după procedură? Ce efecte secundare poate provoca radioterapia?  

Deoarece, în cazul radioterapiei cicatricelor, la radiaţii se expune doar o mică zonă a corpului (zona cicatricei), acest tratament nu provoacă efecte adverse grave.

În unele cazuri, radioterapia determină înroşirea pielii expuse la radiaţii, care poate persista timp de câteva săptămâni.

La 1 an de la radioterapie, zona iradiată a pielii poate căpăta o nuanţă mai închisă decât pielea din jurul acesteia (hiperpigmentare), dar, în timp, culoarea normală a pielii se restabileşte de la sine.

Cât de eficientă este radioterapia cicatricelor?

Studiile clinice care au fost efectuate pentru a urmări eficienţa radioterapiei în urma intervenţiilor chirurgicale în scopul eliminării cicatricelor dure şi bombate (cheloide), au arătat că tratamentul cu o doză totală de 8 – 30 Gr. previne reapariţia cicatricelor brute în, aproximativ, 80-90% din cazuri. În aceste cazuri, după îndepărtarea cicatricei dure şi după o serie de şedinţe ale radioterapiei, rămâne o cicatrice cu o lungime aproximativ egală cu lungimea cicatricei vechi, dar mai subţire şi mai puţin vizibilă.

Terapia de compresie

Terapia de compresie presupune aplicarea pe cicatrice a bandajului de presiune. Acest tratament funcţionează astfel: în urma presiunii, vasele sangvine din piele se constrâng şi prin ele încetează să mai circule sângele. La ţesuturile de la nivelul pielii, în acest caz, nu mai ajunge fluxul de oxigen şi substanţele nutritive. Dacă presiunea continuă pentru o lungă perioadă de timp, ţesuturile de sub bandaj compresiv opresc creşterea şi încep treptat să se subţieze.

Dacă bandajul va fi aplicat în zona cicatricei pentru o lungă perioadă de timp, aceasta, treptat, va deveni plată, mai moale şi mai puţin vizibilă.

Cum se efectuează terapia de compresie?

Specialiştii recomandă, în tratarea cicatricelor, începerea tratamentului cu bandaje compresive imediat după vindecarea rănilor.

Pentru a crea presiunea dorită (în funcţie de mărimea şi amplasarea cicatricei) pot fi folosite bandaje sau pansamente speciale, clipsuri, măşti de plastic transparent, etc.

Pentru ca terapia de compresie să fie eficientă, ea trebuie să fie organizată în mod corespunzător: bandajul (clipsuri, măşti) trebuie să producă presiunea suficientă pentru atrofia cicatricei, dar nu prea mare, astfel încât să nu provoace moartea pielii. De regulă, se alege presiunea de la 20-25 mmHg.

În timpul planificării terapiei de compresie, medicul selectează dimensiunile bandajelor, iar, cu ajutorul unui dispozitiv special, determină presiunea creată de acestea şi explică omului modul în care să le aplice.

Pentru ca tratamentul sa fie eficient, presiunea asupra cicatricei trebuie să continue, în mod constant, timp de la 6 luni până la 2 ani.

Bandajul ar trebui să fie purtat toată ziua şi se permise să-l scoateţi doar pentru 10-15 minute, în timp ce faceţi duş sau baie.

Ce efecte secundare poate provoca terapia de compresie?

Un dezavantaj major al eliminării cicatricelor cu o presiune permanentă este dezvoltarea foarte lentă a efectului tratamentului şi, prin urmare, necesitatea de a purta bandajul de presiune pentru o perioadă lungă de timp.

În unele cazuri, purtarea îndelungată a bandajului este însoţită de o mâncărime severă, provocată de iritaţia pielii sau de apariţia rănilor superficiale pe ea.

Cât de eficient poate fi acest tratament?

Eficacitatea tratamentului depinde de mărimea cicatricei. Cicatricele brute de pe lobul urechii se supun destul de bine tratamentului prin purtarea clipsurilor de presiune magnetice. Cu timpul, cicatricea poate deveni practic invizibilă.

Cicatricele mari pe corp se tratează mai greu, dar, cu timpul, şi acestea devin mai puţin bombate, mai moi şi mai puţin vizibile.

