Articol actualizat

Ligatura trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală la femei. Informație argumentată științific pentru pacienți.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data publicării:

Volum: 12 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Introducere

Sterilizarea chirurgicală, ce include legarea sau secționarea trompelor uterine, instalarea implanturilor tubare, și alte metode, conferă un efect contraceptiv foarte înalt și stabil, pentru menținerea căruia femeile nu trebuie să întreprindă niciun fel de acțiuni suplimentare.

Deși inițial sterilizarea chirurgicală este asociată cu un anumit risc, foarte mic, de complicații chirurgicale, pe termen lung procedura respectivă îi permite femeii să obțină o contracepție discretă și foarte sigură, cu cel mai bun raport dintre cost și eficacitate, comparativ cu celelalte metode anticoncepționale, cu excepția vasectomiei.

Informația din acest articol are menirea de a completa datele din Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați., unde incluse detalii cu privire la raționalitatea alegerii sterilizării chirurgicale voluntare și comparația acesteia cu alte metode de contracepție.

Femeile care, în baza recomandărilor prezentate în ghidul menționat, au decis că sterilizarea chirurgicală ar putea fi o soluție potrivită în cazul lor vor găsi în acest articol răspunsuri argumentate științific la următoarele întrebări:

  1. Ce presupun diferite modalități de efectuare a sterilizării chirurgicale:
    • ligatura (legarea) trompelor uterine,
    • tăierea trompelor uterine,
    • inserția implanturilor tubare.
  2. Cât este de eficace sterilizarea chirurgicală în reducerea probabilității de sarcină?
  3. Ce complicații și efecte adverse se pot asociat cu diferite proceduri de sterilizare chirurgicală pe termen scurt și pe termen lung?

Legarea trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală nu asigură protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.

În ce cazuri pentru o femeie poate fi argumentată alegerea opțiunii de legare a trompelor uterine sau a altei proceduri de sterilizare chirurgicală?

Restabilirea capacității femeii de a concepe un copil pe cale naturală după sterilizarea chirurgicală poate fi dificilă sau, mai rar, imposibilă. Din acest motiv, efectuarea unei proceduri de sterilizare chirurgicală este argumentată doar în cazul femeilor (cuplurilor) care (1) sunt sigure că nu vor dori să mai conceapă copii în viitor și (2) s-au informat cu privire la celelalte posibilități disponibile de contracepție pe termen lung, convingându-se că acestea li se potrivesc mai puțin.

Legarea trompelor uterine și alte proceduri de sterilizare chirurgicală nu afectează funcția ovarelor și, respectiv, femeile supuse acestei proceduri nu devin complet infertile.

Chiar dacă restabilirea permeabilității trompelor uterine după sterilizare chirurgicală poate fi dificilă sau imposibilă, femeile care au fost supuse acestei proceduri au șansa de a concepe un copil cu ajutorul tehnologiei de fertilizare in vitro (FIV). Dezavantajele principale al FIV sunt costul înalt și absența garanției că tratamentul, într-adevăr, îi va permite cuplului să conceapă și să nască un copil (vedeți Infertilitate și dificultăți în conceperea unui copil. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați).

Înainte de a lua o decizie finală cu privire la sterilizarea chirurgicală, tuturor femeilor li se recomandă să se informeze privitor la alte metode de contracepție pe termen lung și la avantajele suplimentare de care ar putea beneficia ele utilizând aceste metode.

Într-un studiu, 59% dintre femeile care au consultat medicul în legătură cu efectuarea procedurii de sterilizare chirurgicală au renunțat la sterilizare în favoarea unei alte modalități anticoncepționale, după ce au aflat despre toate posibilitățile disponibile de contracepție sigură de lungă durată.

O bună parte dintre femeile care regretă că au ales sterilizarea chirurgicală, în momentul în care au luat această decizie, nu știau despre faptul că existau și alte posibilități de contracepție sigură și de lungă durată, dar reversibilă, de care ar fi putut beneficia.

