Mătreaţa: ghid detaliat de rezolvare a problemei

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 16 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 4.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Ce pot face pentru a scăpa de mătreaţă? Care este cel mai bun mijloc împotriva mătreţii?Cum să aleg un şampon bun sau cel mai bun şampon împotriva mătreţii? Ce trebuie să conţină acesta?

Pentru a răspunde la întrebările de mai sus şi a formula nişte recomandări în articolul ce urmează, am studiat amănunţit materialele ştiinţifice contemporane dedicate modalităţilor de rezolvare a problemelor legate de mătreaţă.

Analiza materialelor ştiinţifice (rapoarte, studii, publicaţii, baze de date, statistici etc.) ne-a permis să alcătuim două scheme simple şi accesibile pentru soluţionarea acestei chestiuni, pe care le puteţi găsi mai jos.

În afară de aceasta, pornind de la rezultatele studiilor ştiinţifice în domeniu, am formulat răspunsuri detaliate la cele mai frecvente întrebări cu privire la mătreaţă, răspunsuri pe care le veţi putea găsi la sfârşitul acestui articol.

Pentru a afla ce puteţi face ca să scăpaţi de mătreaţă şi care ar putea fi cauzele apariţiei mătreţii la dvs., parcurgeţi întregul articol şi selectaţi anume acele capitole în care se conţin răspunsurile la întrebările ce vă interesează pe dvs..

Dacă aveţi mătreaţă puţină

Dacă aveţi mătreaţă puţină, puteţi soluţiona problema în felul următor:

Pasul I – Începutul «tratamentului»

De la bun început, trebuie să apelaţi la şampoane speciale antimătreaţă, care conţin unul sau mai multe din componentele enumerate mai jos:

  • acid salicilic (salicylic acid)
  • sulf (sulfur)
  • zinc pirition (zinc pyrithione)
  • gudron (tar)

Cum acţionează substanţele active?

Acidul salicilic şi sulful dizolvă scuamele mari de mătreaţă şi contribuie la o descuamare mai puţin vizibilă a celulelor din pielea capului, în formă de solzişori microscopici.

Zincul pirition şi gudronul încetinesc descuamarea celulelor scalpului.

În afară de aceasta, sulful şi zincul pirition stopează procesul de înmulţire a fungilor care joacă un rol oarecare la apariţia mătreţii (vezi mai jos).

Cum aleg şamponul antimătreaţă?

Şampoanele antimătreaţă care conţin componentele enumerate mai sus se vând în majoritatea farmaciilor şi supermarketurilor din localitatea dvs.

Multe şampoane beneficiază de publicitate la posturile radio şi tv. De regulă, pe ambalaje se menţionează: «şampon antimătreaţă».

Acordaţi atenţie preferenţială şampoanelor care conţin şi sulf, şi acid salicilic, deoarece, potrivit mai multor cercetări în domeniu, acestea sunt mai eficiente decât şampoanele antimătreaţă care conţin numai una din cele două componente (ori sulf, ori acid salicilic).

Cum se utilizează acest şampon?

Odată ce aţi optat pentru un şampon antimătreaţă, spălaţi-vă pe cap cu acesta în fiecare zi, timp de 2 săptămâni.

După ce aplicaţi şamponul pe păr, repartizaţi-l uniform pe pielea capului, până la rădăcina firelor de păr şi lăsaţi-l să acţioneze timp de 5-10 minute. După aceasta, clătiţi bine părul cu apă călduţă.

Ce fac mai departe?

În primele 2 săptămâni de utilizare regulată a şamponului antimătreaţă, cantitatea de mătreaţă se va reduce esenţial. Dacă lucrurile vor sta chiar aşa, treceţi la pasul următor: Menţinerea efectului.

În cazul în care, după 2 săptămâni de utilizare zilnică a şamponului cu acid salicilic, sulf, zinc pirition sau gudron, mătreaţa nu dispare, începeţi o altă «cură de tratament», conform schemei prezentate în capitolul Dacă aveţi mătreaţă multă.

Pasul II – Menţinerea efectului

Pentru a menţine efectul atins în prima etapă de «tratare» a mătreţii, continuaţi să vă spălaţi în continuare pe cap cu şamponul antimătreaţă pe care l-aţi utilizat în primele 2 săptămâni, dar fără întreruperi şi numai de 2 ori pe săptămână, de exemplu, lunea şi joia.