Refacerea pielii cu laser (resurfacing) pentru a elimina cicatricele bombate şi cicatricele adâncite

Laserul este o rază de lumină foarte puternică, care, acţionând asupra ţesutului pielii, fie că îl poate vaporiza, fie că poate forma în el unele găuri mici.

În prezent, nu se cunoaşte exact, cum anume declanşează laserul reorganizarea ţesutului cicatricei, dar, în cadrul unui număr mare de studii, a fost demonstrat că tratamentul cicatricelor cu laser poate fi foarte eficient chiar şi în cazul unor cicatrice vechi bombate (convexe) şi al cicatricelor adâncite (concave).

Actualmente, în medicină, în tratamentul cicatricelor cu laserul sunt utilizate două tactici:

1. Evaporarea suprafeţei cicatricei. Pentru a efectua această procedură se utilizează lasere, cum ar fi Er: YAG, YSGG, şi laserul CO2. La contactul cu stratul superficial al pielii, aceste lasere îl evaporă. În urma procedurii, pe piele rămâne o rană superficială, cu margini netede şi drepte, care începe să se vindece repede, se acoperă cu un strat de fibre de colagen şi de celule noi, ordonate corect.

2. Fototermoliza fracţionată. În timpul acestei proceduri, medicul, cu un laser, arde pe suprafaţa cicatricei multe canale microscopice, adânci de câteva zecimi de milimetru. Observaţiile clinice arată faptul că, în jurul canalelor arse cu laserul, ţesutul pielii începe să se reconstruiască. În ţesutul pielii apar fibre de colagen noi, ordonate corect. Prin urmare, cicatricele bombate devin mai plate, iar cicatricele adâncite se aliniază.

Cât poate dura un asemenea tratament?  

În cele mai multe cazuri, refacerea pielii cu laser se efectuează într-o singură procedură. Durata procedurii depinde de dimensiunea cicatricei şi poate varia de la câteva minute până la o oră sau mai mult.

Eliminarea cicatricei cu laserul poate fi dureroasă, deoarece, în timpul procedurii, o porţiune mică de piele se încălzeşte până la temperaturi foarte ridicate (până la 500 C). De aceea, înainte de a începe resurfacing cu laser, medicii folosesc, adesea, diferite medicamente analgezice, fie că sub formă de creme (acestea se aplică pe zona cicatricei pentru 30-60 de minute înainte de procedură), fie că sub formă de injecţii în piele, în zona care va fi supusă acţiunii laserului.

Deoarece durerea poate persista mai multe zile după procedură, medicul vă poate sfătui (dacă este necesar) să administraţi analgezice sub formă de pastile, timp de câteva zile după procedură.

Ce se va întâmpla după procedură?

Vindecarea deplină a rănii, rămase în urma procedurii de eliminare a cicatricei cu laserul, de regulă, durează 1-2 săptămâni.

După îndepărtarea cicatricei, medicul vă va prescrie consultări repetate (de regulă, la 3, 7, 14 şi 30 zile de după procedură), în timpul cărora el va inspecta zona rămasă după îndepărtarea cicatricei şi va evalua rezultatele tratamentului.

Dacă, în timpul examinării, medicul va observa semne de reformare a cicatricei dure, el poate recomanda un tratament adiţional sub formă de injecţii de hormoni glucocorticoizi, de radioterapie sau de terapie de compresie.

Înroşirea pielii, care, de multe ori, rămâne după resurfacing-ul pielii cu laserul, dispare de la sine în decurs de 4-5 săptămâni.

La unii oameni, în urma îndepărtării cicatricelor cu laserul, apare hiperpigmentarea (pielea devine mai întunecată), care dispare treptat, în următoarele 3 luni.

Cât de eficient poate fi acest tratament?  

Eficacitatea tratamentului refacerii pielii cu laser depinde de caracteristicile individuale ale pielii şi de tehnica efectuării procedurii (cum ar fi, experienţa medicului şi calitatea echipamentului cu care va fi îndepărtată cicatricea).