Opțiunile alternative sterilizării chirurgicale

Alte posibilități de contracepție îndelungată, sigură, dar complet și ușor reversibilă, de care se pot folosi femeile până la instalarea menopauzei, în loc de legarea trompelor uterine, includ:

  1. utilizarea contraceptivelor combinate în formă de comprimate, plasturi care se aplică pe piele sau inele vaginale,
  2. utilizarea contraceptivelor doar pe bază de progestative în formă de injecții intramusculare sau implanturi subcutanate,
  3. utilizarea unui dispozitiv intrauterin (DIU) cu levonorgestrel,
  4. utilizarea unui dispozitiv intrauterin din cupru.

Este important de menționat că este foarte probabil ca, în timp, pentru rezolvarea sau prevenția diverselor probleme ginecologice, femeile să aibă nevoie de utilizarea unuia dintre primele trei tipuri de mijloace anticoncepționale menționate.

În diferite momente din viață femeile se confruntă cu necesitatea de a utiliza contraceptive combinate, preparate pe bază de progestative sau un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel pentru a rezolva sângerările neregulate sau excesiv de abundente, asociate cu fibroame uterine, pentru ameliorarea durerilor asociate cu endometrioza, pentru reducerea riscului de hiperplazie endometrială sau pentru tratamentul hiperplaziei deja prezente.

Cititoarele care încă nu s-au informat cu privire la avantajele și dezavantajele altor mijloace anticoncepționale moderne și cu rolul pe care acestea îl pot avea în ce se ține de grija de sine, pot găsi informațiile respective în articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați., precum și în articolele dedicate fiecărui mijloc contraceptiv în parte:

Înainte de a lua decizia finală de legare a trompelor uterine sau de efectuare a unei alte proceduri de sterilizare chirurgicală, femeia (cuplul) trebuie, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea efectuării vasectomiei la bărbat. Vedeți Vasectomia. Informație argumentată științific pentru pacienți. Comparativ cu sterilizarea chirurgicală a femeii, vasectomia este o procedură mai simplă, mai inofensivă și mai ieftină, care poate fi efectuată cu anestezie locală.

Avantajele sterilizării chirurgicale la femeie

În unele țări, cum ar fi Canada, sterilizarea chirurgicală ocupă al patrulea loc după popularitate printre metodele de contracepție utilizate de către femei.

Pe termen lung, din punctul de vedere al asigurării unui efect contraceptiv sigur, sterilizarea chirurgicală are un raport foarte bun dintre cost și eficacitate, fiind inferioară în acest sens doar vasectomiei.

Cheltuielile necesare pentru efectuarea procedurii sunt compensate de efectul de lungă durată (permanent) al acesteia. Pe o perioadă îndelungată de timp, contracepția chirurgicală îi asigură femeii o protecție foarte înaltă împotriva sarcinii nedorite, cu cele mai mici cheltuieli.

Raportul dintre cost și eficacitate poate fi și mai bun în cazul femeilor care decid să efectueze procedura de sterilizare chirurgicală în timpul nașterii prin cezariană. În acest caz, femeia trebuie să achite doar costuri suplimentare neglijabile și, totodată, nu se supune unui risc chirurgical suplimentar, iar după operație obține o protecție foarte înaltă și permanentă împotriva unei noi sarcini.

Chiar dacă sterilizarea chirurgicală este asociată cu un anumit risc, foarte mic, de complicații chirurgicale, utilizarea acestei metode îi permite femeii să evite impactul potențial negativ al altor modalități de contracepție pe termen lung. Acest lucru poate fi deosebit de important în cazul femeilor care nu pot administra contraceptive hormonale combinate din cauza contraindicațiilor.

Reducerea riscului de cancer ovarian

În cadrul multiplelor cercetări s-a constatat că efectuarea sterilizării chirurgicale prin metoda înlăturării trompelor uterine este asociată cu o reducere cu 40% a riscului de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer ovarian.

Mai precis, femeile care au fost supuse acestei proceduri au un risc mai mic de dezvoltare a cancerului ovarian endometrioid și a carcinomului cu celule clare. O presupusă explicație este că înlăturarea trompei uterine reduce riscul migrării celulelor canceroase din cavitatea uterului în regiunea ovarelor.

Efectul protector al intervenției chirurgicale se menține cel puțin în decurs de 30 de ani după efectuarea acesteia.

Totodată, în cazul femeilor care nu efectuează operația de înlăturare a trompelor uterine riscul de dezvoltare a cancerului ovarian este mic, motiv pentru care înlăturarea trompelor uterine doar cu scopul reducerii acestui risc nu este justificată.

