Articol actualizat

Implanturi subcutanate ce conțin doar progestativ. Informație argumentată științific pentru femei.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data publicării:

Volum: 19 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Introducere

Implanturile subcutanate numai cu progestativ conferă un efect contraceptiv sigur și sunt foarte eficace în ameliorarea simptomelor asociate cu anumite afecțiuni ginecologice, în special a durerilor abdominale și a sângerărilor vaginale abundente.

Implanturile au un profil de siguranță foarte înalt. Datorită acestui fapt, ele pot fi utilizate de către aproape orice femeie, la orice vârstă, inclusiv de către femeile care nu pot administra contraceptive combinate.

Informația din acest articol completeazădatele prezentate într-un șir de ghiduri, în care am inclus concluzii cu privire la raționalitate administrării contraceptivelor pe bază de progestative în diverse situații:

  1. Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați., unde sunt prezentate informații cu privire la utilizarea implantului cu progestativ în scop contraceptiv și comparația acestora cu alte contraceptive.
  2. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin, în care sunt prezentate informații în legătură cu utilizarea implantului cu progestativ în rezolvarea menstruațiilor prea abundente și/sau prea îndelungate, precum și a sângerărilor neregulate din vagin la femei de diferite vârste.
  3. Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament, unde sunt prezentate date în privința utilizării implantului numai cu progestativ cu scop de ameliorare a simptomelor asociate cu aceste afecțiuni, cum ar fi dureri severe în timpul menstruațiilor și dureri cronice în zona pelviană.

Femeile care, în baza recomandărilor prezentate în ghidurile menționate, au decis că implantul pe bază de progestativ ar putea fi o soluție adecvată pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă, vor găsi în acest articol răspunsuri argumentate științific la următoarele întrebări:

  1. Ce presupune utilizarea implanturilor?
  2. Ce se știe despre potențialele efecte negative și pozitive ale implanturilor cu progestativ asupra diverselor aspecte ale sănătății femeii pe termen scurt și pe termen lung?
  3. În ce mod utilizarea acestui mijloc contraceptiv influențează programul femeii de grijă de sine?

Ce prezintă implanturile cu progestative?

Implantul subcutanat cu progestativ este un mic dispozitiv din plastic, de formă alungită, dotat cu un recipient în care se conține un progestagen (un analog sintetic al progesteronului) și cu o membrană ce asigură eliberarea lentă și constantă a preparatului în organismul femeii pe o durată de câțiva ani.

Actualmente pe piață sunt disponibile implanturi de mărcile Implanon, Implanon NXT și Nexplanon, conținând 68 mg de etonogestrel.

Etonogestrel este un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

Implanturile sunt produse sub formă de o tijă subțire cu lungimea de 4 cm și diametrul de 2 mm.

Implanturile Implanon NXT și Nexplanon mai sunt dotate și cu un dispozitiv special pentru introducerea recipientului sub piele, iar pe lângă etonogestrel mai conțin și un recipient cu săruri de bariu, care le face vizibile la radiografie.

În unele țări sunt disponibile și implanturi de mărcile Norplant-2, Jadelle și Sino-Plant II, care includ câte două recipiente cu lungimea de 4,3 cm și diametrul de 2,4 mm fiecare, conținând câte 75 mg de levonorgestrel.

Procedura de introducere a implantului sub piele este similară cu o injecție obișnuită și se efectuează de către un lucrător medical cu experiență în injectarea implantului. De regulă, implantul se introduce sub pielea din regiunea brațului.

Procedura în sine, de obicei, este bine tolerată și practic nedureroasă, durând doar 1-2 minute. Înainte de introducerea implantului se face o injecție cu anestezic.

În aproximativ 1% dintre cazuri, în timpul sau după introducerea implantului se observă o ușoară sângerare din rană sau formarea unei vânătăi în locul injectării.

În majoritatea cazurilor, prezența implantului este invizibilă, nu este dureroasă și nu creează niciun disconfort. La momentul extragerii implantului doar 0,5% dintre femei spun că prezența acestuia le-a cauzat dureri sau disconfort.

