Mastita (inflamația glandei mamare) la femeile care alăptează și la cele care nu alăptează. Lactostaza în timpul lactației. Inflamația glandei mamare la copii. Răspunsuri la întrebările principale

Răspunsuri la întrebări privind mastita la femei după nașterea copilului

«Bună ziua! Dați-mi, vă rog, un sfat! Alaltăieri am revenit acasă de la maternitate. Nașterea a decurs normal. Copilul e sănătos. Am o fetiță, de 3 kg și 200 g. Este primul meu copil și încă nu m-am învățat să-l alăptez. Fetița mea nu prea poate apuca mamelonul, scapă sfârcul din gură, întoarce capul în toate părțile. Din această cauză, mă dor mult mameloanele. Pe sfârcul stâng mi-a apărut o leziune. Azi am observat că sânul stâng a început să mă doară. Mă tem să nu fi făcut mastită. Unele femei de la maternitate mi-au relatat experiențe similare, pe care le-au trăit după prima naștere.
Spuneți-mi, vă rog, dacă sânul mă doare și a devenit mai tare, înseamnă că am deja mastită? Ce e de făcut? Și mai spuneți-mi dacă pot alăpta copilul din sânul bolnav?»

Simptomele descrise mai sus seamănă mai mult cu lactostaza (literalmente, «stagnarea laptelui»), adică înfundarea canalelor prin care curge laptele. Lactostaza nu este mastită, dar dacă nu soluționați în timp util problema dată, aceasta poate deveni mastită. În perioade diferite ale lactației, fiecare a 10-a femeie se confruntă cu problema mastitei. Mai jos, în articolul de față, vom răspunde la toate întrebările mai importante cu privire la ce trebuie făcut pentru a preveni mastita și ce trebuie făcut dacă suferiți deja de mastită sau de lactostază.

Ce e de făcut dacă a apărut o formațiune compactă în glanda mamară și sânul a început să doară? Trebuie să merg imediat la medic sau mă pot trata acasă? Cum să deosebesc simptomele mastitei de cele ale lactostazei?

Multe femei vor să afle cum să distingă simptomele mastitei de cele ale lactostazei, pentru a înțelege dacă trebuie să meargă la medic sau pot să se trateze la domiciliu.

La această întrebare putem răspunde în felul următor:

Și în caz de lactostază, și în caz de mastită, în glanda mamară apare o infiltrație dureroasă. Cu toate acestea, dacă porblema este legată de lactostază, starea generală a femeii rămâne, de regulă, normală, în timp ce, la mastită, femeia bolnavă acuză creșterea temperaturii corporale, slăbiciuni și friguri. De asemenea, în caz de mamită, sânul se poate inflama (pielea de pe întreaga suprafață a glandei mamare sau de pe o porțiune a acesteia devine roșie și fierbinte).

Dacă, în general, vă simțiți bine și vă deranjează doar infilitrația dureroasă din glanda mamară, puteți efectua «tratamentul» în mod independent, ținând cont de recomandările pe care le vom descrie mai jos.

Ce trebuie făcut în caz de lactostază (stagnarea laptelui) sau în debutul mastitei?

1. Examinați cu atenție mamelonul. În multe cazuri, femeile la care a început lactostaza observă pe mamelon o bășicuță (vezică) albicioasă de dimensiuni mici (circa 1 mm în diametru). Această bășicuță apare în urma faptului că, la ieșirea din ductul galactofor, se formează o membrană subțire care îl acoperă, blocând fluxul laptelui. Dacă observați o asemenea bășicuță (vezică), rupeți-o, ștergând de câteva ori mamelonul cu o bucată de stofă curată și rugoasă. De asemenea, ați putea înțepa ușor bășicuța cu un ac steril.
2. După ce ați «redeschis» ductul galactofor sau, în cazul în care nu ați găsit pe mamelon un duct blocat, aplicați pe sân o compresă caldă și începeți să-l masați «dinspre infiltrație spre mamelon». Pentru a îmbunătăți fluxul laptelui în timpul masajului, i-ați putea oferi bebelușului sânul sau extrage laptele cu ajutorul unei pompe. Dacă vă decideți să dați sânul bebelușului, cea mai bună poziție va fi cea în care bărbia sugarului se va atinge de regiunea în care simțiți că aveți o formațiune compactă. În această poziție, în timpul alăptării, copilul va stimula fluxul de lapte tocmai din regiunea afectată de lactostază.
3. Continuați masajul și pomparea laptelui cel puțin 10-15 minute. În majoritatea cazurilor, acest timp e suficient pentru a debloca fluxul și a elibera laptele acumulat.
4. Uneori, în caz de lactostază sau în debutul mamitei, sânul poate fi foarte dureros, motiv pentru care femeia nu se poate relaxa, iar laptele nu poate «curge». Pentru a remedia problema dată, puteți începe alăptarea din sânul sănătos, iar când laptele se va «porni», dați-i imediat copilului sânul în care s-a format infiltrația.
5. Dacă fluxul de lapte nu se deblochează deodată și infiltrația nu dispare, mai urmați de câteva ori recomandările de la punctele 2 și 3, la un interval de câteva ore.