În cadrul unor studii clinice, s-a demonstrat faptul că eliminarea cicatricelor convexe (bombate) prin evaporarea ţesuturilor pielii este o procedură foarte eficientă. Cu toate acestea, în cazul în care, după îndepărtarea cicatricei, nu se efectuează niciun alt tratament, există o mare probabilitate ca aceasta se va forma din nou. De aceea, imediat după îndepărtarea cicatricei, medicii, de regulă, recomandă un tratament suplimentar (de exemplu, injectarea hormonilor glucocorticoizi, radioterapia, terapia de compresie), după care pe piele rămâne o cicatrice mai mică, mai plată şi mai netedă.

În cazul în care aveţi de gând să utilizaţi, fie că procedura evaporării cicatricelor cu laser, fie că fototermoliza fracţionată, puteţi conta pe faptul că, după finalizarea tratamentului, cicatricea, probabil, va fi mai puţin vizibilă, mai plată şi mai netedă, şi va avea o culoare aproape de culoarea pielii.

Eliminarea cu laserul a culorii roşie sau închise (maro) a cicatricei

Am spus deja mai sus, că culoarea roşie (roz, roşu închis, violet) a unor cicatrice este determinată de un număr mare a vaselor sangvine care trec în cicatrice aproape de suprafaţa pielii, iar culoarea întunecată a pielii este determinată de prezenţa celulelor speciale (melanocite) care produc melanina.

În cadrul unor studii clinice, s-a constatat faptul că anumite tipuri de radiaţii cu laser pot distruge vasele sangvine şi celulele care produc melanina, şi, prin urmare, pot fi utilizate pentru a schimba culoarea deschisă / întunecată a unor cicatrice într-o culoare aproape de culoarea pielii normale.

Actualmente, pentru a elimina culoarea roşie a cicatricei, se utilizează următoarele tipuri de lasere:

  • Laserul vascular (impulsuri laser cu coloranţi, dye laser, PDL)
  • Impulsuri de lumină intensă (intense pulsed light, IPL)
  • Laserul de tip Nd:YAG

Laserul vascular (PDL), actualmente, este considerat metoda de tratament numărul unu pentru eliminarea cicatricelor roşii rămase în urma acneei.

Pentru a corecta culoarea închisă a cicatricelor, în prezent, se utilizează trei tipuri de laser:

  • Impulsuri de lumină intensă (intense pulsed light, IPL)
  • Laserul de tip Nd:YAG
  • Laserul de tip Er:YAG

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

În timpul procedurii, cu ajutorul unui emiţător laser special, medicul va procesa suprafaţa cicatricei.

De regulă, specialiştii recomandă să efectuaţi cel puţin 2 proceduri, la interval de la 6 până la 8 săptămâni între ele.

Ce se va întâmpla după procedură?

După procedură, pe piele pot rămâne pete roşii sau de culoare închisă, care sunt aglomeraţii ale celulelor de sânge, ieşite din vasele sangvine deteriorate. De regulă, aceste pete dispar în primele 10-14 zile.

În unele cazuri, pe zona de piele, expusă la acţiunea unui laser, pot să se formeze vezicule pline cu lichid, în urma cărora rămân răni superficiale care se vindecă repede.

Cât de eficient poate fi acest tratament?

În unele studii s-a constatat faptul că tratamentul cu laser a cicatricelor îmbunătăţeşte semnificativ aspectul cicatricelor (de exemplu, cicatricele devin mai plate, mai puţin roşii, se ameliorează senzaţia de mâncărime asociată cu ele). Totuşi, aceste date nu sunt suficiente pentru a confirma totalmente eficienţa acestei metode. Este posibil ca acest tratament să elimine foarte eficient cicatricele roşii sau de culoare întunecată, doar că, pentru a demonstra acest fapt, sunt necesare cercetări suplimentare.

Dermabraziunea

Dermabraziunea constă în următoarele: cu ajutorul unui instrument special cu un cap rotativ, medicul răzuieşte stratul superior al pielii. Rana rămasă în urma acestei proceduri se vindecă, acoperindu-se cu un strat uniform de celule.

Utilizând dermabraziunea, medicul poate elimina cicatricea convexă sau poate nivela tranziţia între cicatrice şi pielea din jurul ei.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

În timpul procedurii, cu ajutorul unui instrument special, medicul înlătură stratul de suprafaţă din zona pielii pe care este situată cicatricea.

Deoarece dermabraziunea poate fi dureroasă, înainte de procedură, medicul vă poate pune pe piele, fie că crema cu o cremă analgezică, fie că va face câteva injecţii anestezice.