Reducerea riscului de apariție a episoadelor de inflamație a organelor pelviene

În perioada imediat următoare după procedura de sterilizare chirurgicală există un risc mărit de dezvoltare a unei infecții a organelor pelviene. Cu toate acestea, la sfârșitul perioadei de recuperare postoperatorie și ulterior, probabilitatea de dezvoltare a infecției organelor pelviene se reduce sub medie.

Ce presupune sterilizarea chirurgicală la femei?

În prezent, există mai multe tehnici (metode) chirurgicale de sterilizare. Tehnicile diferă prin modul în care se efectuează procedura. Caracteristica lor comună este că toate ele au drept scop întreruperea permeabilității normale a ambelor trompe uterine.

După procedură – indiferent de metoda de efectuare – ovarele femeii continuă să producă ovule, însă din cauza întreruperii continuității trompelor uterine, ovulele deja nu mai pot trece prin trompele uterine, nu pot fi fertilizate de către spermatozoizi, și, în consecință, nu pot participa la formarea embrionului și debutul sarcinii.Uterul si trompele uterine

În prezent, în diferite clinici, femeilor li se poate propune efectuarea sterilizării chirurgicale, folosind una dintre următoarele metode:

Tăierea, legarea sau înlăturarea trompelor uterine prin intervenție chirurgicală laparoscopică

Operația laparoscopică se face cu anestezie generală sau epidurală. În cadrul acestei operații, prin câteva orificii mici pe abdomen, în cavitatea pelviană se introduc instrumente microchirurgicale și o cameră video ce transmite imaginea pe monitor.

Secționarea (tăierea) trompelor presupune mai întâi legarea fiecărei trompe uterine în două puncte adiacente. Apoi segmentul tubar localizat între cele două puncte în care s-a aplicat ligatura se secționează sau chiar se înlătură în întregime.

Ligatura (legarea) trompelor uterin se poate face cu ajutorul unor clipsuri speciale metalice din titan. Mai întâi se aplică clipsul perpendicular trompei uterine la o distanță de aproximativ 3 cm de la peretele uterului, apoi clipsul se strânge pentru a bloca complet lumenul trompei uterine.

Pentru înlăturarea trompelor uterine acestea sunt mai întâi ligaturate în apropiere de uter, iar apoi capătul liber al trompei se înlătură complet.

Tăierea sau legarea trompelor uterine prin minilaparotomie

Tăierea sau legarea trompelor uterine prin mini-laparotomie se face în același mod precum am descris mai sus, cu deosebirea că pentru a accesa organele pelviene se face o mică incizie – de aproximativ 3 centimetri – în partea inferioară a abdomenului, iar intervenția chirurgicală se face sub vizualizare directă (și nu prin monitorizare video).

De regulă, intervenția chirurgicală prin mini-laparotomie se recomandă în cazul femeilor care planifică efectuarea sterilizării chirurgicale în scurt timp după naștere.

Tăierea sau legarea trompelor uterine prin intervenție chirurgicală colposcopică

Tăierea sau legarea trompelor uterine prin colposcopie se face în același mod ca și în caz de laparoscopie, cu deosebirea că orificiile necesare pentru a accesa organele pelviene se fac nu în peretele abdominal, ci în interiorul vaginului. Avantajul acestei metode constă în faptul că după ea pe abdomen nu rămân cicatrici.

Toate procedurile enumerate mai sus de sterilizare chirurgicală pot fi efectuate imediat după avort.

Perioada de recuperare după aceste proceduri este scurtă. Pacienta poate merge acasă în aceeași zi sau în ziua următoare. Recuperarea deplină durează 1-2 luni.

Inserția histeroscopică a implanturilor tubare

Aceasta este cea mai puțin traumatică metodă de sterilizare chirurgicală. Procedura se efectuează sub anestezie locală și/sau anestezie superficială.
Datorită acestui fapt, inserția implanturilor tubare prin histeroscopie nu este asociată cu riscul caracteristic anesteziei generale, și poate fi efectuată și în cazul femeilor cu risc chirurgical crescut (de exemplu în cazul femeilor cu greutate excesivă).

Un alt avantaj al acestei proceduri este absența necesității de incizii sau orificii, ceea ce este asociat cu o recuperare foarte rapidă. Femeia poate merge acasă în aceeași zi după procedură și poate relua activitățile obișnuite deja peste câteva zile.