Mai jos, vom răspunde la întrebările ce le-ar putea interesa pe femeile care se îmbolnăvesc, într-adevăr, de mastită.

La ce medic trebuie să mergeți?

Ar fi corect dacă ați apela la medicul mamolog sau la chirurg.

De ce am făcut mastită? Care sunt cauzele acestei boli?

Cauza principală a mastitei este infecția care pătrunde în țesuturile glandei mamare prin fisurile din mameloane sau (mai rar) prin ductele galactofore.

La multe femei, mastita evoluează în regiunea ductului galactofor blocat (adică după lactostază), dar, uneori, boala se dezvoltă spontan, fără a fi precedată de faza lactostatică.

De unde apar microbii care provoacă mastită?

În majoritatea cazurilor, mastita este provocată de microbii obișnuiți, care sunt prezenți peste tot, inclusiv în gura sugarului.

Mai rar, mastita se dezvotă sub acțiunea microbilor care au dezvoltat rezistență la antibiotice. Infectarea cu asemenea microbi are loc desebit de des la maternitate.

Mastita ar putea fi legată de micoză?

Da, acest lucru este posibil, mai ales dacă ați observat că, odată cu mastita, în gura copilului au apărut niște ulcerații dureroase (candidoza, stomatita) și/ sau i s-a înroșit pielea de sub scutec (așa-numita «dermatită scutec» sau «dermatita scutecului»).

În asemenea împrejurări, cauza mastitei la mamă și a candidozei/ dermatitei scutecului la copil ar putea fi fungii patogeni Candida.

Simptomele distinctive ale mastitei fungice sunt durerile severe, razante, din glanda mamară, care se propagă pe toată lungimea ductelor galactofore, de la mamelon spre coșul pieptului.

Diagnosticul. Ce analize și investigații vă poate propune medicul?

Sarcina principală a medicului, în caz de mastită, este să determine tipul infecției (bacteriană sau micotică) și să stabilească dacă, în locul afectat de mastită, s-a format sau nu un abces al glandei mamare. Pentru a răspunde la aceste întrebări, doctorul s-ar putea limita la examenul general sau, după caz, v-ar putea propune să urmați o ecografie la glanda mamară și o analiză a laptelui pentru cultură microbiană.

Cum trebuie prelevată proba de lapte pentru cultura microbiană?

1. Pregătiți un container steril pentru recoltarea probelor de laborator (acestea pot fi procurate în farmacii).
2. Spălați cu apă caldă și săpun mamelonul sânului din care trebuie prelevată proba de lapte și absorbiți bine apa cu un prosop uscat.
3. Fără a vă atinge de vârful mamelonului, stoarceți câțiva mililitri de lapte pe prosop sau în chiuvetă. Acest lucru este necesar pentru a elimina microbii ce populează ductele în regiunea mamelonului.
4. După asta deschideți containerul steril, stoarceți în acesta 20-30 ml de lapte. Este foarte important ca mamelonul să nu se atingă de container (pe pielea mamelonului se conțin multe bacterii care pot «contamina laptele» și denatura rezultatele analizelor).

Ce înseamnă abces la glanda mamară?