Înlăturarea implantului se face printr-un mic orificiu pe piele, cu anestezie locală. Procedura durează 3-5 minute. Dificultăți sau complicații în timpul înlăturării implantului se înregistrează rar și pot include:

  • Dificultatea de localizare a implantului – la unele femei implantul migrează din locul inițial de administrare, iar pentru găsirea acestuia este nevoie de efectuarea unei radiografii sau ecografii;
  • Dificultăți în extragerea implantului – în asemenea situații înlăturarea implantului poate dura ceva mai mult timp, poate fi ceva mai dureroasă, și, în cazuri rare, poate fi nevoie de efectuarea unei mici incizii pe piele.

Ce se știe despre potențialele efecte negative și pozitive ale implanturilor cu progestativ asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?

În general, utilizarea implanturilor numai cu progestativ:

  1. Conferă un efect contraceptiv foarte înalt, stabil și complet reversibil;
  2. Se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de cancer ovarian și endometrial;
  3. Reduce în mod semnificativ volumul de sânge pierdut în timpul menstruațiilor, precum și volumul și frecvența sângerărilor vaginale la femeile cu diverse afecțiuni ginecologice;
  4. Reduce durerile abdominale asociate cu diverse maladii ginecologice, cum ar fi endometrioza;
  5. Nu este asociată cu creșterea riscului de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare (precum infarct miocardic, accident vascular cerebral sau trombembolism);
  6. Nu se asociază cu reducerea densității minerale osoase;
  7. Poate avea efecte adverse mai mult sau mai puțin pronunțate, precum sângerări vaginale neregulate, care adesea se rezolvă după un timp de utilizare a implantului;
  8. Implanturile ce conțin doar progestativ pot fi folosite de către majoritatea femeilor, inclusiv de către femeile care, din cauza contraindicațiilor, nu pot utiliza contraceptive hormonale combinate.

Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea implanturilor cu progestativ sunt prezentate la sfârșitul articolului.

Efect contraceptiv sigur și complet reversibil

Peste câteva zile de la introducerea sub piele a implantului cu progestativ se dezvoltă un efect anticoncepțional foarte înalt și stabil, care se menține pe toată durata de valabilitate a implantului (3-5 ani, în funcție de marcă).

Acțiunea contraceptivă a implanturilor subcutanate cu progestativ este asigurată în principal de către capacitatea acestuia de a împiedica fertilizarea ovulului de către spermatozoizi.

Etonogestrelul produce un efect asemănător cu starea femeilor din perioada de alăptare: inhibă ovulația – adică blochează producerea ovulelor – și mărește vâscozitatea mucusului din interiorul canalului cervical, reducând, astfel, probabilitatea faptului că spermatozoizii vor ajunge până la ovul.

Sub acțiunea substanței active, mucoasa uterului se subțiază și devine mai puțin favorabilă pentru dezvoltarea sarcinii.

Spre deosebire de unele contraceptive populare, precum contraceptivele orale combinate sau mini-pilula, utilizarea cărora presupune administrarea zilnică a comprimatelor, pentru menținerea efectului contraceptiv al implanturilor subcutanate nu este nevoie de niciun fel de acțiuni suplimentare din partea femeii. Acest lucru înlătură posibilitatea unor erori de utilizare din partea femeilor.

În cazul femeilor care utilizează implanturi subcutanate ce conțin etonogestrel, probabilitatea medie de sarcină în decursul unui an se reduce până la 0,05%. În cadrul cercetărilor dedicate studierii efectului contraceptiv al implanturilor cu levonorgestrel s-a determinat că probabilitatea de apariție a sarcinii în primul an după introducerea implantului este foarte mică, constituind între 0 și 0,1%.

Implanturile cu progestative sunt printre cele mai sigure mijloace contraceptive. Eficacitatea lor contraceptivă este comparabilă cu cea a legării trompelor uterine sau a vasectomiei, dar, spre deosebire de acestea, efectul contraceptiv al implantului este complet reversibil.

Capacitatea de a concepe un copil se restabilește în scurt timp după înlăturarea implantului.
Peste o săptămână după îndepărtarea implantului concentrația de etonogestrel în sânge se reduce până la un nivel nedetectabil. Ovulația și capacitatea de a concepe un copil se restabilește, în medie, în decursul a 3 săptămâni.
Au fost înregistrate cazuri când femeile au reușit să conceapă deja peste 2 săptămâni după extragerea implantului.