Este important de menționat că, în unele cazuri, din cauza deformării uterului sau a prezenței aderențelor în cavitatea uterului, inserția implanturilor tubare nu este posibilă.

Din perspectiva femeii, procedura de inserție a implanturilor tubare este similară cu un examen ginecologic obișnuit.

Esența procedurii constă în următoarele:

  • Inițial în cavitatea uterină se introduce un sistem optic special (histeroscop), care îi permite medicului să examineze pereții interiori ai uterului și orificiile trompelor uterine.
  • Apoi, printr-un canal special al histeroscopului, în orificiile trompelor uterine – din partea dreaptă și din partea stângă – se introduce câte o spirală metalică (implant tubar cu lungimea de 4 cm).
  • În timp, prezența acestor spirale provoacă o reacție inflamatoare în pereții trompelor uterine, stimulând creșterea țesutului conjunctiv în lumenul acestora, ceea ce conduce la impermeabilitatea trompelor.
  • Peste 3 luni de la efectuarea procedurii se recomandă histerosalpingografia sau sonohisterografia, pentru confirmarea impermeabilității trompelor uterine.

Principalul dezavantaj al inserției implanturilor tubare – comparativ cu alte proceduri de sterilizare chirurgicală – constă în faptul că dereglarea permeabilității trompelor uterine se dezvoltă lent, pe parcursul a câteva luni.

Până la confirmarea faptului că trompele uterine sunt impermeabile (procedura de verificare se face peste 3 luni de la inserția implanturilor) se recomandă utilizarea unui mijloc contraceptiv suplimentar, de exemplu administrarea contraceptivelor combinate, administrarea unei injecții de medroxiprogesteron acetat sau evitarea contactelor sexuale.

***

Alegerea finală a tehnicii chirurgicale de sterilizare poate depinde de un șir de factori, printre care:

  • Posibilitățile clinicii;
  • Experiența echipei – riscul de complicații depinde de experiența chirurgului și este mai redus dacă echipa cunoaște bine tehnica de efectuare a operației;
  • Factori individuali ce țin de pacientă – de exemplu efectuarea intervenției chirurgicale laparoscopice poate fi dificilă în cazul femeilor cu aderențe masive în regiunea pelviană;
  • De condițiile în care se planifică efectuarea sterilizării chirurgicale – de exemplu, dacă femeia ar vrea să efectueze procedura în scurt timp după următoarea naștere și este preconizată nașterea prin cezariană, o soluție optimă poate fi tăierea sau legarea trompelor uterine nemijlocit în timpul operației cezariene.

Potrivit unor experți, dacă este posibil, se recomandă alegerea procedurii de înlăturare completă a trompelor uterine. Această procedură este asociată cu același nivel de risc ca și alte proceduri, însă elimină complet probabilitatea de dezvoltare a unei sarcini ectopice, și este asociată cu reducerea riscului de dezvoltare a cancerului ovarian, comparativ cu femeile la care trompele uterine sunt păstrate de-a lungul vieții.

***

Indiferent de procedura selectată, până la efectuarea acesteia, femeilor li se recomandă să utilizeze metode contraceptive sigure – de exemplu, contraceptive combinate – pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite înainte de sterilizare.

În ziua procedurii tuturor femeilor li se recomandă să facă un test de sarcină.

Dacă înainte de sterilizare chirurgicală femeia a utilizat un dispozitiv intrauterin, se recomandă păstrarea acestuia în uter încă timp de câteva săptămâni sau luni după procedură.

În ce cazuri nu poate fi efectuată procedura de sterilizare chirurgicală?

Situațiile în care riscul asociat cu legarea trompelor uterine poate fi inacceptabil de înalt includ:

  • Afecțiuni cardiovasculare în cazul cărora femeia poate avea un risc mărit asociat cu anestezia;
  • Infecția organelor pelviene în momentul pentru care s-a planificat procedura sau în decursul a 3 luni precedente;
  • Cancer de col uterin, cancer ovarian, cancer endometrial sau boala trofoblastica malignă;
  • Inserția histeroscopică a implanturilor tubare nu se efectuează:
    • În primele 6 săptămâni după naștere;
    • În caz de alergie la substanța de contrast ce se utilizează în timpul procedurii;
    • În caz de prezență a unor deformări anatomice ale cavității uterine ce împiedică inserția implanturilor.