Dacă v-aţi obişnuit să vă spălaţi pe cap mai des decât de 2 ori pe săptămână, în celelalte zile puteţi utiliza un şampon obişnuit (vezi, mai jos, capitolul Cum să aleg un şampon bun pentru fiecare zi?), iar dacă nu aveţi păr gras, puteţi încerca să vă spălaţi pe cap numai cu balsamuri active (cu efect de condiţionare a părului).

Aceasta vă va ajuta să evitaţi uscarea excesivă a pielii de pe cap, care poate contribuie, de asemenea, la dezvoltarea mătreţii.

Dacă aveţi mătreaţă multă

Dacă aveţi mătreaţă multă (abundentă), puteţi soluţiona problema respectivă în felul următor:

Pasul I – Începutul «tratamentului»

De la bun început, utilizaţi şampoane antimătreaţă care conţin una din componentele enumerate mai jos:

  • ketoconazol (ketoconazol)
  • sulfură de seleniu (selenium sulfide)

Cum acţionează substanţele active?

Ketoconazolul şi sulfura de seleniu stopează înmulţirea fungilor microscopici din genul Malassezia, care contribuie, deseori, la apariţia mătreţii abundente.

Dincolo de acţiunea antifungică (antimicotică), sulfura de seleniu încetineşte diviziunea celulelor pielii din scalp, fapt ce se poate dovedi hotărâtor pentru tratarea mătreţii abundente.

Cum aleg şamponul antimătreaţă?

Şampoanele cu o concentraţie a ketoconazolului şi sulfurii de seleniu de 1% se vând în majoritatea farmaciilor şi supermarketurilor din localitatea dvs.. Şampoanele cu o concentraţie de 2% ketoconazol şi 2,5% sulfură de seleniu se găsesc, de regulă, numai în farmacii, iar pentru a le procura aţi putea avea nevoie de o prescripţie medicală. Aceste şampoane se mai numesc «şampoane medicinale antimătreaţă».

Puteţi începe cu şampoane ce au o concentraţie a substanţei active (ketoconazol sau sulfură de seleniu) de numai 1% şi să alegeţi orice şampon care vă convine ca preţ şi care conţine una din componentele date. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice indică asupra faptului că şampoanele antimătreaţă cu sulfură de seleniu sau ketoconazol au cam aceeaşi eficienţă.

Cu toate acestea, trebuie să ştiţi că şampoanele cu sulfură de seleniu pot să «îngraşe» părul. Din acest motiv, dacă aveţi părul gras, ar fi bine să optaţi pentru un şampon cu ketoconazol.

Pe de altă parte, dacă părul dvs. este uscat şi lipsit de luciu, un şampon cu sulfură de seleniu ar fi cel mai indicat, deoarece poate conferi părului mai multă strălucire.

Cum se utilizează acest şampon?

Dacă aţi ales şamponul antimătreaţă, spălaţi-vă cu el pe cap de 2 ori pe săptămână (de exemplu, lunea sau joia), timp de 2-4 săptămâni.

După ce aplicaţi şamponul pe păr, repartizaţi-l uniform pe pielea capului, până la rădăcina firelor de păr şi lăsaţi-l să acţioneze timp de 5-10 minute. După aceasta, clătiţi bine părul cu apă călduţă.

Dacă v-aţi obişnuit să vă spălaţi pe cap mai des decât de 2 ori pe săptămână, în celelalte zile puteţi utiliza un şampon obişnuit (vezi, mai jos, capitolul Cum să aleg un şampon bun pentru fiecare zi?), iar dacă nu aveţi părul gras, puteţi încerca să vă spălaţi pe cap numai cu balsamuri active (cu efect de condiţionare a părului).

Aceasta vă va ajuta să evitaţi uscarea excesivă a pielii de pe cap, care poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea mătreţii.

Ce fac mai departe?

În primele 2 săptămâni de utilizare regulată a şamponului antimătreaţă, cantitatea de mătreaţă se va reduce esenţial. Dacă lucrurile vor sta chiar aşa, treceţi la pasul următor: Menţinerea efectului.