De regulă, medicii recomandă să efectuaţi câteva proceduri, cu un interval de 4-5 săptămâni între ele.

Ce se va întâmpla după procedură?

După o şedinţă de dermabraziune, medicul prelucrează suprafaţa pielii tratate cu un tampon steril şi aplică un unguent hidrocoloid (vezi mai sus îngrijirea post-operatorie a rănii).

În unele cazuri, medicul vă poate recomanda să aplicaţi, un timp, pentru a preveni infecţia, pe zona de piele tratată un unguent cu antibiotic.

Vindecarea zonei de piele tratată cu dermabraziune poate dura mai multe săptămâni.

Cât de eficientă este dermabraziunea?

La sfârşitul secolului al 20-lea, dermabraziunea a fost una dintre principalele metode de corectare a cicatricelor. Conform datelor unor studii clinice, după câteva şedinţe ale dermabraziunei, pielea, acoperită cu cicatrice, poate deveni mai netedă şi poate căpăta o nuanţă mai sănătoasă.

Cicatricele, tratate cu dermabraziune, pot deveni mai puţin bombate şi mai puţin reliefate.

Peeling-ul chimic

Peeling-ul chimic este o procedură în care medicul tratează pielea cu o soluţie de substanţă chimică specială, care conduce la moartea celulelor situate pe suprafaţa ei.

Suprafaţa pielii deteriorate, rămasă în urma peeling-ului, se vindecă, acoperindu-se cu un strat uniform de celule ale pielii reînnoite.

Peeling-ul chimic stimulează, de asemenea, producţia colagenului, care ridică cicatricele concave (înfundate) şi le face mai netede.

De regulă, peelingul chimic este utilizat pentru a elimina cicatricele superficiale şi petele mici rămase pe piele după coşuri (acnee).

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

Deoarece peelingul chimic poate fi destul de dureros, înainte de a începe procedura, medicii, de regulă, aplică pe piele o cremă cu analgezice.

În efectuarea procedurii sunt utilizate, deseori, soluţiile concentrate de acid tricloracetic, care se aplică pe piele cu ajutorul unui aplicator special, apoi se spală.

De regulă, medicii recomandă să se efectueze câteva şedinţe de peeling chimic, la interval de 1-3 luni între ele.

Ce se va întâmpla după procedură?

După peelingul chimic, zonele tratate ale pielii pot deveni mai închise la culoare şi se pot acoperi cu scuame de piele. Restaurarea deplină a pielii poate dura câteva săptămâni.

În unele cazuri, pielea supusă peelingului, devine mai întunecată (hiperpigmentare), şi treptat, în decursul a câteva luni îşi recapătă culoarea normală.

Cât de eficient este peelingul chimic în scopul înlăturării cicatricelor?

Aşa cum deja s-a menţionat mai sus, peelingul chimic este utilizat, în mare parte, pentru a netezi cicatricele superficiale adâncite (concave) şi pentru a îndepărta petele rămase în urma vindecării coşurilor.

Observaţiile clinice arată că, după mai multe sesiuni ale peelingului chimic, zonele pielii prelucrate pot deveni mai netede şi pot căpăta o culoare apropiată de culoarea normală a pielii.

Needlingul pielii           

Needling-ul pielii este o procedură în care, cu un instrument special echipat cu cele mai fine ace, medicul face în suprafaţa cicatricei mai multe orificii mici (înţepături). În zonele perforate, pielea începe să se restructureze în mod activ, ceea ce conduce la faptul că cicatricele concave devin mai puţin vizibile.

Într-un anumit sens, needling-ul pielii se aseamănă cu fototermoliza fracţionată descrisă mai sus, cu o diferenţa că, în locul laserului, pentru a face găuri în suprafaţa pielii, sunt utilizate acele.

Needlingul poate fi utilizat pentru a corecta cicatricele aproape pe întreaga suprafaţă a corpului, cu excepţia cicatricelor situate pe nas sau pe pielea din jurul ochilor.

Cum se efectuează procedura?

Deoarece needling-ul pielii poate fi dureros, medicii, de regulă, efectuează această procedură după aplicarea unei creme analgezice.