Spre deosebire de contraceptivele combinate, implanturile cu progestative conferă un efect contraceptiv înalt și în cazul femeilor cu greutate excesivă (cu IMC Indicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
Indicele de masă corporală se calculează după formula:
IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
18: insuficiență de greutate
18-25: greutate normală
25-30: greutate excesivă
30-35: obezitate de gradul întâi
35-40: obezitate de gradul doi
40: obezitate de gradul trei
mai mare de 30).

Impactul pe termen lung al implanturilor numai cu progestativ asupra capacității femeii de a concepe un copil a fost puțin studiat, însă datele disponibile în acest sens sugerează că impactul este unul pozitiv.

Grație eficacității contraceptive înalte (adică, datorită capacității de a preveni apariția sarcinii în general), implanturile cu progestine reduc în mod semnificativ riscul de sarcină ectopică.
Pe lângă riscul înalt de complicații acute și severe, ce prezintă pericol imediat pentru viața femeii, sarcina extrauterină este, de asemenea, asociată cu un risc foarte înalt de lezare ireversibilă a trompei uterine și de necesitate de înlăturare chirurgicală a trompei uterine afectate, vedeți sarcină ectopică. Afectarea trompelor uterine reduce în mod semnificativ sau chiar exclude complet probabilitatea unei concepții ulterioare pe cale naturală.

Securitatea cardiovasculară a utilizării implantului subcutanat doar cu progestativ

Există dovezi convingătoare în favoarea faptului că utilizarea implanturilor cu progestative nu mărește riscul de complicații cardiovasculare, în special de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau trombembolism.

Pe de altă parte, probabilitatea apariției acestor afecțiuni în timpul sarcinii este relativ mare (vedeți secțiunea despre riscuri din articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați.). Astfel, utilizarea implanturilor numai cu progestative de către femeile care ar dori să evite o sarcină neplanificată și riscurile asociate cu aceasta poate fi absolut justificată.

Folosirea unui implant cu progestativ nu schimbă planul de acțiuni în vederea reducerii a riscului de maladii cardiovasculare și diabet. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în Planul grijei de sine.

Influența implanturilor ce conțin doar progestative asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor

În general, impactul implanturilor subcutanate asupra volumului de sângerări menstruale este unul benefic.

La 22-29% dintre femei, în decursul a câteva luni după introducerea implantului, sângerările menstruale, treptat, se opresc complet (adică de la o menstruație la alta volumul de sânge eliminat se reduce, până la dispariția completă a sângerărilor).
La celelalte femei menstruațiile, treptat, devin mult mai puțin abundente.

Unul dintre principalele dezavantaje ale implanturilor cu progestative constă în faptul că utilizarea lor se asociază frecvent cu apariția unor ușoare sângerări vaginale nepericuloase. Din acest motiv, implanturile nu sunt o opțiune potrivită pentru femeile care au nevoie de încetarea rapidă a sângerărilor vaginale (pentru acest scop un remediu mai potrivit sunt contraceptivele combinate).

În primele 3 luni după introducerea implantului:

  • 34% dintre femei au episoade rare de sângerări vaginale ușoare;
  • 3,9-6,7% dintre femei au episoade mai frecvente, dar scurte de sângerări vaginale;
  • 11,3-17,7% dintre femei au sângerări vaginale prelungite.

Cu timpul, la majoritatea femeilor acest efect secundar se reduce și dispare.

Către cea de-a 9-a lună de la instalarea implantului sângerările vaginale sunt prezente, în medie, timp de 6 zile pe lună. Pentru multe femei acest lucru este perfect acceptabil, deoarece numărul zilelor cu sângerări vaginale este mai mic decât era înainte de inițierea utilizării implantului, mai ales că volumul total de sânge pierdut se reduce în mod semnificativ.

Femeile deranjate de sângerări neregulate în timpul utilizării implantului cu progestativ pot încerca aplicarea recomandărilor incluse în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Luând în considerare faptul că anticoncepționalele pe bază de progestative reduc probabilitatea de dezvoltare a cancerului endometrial, încetarea sângerărilor menstruale sau prezența sângerărilor vaginale neregulate în timpul utilizării acestor preparate nu constituie un semn alarmant.