Abcesul la glanda mamară este o formă mai gravă de mastită, în cazul căreia, în țesuturile inflamate ale glandei mamare, începe să se colecteze puroiul. Abcesul la glanda mamară nu se tratează în mod obișnuit și, pentru eliminarea acestuia, ar putea fi necesară o intervenție chirurgicală. Abcesul se dezvoltă, în medie, la 5-11% din toate femeile care fac mamită. Abcesul la glanda mamară se vede foarte bine la ultrasonografie.

Ce tratament se efectuează în caz de abces la glanda mamară?

Dacă, în cazul dvs., mastita conduce la formarea unui abces, medicul v-ar putea propune, în funcție de dimensiunile focarului inflamator, câteva variante de tratament.

Dacă ultrasonografia va arăta că abcesul are mai puțin de 3 cm în diametru, medicul v-ar putea recomanda doar administrarea de antibiotice. De asemenea, acesta v-ar putea propune puncția abcesului (adică înțeparea regiunii inflamate cu un ac subțire), ca să recolteze o probă pentru testul microbiologic, ce îl va ajuta să determine mai exact tipul microbilor care au provocat inflamația și să opteze pentru cel mai eficient tratament.

Dacă ecografia va arăta că abcesul depășește 3 cm în diametru, medicul v-ar putea recomanda o operație, în timpul căreia abcesul va fi deschis și îndepărtat printr-o incizie mică în pielea glandei mamare.

Ce tratament este necesar în caz de mastită? Ne putem dispensa de antibiotice?

Dacă investigația va arăta că mastita nu a reușit să provoace formarea abcesului și simptomele inflamației nu vor fi foarte pronunțate, medicul v-ar putea recomanda să vă limitați la un tratament care va ameliora fluxul de lapte în regiunea inflamată: masajul glandei mamare + comprese calde + oferirea sânului sau extragerea laptelui prin pompare. Mai sus, am descris deja acest tratament. În multe cazuri, măsurile date s-ar putea dovedi suficiente pentru a remedia problema: simptomele mastitei trec și starea generală a bolnavei se îmbunătățește.

În cazul în care simptomele mastitei nu numai că nu trec în 1-2 zile, ci chiar se accentuează, medicul v-ar putea recomanda o terapie cu antibiotice. În prezent, în tratarea mastitei se utilizează medicamentele pe care le enumerăm mai jos și care sunt compatibile cu lactația. În timpul administrării acestor doctorii, alăptarea copilului nu trebuie întreruptă.

• Dicloxacilină de 500 mg de 4 ori pe zi, timp de 10-14 zile;
• Cefalexină de 500 mg de 4 ori pe zi, timp de 10-14 zile;
• Augmentin de 500 mg, de 3 ori pe zi sau 875 mg de 2 ori pe zi, timp de 10-14 zile;
• Clindamicină de 300 mg, de 3 ori pe zi, timp de 10-14 zile.

Dacă medicul vă prescrie alte medicamente, precizați neapărat dacă puteți continua alăptarea copilului în timp ce le administrați. V. de asemenea recomandări detaliate privind administrarea sigură a medicamentelor în perioada lactației.

Pentru a atenua durerile din glanda mamară și reduce temperatura, puteți lua paracetamol. Acest lucru e sigur pentru bebeluș. Recomandări detaliate în această privință – în articolul nostru Tratarea febrei.

Pot continua alăptarea în timp ce sunt bonavă de mamită?

Multe femei care se îmbolnăvesc de mastită, se tem că infecția, care se dezvoltă în glanda mamară, ar putea dăuna copilului și de aceea întrerup alăptarea din sânul bolnav, storcând laptele.

Deși măsura dată pare a fi logică, în realitate, este greșită. În timp ce suferiți de mastită, puteți continua nu numai să alăptați copilul din sânul bolnav, ci chiar să-i oferiți acestuia în primul rând sânul bolnav.

Motivul principal, pentru care trebuie să continuați alăptarea din sânul bolnav, este că, datorită acestui fapt, vor fi create condiții bune pentru eliminarea din glanda mamară a întregii cantități de lapte pe care o produce aceasta și, totodată, a tuturor microbilor care pot lua parte la dezvoltarea ulterioară a mamitei.

După cum spuneam mai sus, în multe cazuri, microbii care declanșează mastita populează și gura copilului. De aceea, dacă veți continua să alăptați bebelușul din sânul bolnav, nu numai că nu-l veți infecta cu acești microbi (care se află deja în organismul său), ci și, foarte posibil, îl veți ajuta să scape de ei. Foarte curând după debutul mastitei, în laptele matern apar celulele sistemului imunitar și anticorpi care încep să lupte cu acești microbi.