Cât sunt de eficace legarea trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală?

Tehnicile de sterilizare chirurgicală asigură un nivel foarte înalt de contracepție, însă nu elimină complet probabilitatea unei sarcini.

După legarea sau tăierea trompelor uterine și după inserția implanturilor tubare, femeile pot rămâne însărcinate chiar și peste mulți ani de la efectuarea procedurii, dar riscul absolut de sarcină este foarte mic.

Într-un studiu s-a determinat că în decursul a 5 ani după legarea trompelor uterine doar 1 din 100 de femei a rămas însărcinată (riscul absolut a constituit 1,3%). În decursul a 10 ani după ligatura trompelor uterine probabilitatea de sarcină este de aproximativ 1,85%.

Într-un studiu efectuat în câteva clinici canadiene probabilitatea de sarcină în decursul a 20 de ani a constituit 0,9%.

Probabilitatea apariției sarcinii după sterilizare depinde de tipul procedurii și de vârsta femeii în momentul efectuării acesteia.

Conform rezultatelor unui studiu, în rândul femeilor care la momentul sterilizării erau mai în vârstă de 35 de ani probabilitatea apariției unei sarcini a constituit 0,4%. Printre femeile care la momentul efectuării sterilizării aveau mai puțin de 35 de ani probabilitatea medie de sarcină a constituit 1,5%.

Cea mai eficace procedură de sterilizare chirurgicală este înlăturarea parțială a trompelor uterine după naștere, iar cea mai puțin eficace este aplicarea clipsurilor pe cale laparoscopică, însă chiar și în cazul acestei proceduri riscul absolut de sarcină este foarte mic.

În caz de aplicare a clipsurilor pe trompele uterine, cauza unei eficacități mai mici poate fi comprimarea incompletă a trompelor.

În caz de legare sau tăiere a trompelor uterine, cauza eșecului poate fi formarea unei fistule (a unui canal subțire) între porțiunea rămasă a trompei uterine și cavitatea abdominală.

Cu condiția utilizării unei contracepții sigure până la confirmarea impermeabilității trompelor uterine, inserția implanturilor tubare prin histeroscopie este foarte eficace.

Într-un studiu au fost analizate rezultatele în cazul a 50 000 de femei care au trecut procedura de inserție a implanturilor tubare în perioada dintre 1997 și 2005. În toată această perioadă au fost înregistrate doar 64 de cazuri de sarcină, probabilitatea medie constituind 0,13%.

Principala cauză a eșecului a fost monitorizarea inadecvată și nerespectarea recomandării de a utiliza o metodă suplimentară de contracepție în perioada inițială de după inserția implanturilor tubare. Unele femei nu au revenit pentru a efectua investigația de confirmare a impermeabilității trompelor uterine, la unele femei rezultatele acestei investigații au fost interpretate în mod greșit, iar unele dintre femei nu au utilizat un mijloc sigur de contracepție până la confirmarea impermeabilității tubare.

Ce se știe despre securitatea legării trompelor uterine și a altor proceduri de sterilizare chirurgicală pe termen scurt și pe termen lung?

Probabilitatea complicațiilor în timpul și după procedura de sterilizare chirurgicală depinde de tipul procedurii, de tipul anesteziei (anestezie generală sau anestezie locală) și de experiența echipei chirurgicale.

Potrivit rezultatelor cercetărilor, probabilitatea generală a complicațiilor în timpul sau după ligatura laparoscopică a trompelor uterine este de 0,9-1,6%.

Complicațiile pot include complicații cardiovasculare legate de anestezia generală, perforația uterului, lezarea vaselor sangvine sau a altor organe (circa 0,6 cazuri la 1000 de intervenții chirurgicale). Probabilitatea generală a complicațiilor pentru rezolvarea cărora poate fi nevoie de efectuarea unei intervenții chirurgicale mai extinse constituie aproximativ 1,4-3,1 cazuri la 1000 de operații.

Complicațiile postoperatorii pot include: dezvoltarea unei infecții (risc scăzut), dureri abdominale, febră.