Cazurile în care absența menstruațiilor sau apariția sângerărilor neregulate din vagin poate fi un semn de cancer endometrial sau de un risc crescut de a dezvolta această boală sunt explicate detaliat în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Femeile informate despre faptul că utilizarea unui implant poate cauza sângerări neregulate nepericuloase, de regulă, tolerează bine acest efect secundar. Conform rezultatelor diferitelor studii, circa 4,2-11,3% dintre femei întrerupt utilizarea implantului din cauza sângerărilor neregulate.

Dacă după introducerea implantului sub piele menstruațiile brusc încetează, se recomandă efectuarea unui test de sarcină, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.Dacă, reieșind din convingerile ei culturale, încetarea completă a menstruațiilor în rezultatul utilizării unui implant cu progestativ este un fenomen inacceptabil pentru femeie, se recomandă alegerea unui alt mijloc contraceptiv (dispozitiv intrauterin din cupru, administrarea ciclică a contraceptivelor orale combinate), care permit menținerea frecvenței sângerărilor menstruale la un nivel similar cu cel natural.
Totodată, femeile trebuie să știe că, din punct de vedere medical, oprirea sângerărilor menstruale în perioada de administrare a contraceptivelor ce conțin doar progestative – inclusiv a implanturilor – se asociază cu un risc foarte mic de dezvoltare a oricăror maladii ginecologice (riscul este mai mic, decât la femeile care nu utilizează asemenea preparate).

Alte reacții adverse posibile

Cele mai răspândite reacții adverse asociate cu utilizarea implanturilor cu etonogestrel includ:

  • dureri de cap (raportate în 8,5-15,5% de cazuri);
  • creșterea în greutate (înregistrată la 6,4-12,0% dintre femei; într-un studiu cu o durată de 2 ani femeile care au utilizat un implant cu etonogestrel au adăugat, în medie, 1,9 kg);
  • agravarea acneei (înregistrată la 11,4-15,3% dintre femei);
  • sensibilitate sporită a sânilor (raportată în 9,1-10,2% de cazuri);
  • instabilitate emoțională (observată la 2,5-5,8% dintre femei);
  • dureri abdominale (raportate de 4,3-5,2% dintre femei).

La un an de la inițierea utilizării implanturilor, aproximativ 84% dintre femei continuă să le utilizeze. Între 30% și 75% dintre femei continuă să folosească implantul în decursul a 2 și, respectiv, 3 ani.

Principalele motive pentru care femeile renunță la implantul cu etonogestrel includ sângerări neregulate, intensificarea acneei și frica de a adăuga în greutate.

Impactul implanturilor doar cu progestative asupra ameliorării durerilor abdominale asociate cu menstruațiile

Utilizarea implanturilor cu etonogestrel este asociată cu:

  • reducerea semnificativă a durerilor pelviene, asociate cu endometrioză și/sau cu sindromul dilatării varicoase a venelor din regiunea pelviană;
  • reducere semnificativă a durerilor din timpul menstruației: conform datelor unui studiu, 77-82% dintre femeile cărora le-a fost instalat un implant subcutanat au raportat dispariția completă a durerilor în timpul menstruațiilor.

Potențiala influență a implanturilor cu progestative asupra densității minerale osoase

În cadrul studiilor asupra funcției ovariene la femeile care utilizează implanturi doar cu progestative s-a constat că după introducerea implantului sub piele ovarele continuă să secrete estrogen într-o cantitate suficientă pentru menținerea densității osoase la un nivel normal.

Într-un studiu s-au comparat indicii densității osoase la femeile care utilizau dispozitiv intrauterin din cupru (un mijloc contraceptiv nehormonal) cu indicii densității minerale osoase la femeile care au utilizat implanturi cu etonogestrel timp de 2 ani. Rezultatele au arătat că în ambele grupuri femeile au avut indici similari de densitate osoasă, adică nu s-a determinat niciun impact negativ al implanturilor asupra densității oaselor.

Într-un alt studiu cu durata de 1 an aceste rezultate s-au confirmat.

Influența implantului cu progestativ asupra densității minerale osoase pe o perioadă mai mare de 3 ani nu a fost studiată.