În cadrul observațiilor efectuate asupra femeilor bolnave de mamită, s-a constatat că întreruperea lactației sporește riscul de formare a abcesului la glanda mamară. Pe de altă parte, până acum nu s-a înregistrat niciun efect negativ pe care l-ar produce laptele din glanda mamară bolnavă asupra sănătății bebelușului.

Ultrasunetele ajută în caz de mastită?

În trecut, medicii recomandau, uneori, tratarea mastitei cu ajutorul ultrasunetelor. Studiile care s-au realizat în acest domeniu au arătat că acest tratament, în realitate, este ineficient. De aceea, în prezent, terapia dată nu mai este recomandată și puteți renunța fără rezerve la aceasta dacă cineva v-o propune.

Pot și trebuie să-mi masez sânii cu «unguentul Vișnevski» sau cu ulei de camfor în caz de mamită?

Studiind materialele științfiice și recomandările specialiștilor în domeniul terapiei împotriva mastitei, nu am găsit nicăieri nicio mențiune privind eficiența unor medicamente precum «unguentul Vișnevski», uleiul de camfor și altele în caz de mamită. De aceea, vă recomandăm să nu utilizați aceste doctorii. Trebuie adăugat și că acțiunea pe care ar putea-o exercita substanțele respective asupra stării sănătății sugarilor nu a fost studiată și de ceea nici nu se știe cât de sigură e aplicarea acestor doctorii pe sâni, mai ales dacă aveți de gând să continuați lactația. În același timp, trebuie luat în considerare și faptul că mirosul neplăcut al «unguentului Vișnevski» sau al uleiului de camfor l-ar putea «respinge» pe copil. În consecință, acesta nu va mai dori să stea la sân, ceea ce va agrava și mai mult mastita din cauza stagnării laptelui.

Tratamentul mastitei provocate de infecția micotică

Dacă medicul va suspecta că mamita ar putea fi legată de o infecție micotică (v. mai sus), v-ar putea prescrie un tratament special cu medicamente antimicotice.

În cazuri rare, e suficient și tratamentul cu medicamente antimicotice care au o acțiune topică și care conțin nistatină, ketoconazol sau miconazol. Femeia care alăptează trebuie să aplice pe sfârc unguente ce conțin aceste substanțe. Dacă, odată cu debutul mamitei, sugarul face o candidoză în cavitatea bucală, trebuie să-i spălați leziunile din gură cu o soluție de nistatină, așa cum este descris în articolul nostru Tratamentul stomatitei.

În cazuri mai grave de mastită micotică, medicul v-ar putea recomanda un tratament cu substanțe antimicotice în formă de comprimate orale: fluconazol de 400 mg în prima zi și, mai apoi, câte 200 mg 1 dată pe zi, timp de 10 zile. Dacă va observa semne de micoză și la bebeluș, medicul v-ar putea recomanda, dincolo de fluconazolul pe care acesta îl va administra odată cu laptele matern, și fluconazol în formă de pastile, cu doze de 6-12 mg la fiecare kg de greutate corporală pentru prima zi de tratament și de 3-6 mg la fiecare kg de greutate corporală pentru următoarele 10 zile.

Ce e de făcut dacă, după mastită, în sân a rămas o formațiune compactă? Aceasta poate deveni cancer?

Pe locul focarelor de mastită rămân, deseori, niște infiltrații. Acest lucru nu este periculos. Formațiunile date sunt alcătuite din țeșut conjunctiv (cicatrici), care se formează în procesul de tămăduire naturală a focarului inflamator.

După cum spuneam deja în articolul nostru special referitor la prevenirea cancerului la sân, prezența cicatricilor în țesuturile glandei mamare (după mastită, intervenție chirurgicală sau traumatisme) sporește nesemnificativ riscul de dezvoltare a cancerului mamar în viitor. Nu trebuie să vă faceți griji în această privință. Parcurgeți recomandările noastre din articolul Cancerul la sân, prevenirea și tratamentul, pentru a afla care sunt cauzele ce măresc cu adevărat riscul de dezvoltare a acestei maladii și ce ați putea face pentru a o preveni.