În cazul în care, după 4 săptămâni de utilizare regulată, mătreaţa nu trece, adresaţi-vă neapărat la medicul dvs., care ar putea să vă prescrie şampoane cu o concentraţie mai mare a substanţei active. Obţinând prescripţia medicală pentru un şampon mai concentrat şi excluzând alte cauze mai grave ale mătreţeii (vezi mai jos), aţi putea relua cura iniţială de «tratament», descrisă mai sus.

Pasul II – Menţinerea efectului

Pentru a menţine efectul atins în prima etapă, continuaţi să utilizaţi şamponul cu ketoconazol sau sulfură de seleniu 1 dată la 2 săptămâni (de exemplu, de două ori pe lună într-o zi de sâmbătă).

Pentru celelalte zile trebuie să vă procuraţi un al doilea şampon antimătreaţă, care să conţină una din componentele de mai jos:

  • acid salicilic (salicylic acid)
  • sulf (sulfur)
  • zinc pirition (zinc pyrithione)
  • gudron (tar)

şi să-l utilizaţi fără întreruperi, de 2 ori pe săptămână (de exemplu, lunea şi joia).

Şampoanele care conţin componentele enumerate mai sus se găsesc în majoritatea farmaciilor şi supermarketurilor. De regulă, pe ambalajele lor veţi citi: «şampon antimătreaţă».

Acordaţi atenţie preferenţială şampoanelor care conţin şi sulf, şi acid salicilic, deoarece, potrivit mai multor cercetări în domeniu, acestea sunt mai eficiente decât şampoanele antimătreaţă care conţin numai una din cele două componente (ori sulf, ori acid salicilic).

După cum spuneam mai sus, dacă v-aţi obişnuit să vă spălaţi pe cap în fiecare zi, atunci în celelalte zile ale săptămânii, când nu utilizaţi şampoane speciale antimătreaţă, puteţi apela la şampoane obişnuite, vă puteţi spăla părul fără şampon sau vă puteţi spăla numai cu balsamuri active (cu efect de condiţionare a părului).

În cazul în care, după mai multe săptămâni de utilizare a şampoanelor antimătreaţă, veţi constata progrese semnificative în tratamentul mătreţii, aţi putea continua să vă îngrijiţi părul după schema descrisă mai sus.

Dacă efectul nu va fi cel scontat, aţi putea înlocui cel de-al doilea şampon antimătreaţă cu un şampon ce conţine o altă substanţă activă (de exemplu, puteţi încerca un şampon cu zinc pirition şi acid salicilic în locul şamponului cu gudron).

Când trebuie să cer consultaţia medicului pentru a soluţiona problema mătreţii? Ce poate face medicul în aceste cazuri?

Dacă aţi încercat deja să soluţionaţi în mod independent problema mătreţii şi aţi apelat la diverse mijloace sau aţi aplicat schemele de «tratament» descrise mai sus, ar fi bine să vă adresaţi la medicul dermatolog sau tricolog (medic specializat în tratarea afecţiunilor părului, mai precis, ale pielii acoperite cu păr).

Apelaţi la serviciile medicului şi în cazul în care, pe lângă mătreaţa abundentă, acuzaţi o mâncărime intensă a scalpului şi/ sau dacă pe pielea capului apar pete roşii, leziuni mici şi «coşuri». În situaţii de acest gen, apariţia mătreţii poate fi legată de unele maladii ale pielii (de exemplu, seborea, tinea capitis, psoriazis), care cer un tratament special.

Dacă medicul confirmă, după ce vă examinează, «diagnosticul» de mătreaţă «obişnuită», ar putea să vă recomande o cură de tratament cu şampoane ce conţin substanţe antifungice într-o concentraţie mare (ketoconazol şi sulfură de seleniu).

În calitate de preparat suplimentar şi pentru a elimina cât mai rapid mătreaţa, medicul vă poate recomanda un şampon cu hormoni corticosteroizi (de exemplu, cu propionat de clobetasol), pe care să-l utilizaţi concomitent cu şamponul antifungic.

Dacă, în timpul examenului medical, specialistul constată că mătreaţa este legată de o altă maladie a pielii, vă poate prescrie o schemă de tratament potrivită pentru soluţionarea corectă a problemei date.

Câteva întrebări suplimentare în legătură cu mătreaţa

Ce legătură există între mătreaţă şi căderea părului?

În unele cazuri căderea părului, într-adevăr, poate fi legată de mătreaţă. Însă, doar tratamentul contra mătreţii poate fi insuficient pentru a stopa căderea părului. Din acest motiv, dacă pe lângă mătreaţă vă deranjează şi căderea părului, vedeţi şi recomandările noastre din articolul Cum pot determina cauza căderii părului şi cum pot rezolva problema?