Pentru a efectua needlingul, medicul utilizează un instrument special care se aseamănă cu un cilindru, pe suprafaţa căruia sunt plasate numeroase ace subţiri şi scurte (de lungimea 1,5-2 mm).

Medicul trasează cu instrumentul pe piele, de mai multe ori, în direcţii diferite. Pielea în zona needlingului se acoperă cu mai multe puncte din care se prelinge sângele.

Ce se va întâmpla după procedură?

După efectuarea procedurii, medicul şterge suprafaţa pielii tratate cu needling, cu un tampon de bumbac steril şi aplică pe aceasta unguent hidrocoloid sau unguent cu antibiotic.

În timpul primelor 24 de ore după procedură, din găurile microscopice, pe suprafaţa pielii, se pot scurge picături de sânge şi de lichid limpede.

Pielea din zona tratată poate arăta inflamată şi umflată şi începe să-şi restabilească aspectul normal în aproximativ 2-3 zile după procedură.

Needling-ul pielii are mai multe avantaje semnificative faţă de alte metode de a scoate cicatrice.

În primul rând, perioada de recuperare a aspectului normal al pielii durează doar câteva zile.

În al doilea rând, în urma procedurii, devine invizibil hotarul între zonele tratate ale pielii şi pielea din jurul lor.

În al treilea rând, needlingul, rareori, provoacă apariţia culorii întunecate a zonei pielii tratate.

În al patrulea rând, tratamentul cu needling este mult mai ieftin decât cu laser sau cu dermabraziune.

De câte şedinţe s-ar punea să am nevoie?

De regulă, medicii recomandă să efectuaţi trei sau mai multe şedinţe de needling, la un interval de o lună între două şedinţe.

Cât de eficient este needlingul?

Până în ziua de azi, nu există niciun studiu calitativ care ar compara eficacitatea needlingului cu eficacitatea altor tratamente în scopul eliminării cicatricelor (de exemplu, refacerea pielii cu laserul sau dermabraziunea). Cu toate acestea, potrivit unor experţi, needlingul poate fi foarte eficient pentru corectarea cicatricelor rămase după acnee.

Filleri dermici

Fillerii dermici (în traducere din limba engleză: filler – „material de umplutură”) sunt substanţe speciale, care sunt introduse sub piele pentru a ridica suprafaţa cicatricelor concave (înfundate) la nivel de suprafaţa pielii normale din jur.

Fillerele sunt folosite, în primul rând, pentru a netezi cicatricele moi adâncite. Ele nu pot fi la fel de eficace în cazul în care cicatricea are un fund dens.

Ca umplutură dermică, la ziua de azi, sunt utilizate următoarele materiale:

Colagen, celule adipoase şi acid hialuronic

Colagenul care este utilizat ca o filler dermic, de multe ori, este derivat din pielea de bovine sau din pielea umană.

Deoarece unele persoane pot fi sensibile la colagenul animal (introducerea acestei substanţei sub piele poate provoca o reacţie alergică severă), cu ceva timp înainte de injectare (de regulă, cu câteva săptămâni înainte de tratament ca atare), medicul poate sugera să faceţi un test la reacţia alergică.

Preparatele care conţin colagenul uman nu provocă alergii şi nu necesită efectuarea probelor alergice.

Celulele adipoase care sunt utilizate ca filleri dermici, de regulă, sunt luate din altă zonă a corpului omului, care este supus procedurii de netezire a cicatricei. În scopul de a obţine celulele adipoase, medicul străpunge cu o seringă pielea coapsei (sau altă zonă) şi „absoarbe” o cantitate mică de ţesut adipos (grăsime).

Acidul hialuronic este unul dintre componentele principale ale ţesutului conjunctiv care formează baza pielii. Acidul hialuronic, de regulă, nu produce reacţii alergice şi, prin urmare, înainte de introducerea lui, nu este necesar testul la sensibilitate.

Un dezavantaj serios al fillerilor pe bază de colagen, de celule adipoase şi de acid hialuronic este perioada scurtă de acţiune a acestora. De regulă, în termen de câteva luni după injecţie, ele se dizolvă (se absorb) şi cicatricea devine din nou adâncită (concavă).