Profilaxia. Ce putem face pentru a preveni dezvoltarea mamitei în perioada lactației?

După cum arată observațiile clinice, circa 95% din toate cazurile de mastită se produc, la femei, în primele 3 luni de lactație. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada dată, mai frecvent are loc lactostaza și se formează mai des fisuri în mameloane, prin care microbii pătrund în țesuturile glandei mamare.

Mai jos, vom prezenta o serie de recomandări, respectarea cărora vă va ajuta să începeți corect lactația și să preveniți apariția mastitei.

Începeți să aveți grijă de mameloane din prima zi de alăptare

Din primele zile de lactație, aveți grijă ca mameloanele să fie uscate în perioadele de până la alăptare și de după alăptare. Acest lucru e deosebit de important, dacă utilizați tampoane absorbante pentru sâni, care rețin laptele și nu-i permit să impregneze hainele.

Pentru a spori rezistența mameloanelor la umiditate și infecții, din prima zi de alăptare, puteți unge regulat mameloanele cu lanolină medicală purificată (care se vinde în farmacii). Dacă nu aveți posibilitatea să cumpărați această substanță, puteți utiliza, în calitate de unguent, câteva picături din laptele dvs.. Grăsimea care se conține în lapte va forma pe mamelon un strat protector.

Spălați-vă pe mâini înaintea fiecărei alăptări

Această recomandare v-ar putea părea prea simplă, evidentă și, posibil, chiar inutilă, dar insistăm să o respectați, deoarece eficiența acestei măsuri în ceea ce privește prevenirea mastitei a fost dovedită științific.

Rezultatele unei cercetări au arătat că femeile ce se spală minuțios pe mâni înainte de fiecare alăptare, se îmbolnăvesc, într-adevăr, mai rar de mastită decât femeile care ignoră această recomandare.

E foarte important să vă spălați pe mâni pe durata întregii șederi în maternitate. În perioada respectivă, condițiile pentru apariția mastitei sunt deosebit de prielnice (mai des apar fisuri în mameloane, mai des se întâmplă lactostaza) și dvs. contactați mai des cu microbii care au dezvoltat, în mediul spitalicesc, o rezistență mai mare la antibiotice.

Pentru a vă curăța mâinile înainte de alăptarea în locuri publice, puteți purta cu dvs. un flacon cu substanță dezinfectantă, care să conțină spirt în proporție de cel puțin 60% (aceste substanțe se vând în farmacii și în supermarkete).

Aveți grijă ca, în timpul alăptării, copilul să apuce bine sânul

La primul lor copil, femeile încă nu au experiența necesară alăptării și, deseori, nu pot să-și dea seama dacă bebelușul apucă bine sânul cu gura. Când sugarul apucă sânul incorect, alăptarea se îngreuiază și suprafața mamelonului se lezează. Aceasta poate favoriza dezvoltarea mamitei.

Mai jos, vom enumera semnele principale după care vă veți putea da seama dacă bebelușul apucă sânul corect:

1. Sfârcul trebuie să intre în întregime în gura copilului (nu doar vârful mamelonului). Odată cu mamelonul, copilul trebuie să apuce cea mai mare parte a areolei și poate chiar și pielea glandei mamare (în special din partea de jos).
2. Bărbia sugarului trebuie să se atingă de glanda mamară.
3. Limba copilului trebuie să treacă de marginile maxilarului inferior (putând ieși puțin chiar și din gură), ca și cum pentru a «cuprinde» sânul.
4. Când copilul apucă sânul corect, gingiile și limba lui nu se freacă de mamelon, ci rămân nemișcate. Sugarul aflat în poziția corectă nu «suge» mamelonul, ci îl apasă, lipindu-l strâns de palatul tare. În acest caz, puteți auzi înghițiturile regulate ale sugarului, cam 1 dată pe secundă.
5. Dacă bebelușul apucă sânul corect, alăptarea are loc practic fără dureri. Dacă alăptarea este dureroasă și neplăcută pentru dvs. aceasta se datorează, mai curând, poziției incorecte a sugarului.
6. La sfârșitul alăptării, mulți copii încep să sugă mai încet, cu întreruperi. În acest moment, NU trebuie să întrerupeți lactația, deoarece pe durata acestei faze copilul obține laptele cel mai gras. În general, se recomandă să-i îngăduiți copilului dvs. să sugă până în momentul în care nu va lăsa sânul.
7. În cazul în care copilul apucă sânul corect, după terminarea lactației, atuci când îl luați de la sân, mamelonul rămâne întins timp de 1-2 secunde, pentru a reveni mai apoi rapid la forma normală. Dacă în momentul în care luați sugarul de la sân, mamelonul vi se pare turtit sau dacă în locul unde a fost apucat de sugar rămâne un semn (o dungă), aceasta înseamnă că bebelușul a stat la sân într-o poziție incorectă.