Care sunt cauzele mătreţii? De ce mătreaţa recidivează de atâtea şi atâtea ori?

Mătreaţa este alcătuită, de fapt, din fragmentele stratului superior al pielii de pe cap, care se reînnoieşte mereu la toţi oamenii.

Dacă celulele «îmbătrânite» ale pielii se descuamează în formă de particule/ solzişori/ scuame microscopice, reînnoirea trece neobservată. Persoanele cu un asemenea tip de piele nu au mătreaţă pe cap, iar dacă o au, aceasta nu-i prea deranjează.

La alte persoane, dimpotrivă, fragmentele de celule din straturile superioare ale pielii sunt destul de mari, iar când acestea se alătură şi se lipesc una de alta, formează particule/ solzişori/ scuame vizibile.

După părerea specialiştilor în domeniul dermatologiei, una dintre cauzele principale ale mătreţii este predispoziţia individuală pentru această problemă dermatologică.

Dat fiind că mătreaţa se formează în urma procesului firesc de reînnoire a pielii de pe cap, care are loc pe durata întregii vieţi, oamenii cu predispoziţie pentru mătreaţă, de multe ori, nu reuşesc să scape o dată şi pentru totdeauna de această problemă.

De îndată ce aceste persoane întrerup «curele» cu şampoane speciale, care încetinesc diviziunea celulelor din straturile superioare ale pielii capului sau care dizolvă scuamele mari de piele, mătreaţa devine din nou vizibilă.

După cum am arătat mai sus, unica soluţie a problemei, în aceste cazuri, ar putea fi utilizarea regulată şi permanentă a şampoanelor antimătreaţă (de exemplu, de 2 ori pe săptămână, mai ales în perioadele în care e foarte important să eliminaţi mătreaţa).

Datele mai multor cercetări ştiinţifice arată că o altă cauză a mătreţii ar putea fi uscarea pielii de pe cap în urma aplicării unor agenţi de curăţare (sau: surfactanţi) foarte puternici ce se conţin în multe şampoane pentru fiecare zi.

După cum am arătat în ghidul nostru cu privire la acnee, pentru a menţine pielea într-o stare normală şi pentru a reduce vizibilitatea descuamării celulare, trebuie să-i asigurăm un anumit grad de umiditate, care se datorează, de regulă, unui strat subţire de grăsime pe care îl secretă glandele sebacee.

Aceleaşi mecanisme «funcţionează» şi în cazul scalpului. Agenţii de curăţare sau surfactanţii puternici pot să înlăture stratul protector de grăsime şi, astfel, să «usuce» pielea. În pielea uscată, celulele din straturile superioare se divizează mai repede şi se descuamează în forme de particule/ solzişori mai mari şi mai vizibili, fenomen pe care îl observăm şi îl definim printr-o «mătreaţă mai abundentă».

Mătreaţa poate fi cauzată de fungi?

Apariţia mătreţii are o legătură oarecare cu activitatea unor fungi microscopici din genul Malassezia (sin. Pityrosporum), care fac parte din microflora părului şi pielii de pe cap.

Anume din această cauză, pentru soluţionarea problemei mătreţii, medicii recomandă şampoane cu componente antifungice (antimicotice), despre care am vorbit mai sus.

Mătreaţa este «molipsitoare» (contagioasă)? Se transmite cumva de la om la om?

Chiar dacă apariţia mătreţii poate fi legată de activitatea unor fungi microscopici, mătreaţa nu este contagioasă.

Fungii care joacă un rol oarecare la apariţia mătreţii sunt prezenţi şi pe pielea de pe cap a persoanelor care nu au/ nu fac mătreaţă.

Din acest motiv, apariţia mătreţii, potrivit specialiştilor, este legată nu atât de contaminarea cu fungi, cât cu predispoziţia unei sau altei persoane pentru mătreaţă.

De ce mătreaţa apare mai frecvent la adulţi decât la copii sau adolescenţi?

Multe persoane cu mătreaţă constată că, în copilărie sau în adolescenţă, nu s-au confruntat cu această problemă, care a apărut abia la maturitate.

Fenomenul dat este caracteristic, într-adevăr, multor adulţi.