Filleri sintetici

Umpluturile sintetice (Gore-Tex, SoftForm, Silastic, Artefill), de regulă, se produc din PTFE (politetrafluoretilen) sau din silicon, care nu provoacă reacţii alergice şi nu se dizolvă după introducerea sub piele.

Un mare avantaj al umpluturilor sintetice este efectul lor de durată. După introducerea sub piele, acestea nu se dizolvă (filleri permanenţi).

În calitate de filleri pot fi, de asemenea, utilizaţi:

Poli-L-acidul lactic (Scupltra) şi hidroxiapatita de calciu (Radiesse) sunt substanţe sintetice mult mai stabile decât colagenul sau acidul hialuronic. Preparatele din poli-L-acid lactic şi din hidroxiapatita de calciu pot rămâne în locul injectării până la 2 ani (filleri semi-permanenţi).

Fillerii sintetici pot fi semnificativ mai scumpi decât cei pe bază de colagen şi de acid hialuronic. Din aceste considerente, medicii, de regulă, recomandă ca prima umplere să se efectueze cu un filler mai puţin costisitor. Dacă vă aranjează aspectul cicatricei în urma umplerii, după un timp, puteţi să reveniţi la medic pentru a face o injecţie cu un filler sintetic, mai scumpă, dar insolubil.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

Introducerea fillerului sub formă de o injecţie obişnuită: cu o seringă, medicul introduce substanţa în zona cicatricei, urmărind atent cum se ridică partea de jos a acesteia şi cum pielea devine mai netedă. În cazurile în care se utilizează, în calitate de filler, materiale solubile, medicul poate adăuga o cantitate puţin mai mare decât este necesar pentru a corecta cicatricea, din considerente că, în câteva zile, o parte din filler se va dizolva şi liniile cicatricei se vor nivela cu pielea din jur.

Ce se va întâmpla după procedură?

Rezultatele introducerii fillerilor dermici sunt imediat vizibile. Pielea în locul injectării poate fi uşor înroşită sau umflată, dar aceste efecte repede dispar.

Cât de eficient poate fi acest tratament?

Utilizarea umpluturilor dermice poate masca foarte bine anumite cicatrice concave care devin mai puţin adânci sau se netezesc totalmente.

Rezultatele tratamentului pot fi deosebit de bune în cazul fillerilor sintetici (permanenţi), care rămân sub piele pentru o lungă perioadă de timp.

Subcizia şi punch excizia cicatricelor

În unele cazuri, în timpul vindecării coşurilor, în adâncul pielii, se formează snopi verticali din fibre de ţesut conjunctiv care „lipesc” partea de jos a cicatricei de ţesutul adipos de sub ea.

Pentru a distruge fibrele acestea şi a da posibilitatea cicatricei să se netezească, medicii utilizează o micro-intervenţie chirurgicală specială care se numeşte subcizie (engl. subcision ). În plus la distrugerea fibrelor care fixează partea de jos a cicatricei, tăierea stimulează producţia colagenului, care ridică cicatricea şi o face mai puţin vizibilă.

O altă metodă care permite eliminarea zonelor mici, dar adânci ale cicatricelor este decuparea (în engleză punch excision). În timpul decupării, medicul înlătură o parte din piele, pe care este situată cicatricea şi stratul ţesutului subcutanat, situat sub ea.

Ce se va întâmpla în timpul procedurii?

Subcizia şi decuparea pot fi dureroase. Din aceste considerente, înainte de a începe procedura, medicul aplică pe pielea Dvs., în zona în care va fi efectuată micro-intervenţia chirurgicală, fie că crema cu o substanţă analgezică, fie că câteva injecţii anestezice.
Pentru subcizie se utilizează ace speciale ascuţite, cu ajutorul cărora medicul străpunge pielea în zona cicatricei.

Pentru a efectua punch excizia, sunt utilizate instrumente speciale care elimină porţiuni mici rotunde ale pielii.

Ce se va întâmpla după procedură?

După tăiere, pielea poate arăta roşie şi umflată. Aspectul normal al pielii se restabileşte în termen de 7-10 zile.

În urma decupării, pe piele rămâne o rană mică rundă. Pentru a o închide, medicul aplică suturi mici, care sunt scoase, aproximativ, în a 7-ea zi de după micro-intervenţie. Rana se vindecă totalmente în termen de 10-14 zile.