Dacă nu sunteți sigură că veți putea evalua de sine stătăror dacă bebelușul dvs. apucă sânul corect sau nu, ar fi bine să vă sfătuiți cu cineva care are mai multă experiență în alăptarea copilului sau să mergeți la un consultant în domeniul lactației.

Aveți grijă să nu faceți lactostază sau, dacă aceasta are loc, faceți tot ce vă stă în puteri pentru a remedia cât mai curând problema dată

Lactostaza înseamnă acumularea laptelui într-o regiune oarecare a glandei mamare în urma obturării (înfundării) ductelor galactofore. După cum spuneam mai sus, semnele lactostazei sunt infiltarțiile dureroase într-unul din sâni sau în ambii sâni deodată.

Dacă, într-un anumit moment al lactației, observați simptome asemănătoare la dvs., faceți cât mai repede tot ce e posibil pentru a restabili fluxul de lapte. Recomandări detaliate în această privință veți găsi mai sus, în paragraful Ce trebuie făcut în caz de lactostază sau în debutul mastitei?

Cauza apariției lactostazei nu poate fi stabilită întotdeauna. Uneori, aceasta se produce după o întrerupere mai îndelungată a lactației, alteori – fără o cauză aparentă.

Dacă acesta este și cazul dvs., examinați sutienele pe care le purtați. Potrivit unor date, deocamdată insufient verificate, dezvoltarea lactostazei ar putea fi favorizată de sutienele ceva mai strâmte. După naștere și începerea lactației, multe femei continuă să poarte sutienele pe care le purtaseră și înainte de graviditate, chiar dacă acestea au devenit prea mici pentru sânii care au mai crescut în dimensiuni.

Străduiți-vă să consumați cât mai multă apă și să vă odihniți cât mai mult

E foarte posibil că tocmai această recomandare va fi cel mai greu de urmat. Îngrijirea copilului, mai ales în primele săptămâni și luni de după naștere, vă pot răpi întregul timp și întreaga energie. Cu toate acestea, străduiți-vă să găsiți timp și pentru odihnă. În cadrul cercetărilor științifice, s-a stabilit cu certitudine că supraoboseala favorizează dezvoltarea lactostazei și a mamitei.

De asemenea, străduiți-vă să beți nu mai puțin de 2,5-3 litri de lichid pe zi (ați putea lua câte un pahar cu apă de fiecare dată când aveți de gând să alăptați copilul).

Răspunsuri la întrebări privind mastita în afara perioadei de lactație (inflamația glandelor mamare la femeile care nu alăptează)

Femeia care nu alăptează poate face mamită?

Da, acest lucru este posibil. Mai jos, vom răspunde la toate întrebările mai importante ce le-ar putea interesa pe femeile care s-au îmbolnăvit de mamită în afara perioadei de lactație.

Prin ce semne și simptome se poate manifesta mastita din afara perioadei de lactație?

Simptomele principale ale acestui tip de mastită sunt:

• Dureri severe în glanda mamară;
• Apariția unor formațiuni compacte (infiltrații) la sân;
• Creșterea temperaturii corpului, slăbiciune pronunțată, friguri;
• Posibil, înroșirea pielii de pe glanda mamară;
• Posibil, apariția unor secreții sângeroase sau purulente din mamelon.

Ce să fac dacă acuz asemenea simptome?

Dacă ați observat asemenea simptome la dvs., mergeți cât mai curând la mamolog pentru un examen medical.

Diagnosticarea și tratamentul. Ce analize, investigații și terapie poate propune medicul?