După părerea specialiştilor, apariţia mătreţii la adulţi s-ar explica prin faptul că, maturizându-se, glandele sebacee ale omului, care se află în pielea capului, încep să secrete mai mult sebum. Sebumul constituie, la rândul său, sursa principală de substanţe nutritive pentru fungii Malassezia, care se hrănesc şi se înmulţesc în acest mediu.

După cum spuneam mai sus, înmulţirea fungilor respectivi poate irita scalpul şi provoca apariţia mătreţii.

Pot face mătreaţă «de la apă»?

Analizând datele studiilor ştiinţifice referitoare la mătreaţă, nu am găsit nicăieri nicio menţiune despre legătura dintre duritatea apei şi alte proprietăţi chimice ale acesteia, pe de o parte, şi mătreaţă, pe de altă parte.

Pot să utilizez aspirină sau unguente antimicotice ca să scap de mătreaţă?

Unii oameni, ciocnindu-se cu problema mătreţii, se interesează dacă pot să folosească mijloace ceva mai neobişnuite pentru a o soluţiona, de exemplu, unguente cu preparate antimicotice, pastile de aspirină (acid acetilsalicilic) ş.a..

La întrebarea dată se poate răspunde în felul următor:

Eficacitatea utilizării unor mijloace netradiţionale împotriva mătreţii nu a fost studiată, bineînţeles, de savanţi până în momentul de faţă şi nu se ştie dacă va fi studiată vreodată.

Teoretic vorbind, aceste mijloace pot ajuta la înlăturarea mătreţii, deoarece conţin aceleaşi substanţe active ca şi şampoanele antimătreaţă autentice şi eficiente.

Cu toate acestea, presupunem că utilizarea regulată a unor mijloace de acest gen ar putea comporta o serie de inconveniente.

De exemplu, aplicarea pe scalp a unui unguent antimicotic sau a unei soluţii apoase s-ar putea dovedi destul de anevoioasă, mai ales dacă aveţi părul lung.

Cea mai eficientă modalitate de administrare a substanţelor active pe pielea capului este aplicarea pe scalp a unor şampoane care fac o spumă densă.

De ce mă mănâncă atât de tare capul când fac mătreaţă?

Într-adevăr, apariţia mătreţii este deseori însoţită de un prurit intens în regiunea scalpului. După părerea unor specialişti, pruritul poate fi explicat prin acţiunea iritantă a fungilor Malassezia asupra pielii de cap.

Pentru a ameliora pruritul, de regulă, nu trebuie să întreprindeţi măsuri anumite. Recomandările descrise mai sus privind soluţionarea problemei generate de mătreaţă vă vor ajuta să scăpaţi nu numai de mătreaţă, dar şi de pruritul care o însoţeşte.

Cum să aleg un şampon bun pentru fiecare zi?

După cum spuneam mai sus, potrivit mai multor cercetări, dezvoltarea mătreţii poate fi legată de uscarea excesivă a pielii şi de acţiunea unor agenţi de curăţare puternici (de regulă, este vorba despre un surfactant numit sodium lauryl sulfate şi derivaţii săi), care se conţin în unele şampoane.

În legătură cu aceasta, când alegeţi un şampon pentru fiecare zi, străduiţi-vă să evitaţi produsele ce conţin sodium lauryl sulfate (SLS), preferând şampoane care conţin agenţi de curăţare mai puţin puternici, precum:

  • Sodium Cocoyl Isethionate
  • Sodium Isethionate
  • Cocamidopropyl Betaine
  • Disodium Laureth Sulfosuccinate
  • Sodium Dodecyl Sulfate

Bărbaţii au nevoie de un şampon antimătreaţă special?

Mătreaţa la bărbaţi apare din aceleaşi cauze ca şi la femei, de aceea, pentru a rezolva problema dată, bărbaţii pot utiliza aceleaşi şampoane.

Pot să înving mătreaţa cu ajutorul uleiurilor vegetale (uleiul de ricin, de măsline, de brusture, uleiurile esenţiale, uleiul din arbore de ceai) sau al plantelor medicinale?

În cadrul unui studiu ştiinţific s-a constatat că utilizarea unei soluţii cu ulei din arbore de ceai de 5% poate contribui, într-adevăr, la reducerea mătreţii. Cu toate acestea, datele de acest gen sunt atât de puţine, încât nu vă putem recomanda soluţiile cu ulei din arbore de ceai drept un mijloc eficient şi verificat împotriva mătreţii.