La finalul procedurii, medicul va trebui să vă informeze despre necesitatea de a reveni la el pentru o examinare (de regulă, în 3, 7 şi 14 zile după îndepărtarea cicatricei). În cazul în care, în timpul re-examinării, medicul va observa că, pe locul cicatricei înlăturate începe să se formeze o nouă cicatrice dură, el poate recomanda un tratament suplimentar (de exemplu, injecţii de hormoni glucocorticoizi).

Cât de eficient poate fi acest tratament?

Potrivit experţilor, subcizia şi decuparea pot fi destul de eficiente în cazul cicatricelor concave care nu pot fi tratate prin alte metode.

Cum pot face cicatricea mai puţin vizibilă, în condiţii casnice, fără a merge la medic?

În scopul de a face cicatricele mai puţin vizibile, la domiciliu, fără ajutorul unui medic, se poate utiliza un camuflaj special.

Ce prezintă camuflajul (mascarea)?

Mascarea (camuflajul) sunt produse cosmetice speciale, destinate pentru a fi aplicate pe piele. Spre deosebire de produsele cosmetice obişnuite, acestea au o culoare apropiată de culoarea pielii normale, rămân mai mult timp pe piele (de regulă, de la 8 până la 16 ore) şi sunt rezistente la apă.

Cum se utilizează camuflajul?

De regulă, din setul de mascare a cicatricelor fac parte creme şi pudre. În primul rând, pe zona cicatricei se aplică un strat subţire de cremă, apoi ea se acoperă cu pudră.

De fabricarea materialelor de camuflaj se ocupă mai multe companii străine. Produsele lor pot fi găsite şi comandate prin internet.

Dacă sunteţi interesat în posibilitatea de a folosi camuflajul, înainte de a cumpăra un set mare cu multe materiale de mascare, puteţi comanda un set de probă care va ajuta să determinaţi este sau nu mascarea o soluţie adecvată pentru Dvs.

