Keratoza seboreică (keratoza senilă): răspunsuri la cele mai importante întrebări

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 5 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Ce este keratoza seboreică?

«Bună ziua!

Câţiva ani în urmă, am observat pe faţă o aluniţă mică şi întunecată. Era plană şi semăna cu o pată maronie cu marginile neclare, indistincte.

Aluniţa a crescut încet şi s-a transformat treptat într-o aluniţă destul de mare, protuberantă, de culoare neagră. În afară de aceasta, am observat că pe faţă şi pe spinare mi-au mai apărut câteva aluniţe plane, asemănătoare cu nişte pete.

Am fost la medic şi acesta mi-a spus că aceste aluniţe se numesc, de fapt, keratoză seboreică şi că această condiţie nu este periculoasă şi chiar normală pentru vârsta mea.

Explicaţi-mi, vă rog, ce este keratoza seboreică şi de ce a apărut la mine? Keratoza se poate dezvolta în cancer? Ce pot face ca să nu-mi mai apară alte pete noi?

Nicolae, 60 de ani.»

Aluniţele descrise mai sus, care seamănă cu nişte pete indistincte, difuze, ce se transformă, treptat, în aluniţe mari, protuberante, negre sau maroniu-închise, pot fi, într-adevăr, o keratoză seboreică.

Mai jos, vom răspunde detaliat la cele mai importante întrebări privind această problemă de sănătate:

În medicină, termenul «keratoză seboreică» se utilizează la descrierea unor pete sau excrescenţe specifice de culoare închisă, care, la început, pot fi plane, semănând cu «petele de ceară solidificate», iar mai apoi, cu timpul, se pot îngroşa şi transforma în «aluniţe mari de culoare închisă», cu suprafaţa aspră şi denivelată.

În acest articol am decis să nu publicăm poze cu keratoza seboreică, deoarece, la exterior, aceasta arată foarte diferit şi chiar şi cele mai tipice imagini cu keratoză seboreică pot induce cititorul în eroare.

Vă rugăm, totodată, să nu utilizaţi acest articol pentru autodiagnosticare. Dacă nu aţi fost încă la doctor şi doar presupuneţi că aluniţa sau pata de pe pielea dvs. ar putea fi keratoză seboreică, apelaţi neapărat la medicul dermatolog pentru un examen.

După cum vom arăta mai jos, în unele cazuri, chiar şi cei mai experimentaţi medici dermatologi nu pot deosebi cu ochiul liber focarele de keratoză seboreică de alte boli de piele (inclusiv de tumorile periculoase) şi stabilesc diagnosticul final abia după testul histologic.

Dacă medicul confirmă că aveţi keratoză seboreică, puteţi reveni la acest articol pentru a afla răspunsuri la alte întrebări legate de problema medicală dată.

Care este cauza apariţiei keratozei seboreice?

În momentul de faţă, cauzele apariţiei keratozei seboreice nu sunt studiate destul de bine.

Rezultatele unor cercetări ştiinţifice arată că dezvoltarea acestei maladii poate fi în strânsă legătură cu vârsta omului şi cu influenţa pe care o exercită razele solare asupra pielii sale.

Cu cât mai în vârstă este omul şi cu cât mai des se expune la soare, cu atât mai mare este probabilitatea ca pe pielea sa (mai ales pe faţă, pe gât sau pe mâini) să apară focare de keratoză seboreică.

Un studiu ştiinţific, realizat în Australia, arată că focare de keratoză seboreică există la aproape 80% din oamenii cu vârste de până la 50 de ani şi la 100% de oameni cu vârste peste 75 de ani.

Keratoza seboreică este periculoasă?

Dat fiind că focarele de keratoză seboreică pot arăta ca nişte «aluniţe mari şi urâte», mulţi oameni se tem că acestea s-ar putea dezvolta în cancer de piele (tumori maligne).

Din punct de vedere medical, keratoza seboreică este, într-adevăr, o tumoare (tumoră), doar că această tumoare este benignă şi deci nu devine cancer de piele.

Cu toate acestea, există, totuşi, o oarecare legătură între keratoza seboreică şi formele agresive ale cancerului de piele.

În primul rând, în unele cazuri rare, în interiorul focarelor de keratoză seboreică, se pot dezvolta, în mod independent, celulele canceroase.

În al doilea rând, un cancer de piele în evoluţie poate semăna foarte mult cu focarele keratozei seboreice. Asemănarea aparentă poate fi atât de mare, încât chiar şi medici dermatologi experimentaţi nu pot diferenţia întotdeauna keratoza seboreică de cancer cu ochiul liber.

În asemenea cazuri, medicii le recomandă pacienţilor îndepărtarea «formaţiunilor suspecte» pe cale chirurgicală, pentru a efectua analiza histopatologică a ţesuturilor prelevate.