Nu am găsit, totodată, nicio informaţie verificată ştiinţific despre eficienţa altor uleiuri vegetale sau esenţiale (precum uleiul de ricin, de măsline sau de brusture) în cazul mătreţii şi de aceea nu vi le putem recomanda nici pe acestea.

Eficienţa plantelor medicinale în caz de mătreaţă este, de asemenea, insuficent studiată.

Am reuşit să găsim datele unor cercetări care sugerează că un extras din frunze de Aloe Vera ar putea împiedica înmulţirea ciupercilor Malassezia în condiţii de laborator (vezi capitolul Mătreaţa poate fi cauzată de fungi? din articolul de faţă), dar aceste date nu sunt, deocamdată, confirmate de alte cercetări care să demonstreze că extrasul de Aloe Vera chiar ajută la mătreaţă.

Cât priveşte acţiunea benefică a altor plante, inclusiv gălbenelele (calendula), brusturele (arctium) ş.a., datele probate ştiinţific, de asemenea, lipsesc cu desăvârşire. Din această cauză, nu vă putem recomanda «tratarea» mătreţii cu aceste mijloace.

Pot scăpa de mătreaţă dacă aplic pe cap măşti cu gălbenuş de ou, muştar sau alte ingrediente?

Multe doamne se interesează dacă pot rezolva problema mătreţii cu ajutorul unor măşti speciale pe bază de gălbenuş de ou, muştar, ser concentrat, chefir (iaurt) şi alte componente de acelaşi gen.

Cercetând cu atenţie materialele ştiinţifice disponibile în domeniu, nu am găsit nicăieri nicio informaţie despre eficienţa unor atare mijloace.

Pot scăpa de mătreaţă dacă îmi clătesc părul cu oţet sau cu sodă alimentară?

Eficienţa oţetului şi a sodei alimentare în caz de mătreaţă nu a fost studiată în cadrul cercetărilor ştiinţifice. Cu toate acestea, pornind de la datele de care dispunem deja, putem trage următoarele concluzii:

Teoretic vorbind, soda alimentară (bicarbonatul sodiu) poate doar să agraveze problema, deoarece, nimerind pe pielea capului, creează un mediu bazic ce poate perturba procesul de descuamare normal şi invizibil al celulelor pielii.

După toate probabilităţile, oţetul nu are cum să fie, la rândul său, eficient împotriva mătreţii. Chiar dacă este un acid, oţetul se deosebeşte foarte mult, după compoziţia sa chimică, de acidul salicilic şi de alţi acizi hidroxilici, care se folosesc în şampoanele antimătreaţă.

Vitaminele pot soluţiona problema mătreţii?

În materialele ştiinţifice disponibile pe care le-am analizat, nu există nicio informaţie cu privire la faptul că apariţia mătreţii la oamenii care se alimentează normal ar putea fi legată de insuficienţa de vitamine şi că această problemă ar putea fi soluţionată cu ajutorul vitaminelor.

Din această cauză, nu vă putem recomanda administrarea vitaminelor pentru a soluţiona problema mătreţii. Cu toate acestea, administrarea vitaminelor poate comporta o serie de alte, binecunoscute, efecte benefice.

Ce poate să însemne «mătreaţa în urechi»?

De regulă, în urechi se adună o cantitate neînsemnată de mătreaţă care cade de pe cap.

Dacă aţi observat că mătreaţa vi se formează, într-adevăr, în urechi, acesta ar putea fi un semn al seboreei (o boală de piele).

Recomandări detaliate la acest subiect – în articolul Seboreea.

Ce poate să însemne «mătreaţa» pe corp, picioare, mâini sau pe organele genitale?

Apariţia mătreţii pe corp sau pe organele genitale poate fi un simptom al seboreei.

În cazurile în care «mătreaţa» apare exclusiv pe regiuni restrânse ale pielii corpului sau organelor genitale, formând «pete acoperite cu solzişori argintii», cereţi imediat consultaţia medicului. În acest caz, cauza apariţiei mătreţii ar putea fi o maladie precum seboreea, psoriazisul, pitiriazis versicolor ş.a. boli ale pielii.

Ce fac dacă pe pielea capului şi pe corp apar, odată cu mătreaţa, pete de culoare roşie?