Deschideți surse
  • Aalami Harandi, S. et al., 2011. Subcision-suction method: A new successful combination therapy in treatment of atrophic acne scars and other depressed scars. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 25(1), pp.92–99.
  • Akaishi, S. et al., 2012. Nd:YAG Laser Treatment of Keloids and Hypertrophic Scars. Eplasty, 12, p.e1. Available at: http://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=3258100&tool=pmcentrez&rendertype=abstract.
  • Alkhawam, L. & Alam, M., 2009. Dermabrasion and microdermabrasion. Facial Plastic Surgery, 25(5), pp.301–310.
  • Badawi, A. et al., 2011. Retrospective analysis of non-ablative scar treatment in dark skin types using the sub-millisecond Nd:YAG 1,064 nm Laser. Lasers in Surgery and Medicine, 43(2), pp.130–136.
  • Baumann, L., 2008. Understanding and Treating Various Skin Types: The Baumann Skin Type Indicator. Dermatologic Clinics, 26(3), pp.359–373.
  • Beylot, C., 2008. Lasers ablatifs et lasers fractionnels. Annales de Dermatologie et de Venereologie, 135(SUPPL. 3), pp.189–194. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/S0151-9638(09)72539-6.
  • Brenner, M.J. & Perro, C.A., 2009. Recontouring, Resurfacing, and Scar Revision in Skin Cancer Reconstruction. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 17(3), pp.469–487.
  • Campolmi, P. et al., 2012. Highlights of Thirty-Year Experience of CO2 Laser Use at the Florence (Italy) Department of Dermatology. The Scientific World Journal, 2012, pp.1–11.
  • Carniol, P.J., Meshkov, L. & Grunebaum, L.D., 2011. Laser treatment of facial scars. Current Opinion in Otolaryngology & Head and Neck Surgery, 19(4), pp.283–288.
  • Chapas, A.M. et al., 2008. Successful treatment of acneiform scarring with CO2 ablative fractional resurfacing. Lasers in Surgery and Medicine, 40(6), pp.381–386.
  • Cho, S. et al., 2010. Efficacy and safety of 1064-nm Q-switched Nd:YAG laser with low fluence for keloids and hypertrophic scars. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 24(9), pp.1070–1074.
  • Davis, S.C. & Perez, R., 2009. Cosmeceuticals and natural products: wound healing. Clinics in Dermatology, 27(5), pp.502–506. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.clindermatol.2009.05.015.
  • Fabbrocini, G. et al., 2010. Acne scars: Pathogenesis, classification and treatment. Dermatology Research and Practice, 2010(1).
  • Fanous, N. & Yoskovitch, A., 2002. New classification scheme for laser resurfacing and chemical peels. Modifications for the different ethnic groups. Facial Plastic Surgery Clinics, 10(4), pp.405–413.
  • Ferguson, M.W.J. & O ’kane, S., 2004. Scar-free healing: from embryonic mechanisms to adult therapeutic intervention. Phil. Trans. R. Soc. Lond. B, 359(April), pp.839–850.
  • Fife, D., 2011. Practical evaluation and management of atrophic acne scars: Tips for the general dermatologist. Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, 4(8), pp.50–57.
  • Finlay, A.Y. et al., 2013. Classification of acne scars is difficult even for acne experts. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 27(3), pp.391–393.
  • Foo, C.W. & Tristani-Firouzi, P., 2011. Topical Modalities for Treatment and Prevention of Postsurgical Hypertrophic Scars. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 19(3), pp.551–557. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2011.06.008.
  • Goodman, G.J., 2012. Treating scars: Addressing surface, volume, and movement to expedite optimal results. Part 2: More-severe grades of scarring. Dermatologic Surgery, 38(8), pp.1310–1321.
  • Han, J.Y. & Choi-Kwon, S., 2011. Adaptation of evidence-based surgical wound care algorithm. Journal of Korean Academy of Nursing, 41(6), pp.768–79. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22310861.
  • Matsuoka, Y. et al., 2006. Effects of skin care and makeup under instructions from dermatologists on the quality of life of female patients with acne vulgaris. Journal of Dermatology, 33(11), pp.745–752.
  • Mustoe, T.A., 2004. International clinical recommendations on scar management. Zentralblatt fur Chirurgie, 129, pp.296–306.
  • Roberts, R., 1986. Cosmetic camouflage. Nursing, 3(5), pp.190–195.
  • Ross, E.V., 2006. Laser versus intense pulsed light: Competing technologies in dermatology. Lasers in Surgery and Medicine, 38(4), pp.261–272.
  • Rostan, E.F., 2012. Combining Laser Therapies for Optimal Outcomes in Treating the Aging Face and Acne Scars. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 20(2), pp.221–229. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2012.02.011.
  • Scott Hultman, C. et al., 2012. Shine on: Review of laser- and light-based therapies for the treatment of burn scars. Dermatology Research and Practice, 2012.
  • Shumaker, P.R. et al., 2012. Functional improvements in traumatic scars and scar contractures using an ablative fractional laser protocol. Journal of Trauma and Acute Care Surgery, 73(2), pp.S116–S121.
  • Sidle, D.M. & Decker, J.R., 2011. Use of Makeup, Hairstyles, Glasses, and Prosthetics as Adjuncts to Scar Camouflage. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 19(3), pp.481–489. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2011.06.004.
  • Sobanko, J.F. & Alster, T.S., 2011. Laser Treatment for Improvement and Minimization of Facial Scars. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 19(3), pp.527–542. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2011.06.006.
  • Vrijman, C. et al., 2011. Laser and intense pulsed light therapy for the treatment of hypertrophic scars: a systematic review. The British journal of dermatology, 165(5), pp.934–42. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21711337.
  • Waibel, J. et al., 2012. Treatment of burn scars with the 1,550 nm nonablative fractional Erbium Laser. Lasers in Surgery and Medicine, 44(6), pp.441–446.
  • Watanabe, S., 2008. Basics of laser application to dermatology. Archives of Dermatological Research, 300(SUPPL. 1).
  • Widgerow, A.D. & Chait, L. a, 2011. Scar management practice and science: a comprehensive approach to controlling scar tissue and avoiding hypertrophic scarring. Advances in skin & wound care, 24(12), pp.555–61. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22101481.
  • Wolfram, D. et al., 2009. Hypertrophic scars and keloids – A review of their pathophysiology, risk factors, and therapeutic management. Dermatologic Surgery, 35(2), pp.171–181.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Ce facem noi la moment?

(1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

(2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).