Un studiu ştiinţific, în cadrul căruia au fost testate circa 9 000 de probe de ţesut, prelevate de pe focarele presupuse de keratoză seboreică, a arătat că, în peste 10% din cazuri, probele respective conţineau celulele unor forme mai mult sau mai puţin agresive de cancer al pielii.

În al treilea rând, în unele cazuri rare, apariţia bruscă a unui număr mare de focare de keratoză seboreică pe piele poate fi simptomul unei forme de cancer care se dezvoltă nu pe pielea omului, ci în unul din organele sale interne.

Pornind de la cele spuse mai sus, vă putem recomanda următoarele:

  1. Dacă nu ştiţi dacă­ pata sau aluniţa de pe piela dvs. este sau nu keratoză seboreică, mergeţi neapărat la medicul dermatolog pentru a afla acest lucru.
  2. Dacă observaţi că focarul keratozei seboreice de pe pielea dvs. (sau de pe piela apropiaţilor dvs.) începe să se modifice rapid (creşte, sângerează fără motiv, provoacă mâncărimi), apelaţi urgent la dermatolog. Toate aceste simptome pot indica asupra faptului că în interiorul keratozei seboreice se dezvoltă un cancer de piele.
  3. Mergeţi la medicul oncolog sau terapeut şi în cazul în care aţi observat la dvs. sau la apropiaţii dvs. apariţia, într-un răstimp destul de scurt (câteva luni), a mai multe focare de keratoză seboreică.
Dacă aveţi şi alte «aluniţe» pe piele şi doriţi să aflaţi dacă aceatea sunt sau nu periculoase, parcurgeţi recomandările noastre din articolul Răspunsuri la întrebări privind aluniţele.

Ce tratament este indicat în caz de keratoză seboreică? Poate fi îndepărtată aceasta? Pot face ceva pentru a preveni apariţia unor pete noi pe piele?

Dacă focarele keratozei seboreice nu vă deranjează, acestea nu trebuie îndepărtate. Este destul să urmărim evoluţia acestora şi să apelăm la medic în cazul în care observăm unele modificări, despre care am vorbit mai sus.

Pe de altă parte, dacă doriţi să eliminaţi focarul de keratoză seboreică deoarece acesta vă deranjează din punct de vedere cosmetologic sau vă stinghereşte în viaţa de zi cu zi (de exemplu, îl atingeţi des cu hainele), puteţi merge la medicul dermatolog sau la chirurgul plastician pentru a-l îndepărta.

În prezent, medicii utilizează tehnici diverse de îndepărtare a keratozei seboreice. Decizia ultimă privind metoda de tratament depinde de mărimea focarelor şi de cât de sigur este medicul că formaţiunea de pe pielea dvs. este, într-adevăr, keratoză seboreică.

Dacă medicul este sigur că în focarul keratozei seboreice nu se află o altă tumoare şi că focarul are dimensiuni mici, el poate să vă recomande câteva şedinţe de cauterizare chimică cu acid (de exemplu, cu acid tricloracetic sau glicolic), cu azot lichid (crioterapie) sau cu laser.

Dacă medicul stabileşte că focarul keratozei seboreice seamănă cu tumori mult mai agresive, el vă va recomanda să-l îndepărtaţi pe cale chirurgicală (să-l extirpaţi cu ajutorul bisturiului), pentru a face analiza histopatologică a ţesuturilor prelevate în urma intervenţiei.

Apariţia keratozei seboreice poate fi prevenită cumva?

În prezent, nu există, din păcate, metode de tratament care ar putea preveni apariţia unor focare noi de keratoză seboreică.

Cu toate acestea, dat fiind că dezvoltarea maladiei este favorizată de radiaţia soară, specialiştii în dermatologie le recomandă pacienţilor limitarea perioadei de aflare la soare şi renunţarea la băile de soare îndelungate. În cazul în care chiar şi aceste măsuri de precauţie nu vor putea preveni apariţia unor focare noi de keratoză, ele vor reduce cel puţin riscul de dezvoltare a cancerului de piele. Recomandări detaliate în această privinţă – în articolul nostru Răspunsuri la întrebări privind băile de soare şi mijloacele de protecţie.

Deschideți surse
  • Medscape.com, Seborrheic Keratosis
  • Bauer, J. & Garbe, C., 2003. Acquired melanocytic nevi as risk factor for melanoma development. A comprehensive review of epidemiological data. Pigment cell research / sponsored by the European Society for Pigment Cell Research and the International Pigment Cell Society, 16(3), pp.297–306.
  • Prieto, V.G., 2012. Cutaneous melanocytic lesions: do not miss the invisible gorilla. Advances in anatomic pathology, 19(4), pp.263–9. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22692289.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.