După cum veți afla, probabil, de la medic, toate femeile care acuză simptome asemănătoare cu mamita în afara perioadei de lactație trebuie să urmeze o investigație specială, necesară pentru a exclude o maladie foarte rară dar extrem de periculoasă – cancerul de sân (sau: mamar) inflamator (CSI).

Ce reprezintă cancerul mamar inflamator? De ce, în caz de mastită, medicii suspectează și această boală?

Cancerul de sân inflamator este o formă rară, dar foarte agresivă, a cancerului la glanda mamară care, în majoritatea cazurilor, se dezvoltă la femeile mai tinere de 50 de ani (spre deosebire de alte forme ale cancerului mamar care, dimpotrivă, se dezvoltă foarte rar la femeile sub 50 de ani).

În caz de mastită, efectuarea unor analize și investigații speciale pentru excluderea formei respective de cancer este motivată de faptul că, în stadiile inițiale de evoluție, simptomele acestei boli pot fi foarte asemănătoare cu simptomele mastitei (cancerul inflamator imită simptomele inflamației obișnuite).

De exemplu, primele simptome de cancer inflamator pot fi:

• Înroșirea pielii de pe glanda mamară;
• Senzația de sân cald sau fierbinte la pipăit (creșterea temperaturii locale);
• O altă trăsătură caracteristică a cancerului de sân inflamator este creșterea rapidă în dimensiuni a glandei mamare, care începe odată cu schimbarea culorii pielii (în câteva săptămâni, sânii se pot mări de câteva ori).

Spre deosebire de mastită, în caz de cancer mamar inflamator, în sâni nu se palpează niciun fel de infiltrații «noi», nu crește temperatura generală a corpului bolnavei, nu se atestă slăbiciuni și friguri, dar și niciun fel de secreții din mamelon.

Ce analize ar putea propune medicii pentru a exclude cancerul de sân inflamator?

Medicii vă pot propune scheme diferite de tratament și de investigație, în funcție de simptomele bolii.

Dacă simptomele mamitei sunt manifeste (a crescut temperatura, aveți infiltrații dureroase la sân), medicii v-ar putea propune, pentru început, o ecografie la glanda mamară și o cură de tratament standardizată cu antibiotice.

Tratamentul obișnuit împotriva mamitei ar putea conduce la atenuarea nesemnificativă a simptomelor cancerului de sân inflamator, dar nu le elimină cu totul. De aceea, dacă, după cura de tratament cu antibiotice, simptomele «mastitei» persistă, medicii vă pot recomanda mamografia și biopsia, pentru a exclude definitiv cancerul. Mai multe detalii despre modul în care se efectuează aceste investigații – în articolele noastre: Ce ar putea să însemne schimbările diferite care se produc în glandele mamare și Mamografia.

De ce este nevoie de o investigație la cancer dacă mastita a trecut?

Medicii recomandă femeilor de peste 30-35 de ani, care se îmbolnăvesc de mastită în afara perioadei de lactație, să urmeze mamografia și biopsia (după cum spuneam mai sus, această investigație este necesară pentru a exclude cancerul) chiar și în cazurile în care tratamentul cu antibiotice va decurge bine și va elimina cu totul simptomele mamitei.

Acest lucru este necesar, deoarece, în cadrul cercetărilor științifice, s-a stabilit că, la unele femei, mastita care se produce în afara perioadei de lactație începe cu obturarea unuia dintre ductele galactofore de către o formațiune canceroasă (nu e vorba de cancerul inflamator, ci de cel ductal), care abia a început să se dezvolte (v. Cancerul la glanda mamară).

Care sunt cauzele mamitei în afara perioadei de lactație?

Cauzele care provoacă mastita la femeile ce nu alăptează sunt puțin cunoscute în prezent. Mai jos, vom descrie 2 dintre cele mai răspândite forme ale mastitei ce se produce în afara perioadei de lactație și vă vom spune ce se știe despre cauzele dezvoltării lor.

Abcesele periareolare (mastita periareolară)

Este cea mai răspândită formă de mastită care are loc în afara perioadei de lactație. Termenul de «mamită periareolară» se descifrează ca «inflamație a glandei mamare în vecinătatea mamelonului».