Dacă aţi observat pe pielea capului şi pe pielea de pe corp (de pe mâini sau de pe picioare) pete de culoare roşie acoperite cu «mătreaţă» (altfel spus, cu scuame/ solzi mai mult sau mai puţin mari), adresaţi-vă imediat la medicul dvs.. În situaţiile date, cauza mătreţii ar putea fi o maladie precum seboreea, psoriazisul, pitiriazis versicolor, lichenul plan, etc.

Ce poate să însemne mătreaţa abundentă la copii sau adolescenţi?

Cauzele mătreţii abundente (scuame sau «solzi măşcaţi») la copii şi adolescenţi ar putea fi infecţiile micotice ale pielii, precum tinea capitis.

Astfel, dacă aţi observat la copilul dvs. mătreaţă abundentă, duceţi-l imediat la medic.

Ce poate să însemne mătreaţa la nou-născuţi?

La unii copii nou-născuţi perfect sănătoşi, celulele scalpului se divid prea repede şi se adună la suprafaţă, nereuşind să se descuameze «la timp». În medicină acest fenomen este numit sebore infantilă sau cruste de lapte. De aceea, pe pielea de pe cap a acestor copii, deseori, se observă scuame măşcate de mătreaţă de culoare galben-maronie. Aceşti solzişori pot să se formeze şi pe faţa nou-născutului, în regiunea feselor şi pe organele genitale. Este un fenomen absolut firesc.

Pe măsură ce copilul creşte, procesele de diviziune şi descuamare a celulelor pielii se autoreglează treptat.

La majoritatea nou-născuţilor, «mătreaţa» dispare la câteva săptămâni sau chiar luni de la apariţie (în unele cazuri, mătreaţa poate dura până la 8 luni).

Dacă doriţi să înlăturaţi «mătreaţa» de pe pielea copilului dvs., aţi putea umecta porţiunile respective cu o cantitate mică de ulei pentru copii, pe care mai apoi să-l îndepărtaţi uşor cu o perie foarte moale.

Care poate să fie cauza mătreţii abundente la o persoană de vârstă înaintată?

Mătreţa abundentă la persoane de vârstă înaintată, de regulă, este legată de seboree.

Ce înseamnă seboree? Ce legătură există între această boală de piele şi mătreaţă?

Cazurile de mătreaţă abundentă şi «grasă», însoţite de un prurit intens, se numesc, în limbaj medical, seboree.

În caz de seboree, mătreaţa poate să apară nu numai pe pielea de pe cap, dar şi pe sprâncene şi pe faţă.

Mai multe detalii privind modalităţile de soluţionare a problemelor legate de seboree pot fi găsite în articolul nostru Seboreea.

Deschideți surse
  • Angela Sanfilippo, J.C., 2006. An Overview of Medicated Shampoos Used in Dandruff Treatment. P&T, 31(7), pp.396–400.
  • del Rosso, J.Q., 2011. Adult seborrheic dermatitis: A status report on practical topical management. Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, 4(5), pp.32–38.
  • Dikshit, A. et al., 2012. Botanicals for the management of dandruff. Medicinal Plants, 4(2), pp.55–64.
  • Family Physicians Inquiries Network, 2007. What is cradle cap and how should it be treated ? Journal of Family Practice, (July), p.2007.
  • Gupta, A. & Bluhm, R., 2004. Seborrheic dermatitis. Journal of the European Academy of …, 86(6), pp.1061–1074. Available at: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-3083.2004.00693.x/full.
  • Hay, R.J., 2011. Malassezia, dandruff and seborrhoeic dermatitis: An overview. British Journal of Dermatology, 165(SUPPL. 2), pp.2–8.
  • Mokos, Z.B. et al., 2012. Seborrheic dermatitis: An update. Acta Dermatovenerologica Croatica, 20(2), pp.98–104.
  • Schwartz, J.R. et al., 2013. Therapeutic efficacy of anti-dandruff shampoos: A randomized clinical trial comparing products based on potentiated zinc pyrithione and zinc pyrithione/climbazole. International Journal of Cosmetic Science, 35(4), pp.381–387.
  • Turner, G. a., Hoptroff, M. & Harding, C.R., 2012. Stratum corneum dysfunction in dandruff. International Journal of Cosmetic Science, 34(4), pp.298–306.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.