Probabilitatea complicațiilor după instalarea implanturilor în trompele uterine prin histeroscopie este de aproximativ 2,7%. Rezultatele unei cercetări în cadrul căreia s-au dus observații asupra stării femeilor în urma a 4300 de proceduri de instalare a implanturilor în trompele uterine au arătat că în niciunul dintre aceste cazuri nu au avut loc complicații în cazul cărora să fi fost nevoie de o supraveghere medicală cu o durată mai mare de 2 ore.

Complicațiile posibile includ: perforația trompei uterine (1-5%), perforația uterului, plasarea incorectă a implanturilor (1,5-11%), expulzarea unuia dintre implanturi (0,4-2%), leșin în timpul sau după procedură ( 0,9-5%).

La fel ca și alte modalități eficace de contracepție, sterilizarea chirurgicală reduce în mod semnificativ riscul de sarcină extrauterină, însă acest risc nu este complet exclus. Dintre toate sarcinile care au loc după sterilizare chirurgicală, 32,9% sunt sarcini extrauterine. În rândul femeilor care au ales contracepția chirurgicală, riscul de sarcină ectopică este de aproximativ 0,73% în decursul a 10 ani.

Legarea trompelor uterine și alte proceduri de sterilizare chirurgicală nu influențează asupra frecvenței, volumului sau a regularității menstruațiilor.

Cât de frecvent se întâmplă ca femeile să regrete că au decis să facă sterilizarea chirurgicală? De ce opțiuni se pot folosi aceste femei pentru a-și restabili capacitatea de a concepe un copil?

În medie, între 2 și 7% dintre femei regretă că au decis să facă ligatura trompelor uterine.

Femeile care decid să facă sterilizarea înainte de vârsta de 30 de ani regretă acest lucru ceva mai frecvent, decât femeile care efectuează procedura după vârsta de 30 de ani.

În cadrul unui studiu cu durata de 14 ani, aproximativ 20% dintre femeile care în momentul procedurii aveau mai puțin de 30 de ani și aproximativ 5,9% dintre femeile care în momentul procedurii aveau mai mult de 30 de ani au regretat efectuarea legării trompelor uterine.

Potrivit rezultatelor unui alt studiu, în decursul a 20 de ani după sterilizare chirurgicală, în rândul femeilor care la momentul efectuării procedurii aveau mai puțin de 31 de ani, aproximativ 4% ulterior au efectuat tratament pentru încercarea de restabilire a permeabilității trompelor uterine. Printre femeile care la momentul procedurii aveau 30-35 sau 36-49 de ani, tratament de restabilire a permeabilității trompelor uterine au trecut 0,4 și, respectiv, 0,2%.

Femeile care au efectuat anterior sterilizarea chirurgicală, dar la un moment dat au decis că vor să conceapă un copil, se pot folosi de următoarele posibilități:

  • efectuarea unei intervenții chirurgicale cu scop de restabilire a permeabilității trompelor uterine
  • conceperea un copil folosind FIV.

În cadrul unui studiu s-a constatat că, în cazul femeilor mai tinere de 37 de ani, procedura de restabilire a permeabilității trompelor uterine este mai eficace (în sensul creșterii șanselor cuplului de a avea un copil), comparativ cu FIV. În medie, 72% dintre femeile care se supun intervenției chirurgicale de restabilire a permeabilității trompelor uterine și 52% dintre cuplurile care efectuează fertilizarea in vitro reușesc să nască un copil.

Pentru cuplurile în care femeia are mai mult de 37 de ani, FIV este o procedură mai eficace. Cu ajutorul fertilizării in vitro 51% dintre cupluri reușesc să nască un copil, iar după efectuarea procedurii de restabilire a permeabilității trompelor uterine reușesc să nască 36% dintre femei.

Posibilitățile de restabilire a permeabilității trompelor uterine după inserția implanturilor tubare au fost puțin studiate. Într-un studiu mic, restabilirea cu succes a permeabilității trompelor uterine și nașterea unui copil a avut loc în cazul a 27% dintre femei (19 femei din 70).

Alegerea opțiunii finale depinde de un șir de factori, inclusiv vârsta și funcția ovariană a femeii, indicii de calitate a spermei partenerului ș.a. Recomandări detaliate privind raționalitatea alegerii diferitelor tipuri de tratament în caz de dificultăți de concepere a unui copil sunt prezentate în articolul Infertilitate și dificultăți în conceperea unui copil. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați.

Vedeți sursele


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.