În cadrul studiilor științifice s-a constatat că această formă de mastită (cel puțin în etapele inițiale) se dezvoltă fără participarea microbilor.

Simptomele tipice ale mastitei periareolare sunt: înroșirea bruscă și dureroasă a pielii în jurul areolei (adică în jurul mamelonului). Uneori, mamelonul se poate retracta. La unele femei, apar secreții sângeroase din mamelon.

Fără tratament, mastita periareolară conduce aproape întotdeauna la formarea abcesului (adică la colectarea de puroi). Din regiunea abcesului, puroiul poate ieși afară, la hotarul dintre areolă și pielea glandei mamare.

Cauzele exacte ale dezvoltării mastitei periareolare nu se cunosc în prezent. Se știe doar că peste 90% din femeile la care se dezvoltă această formă de mastită sunt fumătoare, iar riscul de a face această boală crește în funcție de intensitatea și de durata fumatului.

La multe femei, episoadele de mamită periareolară se pot repeta de mai multe ori.

În caz că faceți mastită periareolară, medicii v-ar putea propune o cură cu antibiotice (acest lucru este necesar pentru a preveni infecția ce s-ar putea dezvolta ulterior în focarul inflamator) și o intervenție chirurgicală, în timpul căreia ar putea curăța focarul inflamator.

Abcesele periferice sau profunde ale glandei mamare

Este o formă de o mastită ce se caracterizează prin formarea de abcese în țesuturile profunde ale glandei mamare. Simptomele tipice ale maladiei sunt: durerile severe în glanda mamară, creșterea bruscă a temperaturii, frigurile, slăbiciunea, secrețiile purulente din mamelon.

În cadrul studiilor clinice, s-a constatat că această formă a mamitei se dezvoltă mai des la femeile care suferă de diabet zaharat, după traumatisme ale glandei mamare sau la femeile cu sistemul imunitar slăbitDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.. De aceea, odată cu alte investigații, medicii le recomandă femeilor afectate de forma dată a mastitei să facă analiza sângelui la concentrația glucozei, pentru a determina dacă acestea nu sunt cumva bolnave de diabet zaharat. Apariția unui abces profund la glanda mamară ar putea fi primul semn al diabetului zaharat.

Alți factori ce ar putea contribui la dezvoltarea abceselor profunde în glanda mamră la femeile care nu alăptează sunt: fumatul, greutatea excesivă, piercingul la mamelon sau intervențiile chirurgicale la sân, care au avut loc în trecut.

În cazul formării unui abces profund, este necesară o operație urgentă, în urma căreia focarul inflamator va fi deschis și curățat.

Mastita la nou-născuți și sugari

«Bună ziua! Băiețelul nostru are 2 săptămâni și jumătate. Ieri seara am observat că pielea din jurul unui mamelon i s-a înroșit și i s-a umflat puțin. Azi dimineață, roșeața a devenit și mai pronunațată. Spuneți-mi, vă rog, despre ce ar putea fi vorba și ce avem de făcut?»

Simptomele descrise mai sus sunt caracteristice pentru mastită. În cazuri rare, cu această problemă se confruntă nu numai femeile mature, ci și nou-născuții sau sugarii în primele luni de viață. Nu se cunsoc cauzele exacte ale mastitei la sugari. La mulți copii, în secrețiile din mameloanele inflamate se depistează stafilococul auriu (S. aureus).

Mastita se poate dezvolta atât la fete, cât și la băieți.

Simptomele tipice ale acestei boli sunt: înroșirea, umflarea și compactizarea unuia dintre mameloane, creșterea temperaturii locale (la pipăit, glanda mamară a copilului pare mai caldă decât pielea din jur). La unii copii pot apărea secreții purulente din mamelon.

Spre deosebire de mastita la femeile care nu alăptează (v. mai sus), în caz de mamită la copii, semnele generale ale bolii, de regulă, lipsesc. Temperatura corporală a copilului poate fi normală și, în debutul bolii, acesta poate arăta drept perfect sănătos.

Explicarea unor termeni legați de mastită

Mastita acută – înseamnă că boala se dezvoltă rapid, cu simptome manifeste.

În etapele inițiale de dezvoltare a bolii, atunci când în focarul inflamator încă nu s-a colectat puroiul, maladia se mai numește mamită seroasă, catarală sau inflitrativă.