Independent de faptul dacă se folosește sau nu un implant cu progestativ, pentru menținerea unui nivel adecvat de densitate minerală a oaselor și pentru reducerea riscului de fracturi după menopauză se recomandă renunțarea la fumat și efectuarea regulată a exercițiilor fizice de forță. Vedeți Recomandări de activităţi fizice, argumentate ştiinţific.

Posibila creștere a probabilității de formare chisturilor ovariene

Implanturile ce conțin progestative reduc funcția ovarelor și inhibă ovulația. Acest lucru se asociază relativ frecvent cu formarea chisturilor ovariene funcționale – adică a unor vezicule umplute cu lichid.
Potrivit datelor unei cercetări, chisturile ovariene au fost detectate la 5,2% dintre femei peste 3 luni de la introducerea unui implant cu etonogestrel și la 26,7% dintre femei după 12 luni de utilizare a implantului. În acest studiu, majoritatea chisturilor au dispărut în mod spontan, nu au provocat simptome și nu au necesitat niciun tratament.

Formarea chisturilor ovariene simple la femeile care au un implant cu progestativ nu prezintă niciun risc serios. Femeilor aflate într-o astfel de situație doar li se recomandă să-l informeze pe medic despre utilizarea implantului, în cazul în care la ecografie vor fi detectate semne de chist ovarian.

Recomandări detaliate cu privire la raționalitatea efectuării unui diagnostic și tratament în caz de depistare a unui chist ovarian sunt prezentate în articolul Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament.

Potențialul impact al implanturilor cu progestative asupra alăptării

Utilizarea implanturilor numai cu progestative poate fi inițiată în orice moment după naștere, inclusiv imediat după naștere, chiar dacă femeia intenționează să alăpteze. De obicei, se recomandă aplicarea implantului peste 4 săptămâni după naștere.

Observațiile asupra femeilor care au utilizat implanturi contraceptive subcutanate în perioada alăptării au arătat că prezența unui astfel de dispozitiv nu are niciun impact negativ asupra secreției de lapte, a inițierii și continuării cu succes a lactației, a compoziției laptelui sau a dezvoltării copilului.

Raționalitatea efectuării unui examen medical înainte de introducerea implantului sub piele

Utilizarea implanturilor ce conțin doar progestativ este contraindicată în cazul femeilor care au cancer mamar, precum și la femeile cu afecțiuni grave ale ficatului. Însă luând în considerare faptul că prezența acestor maladii la femeile de vârstă reproductivă este foarte puțin probabilă, precum și faptul că majoritatea femeilor care se confruntă cu aceste afecțiuni știu de acest lucru, efectuarea unor investigații profilactice (inclusiv a unui examen ginecologic) înainte de a începe utilizarea unui implant contraceptiv este neargumentată.

Dacă investigațiile profilactice ar fi fost recomandate tuturor femeilor care intenționează să utilizeze implanturi contraceptive, ele s-ar dovedi a fi absolut inutile pentru un număr prea mare de femei.

Femeile cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, anemie, mutații trombogenice, displazie de col uterin, cancer de col uterin, boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, pot utiliza un implant cu progestativ, motiv pentru care diagnosticul acestor maladii înainte de introducerea implantului nu este necesar.

fCriteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea implantului cu progestativ sunt prezentate la sfârșitul articolului.

Recomandări privind utilizarea implanturilor subcutanate pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim

Recomandări generale

(1) Înainte de a începe utilizarea unui implant ce conține progestative se recomandă confirmarea absenței sarcinii.

Femeile cu activitate sexuală pot să se asigure de faptul că nu sunt însărcinate prin abstinență de la raporturi sexuale în toată perioada începând cu debutul celei mai recente menstruații și până la instalarea implantului.

De asemenea, absența sarcinii poate fi confirmată utilizând un test de sarcină sau o analiză de determinare a nivelului de HCG. Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolele Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei și Testul HCG, gonadotropina corionică umană.

(2) Utilizarea unui implant cu progestativ poate fi inițiată în orice moment îi este comod femeii. Mulți ginecologi le recomandă pacientelor să vină pentru introducerea implantului sub piele după începutul următoarei menstruații.

O asemenea strategiei îi permite medicului și femeii să se asigure de faptul că ea nu este însărcinată. Însă dacă pentru femeie este preferabil ca implantul să fie injectat într-o altă perioadă, nu este nevoie de așteptarea următoarei menstruații.

(3) Efectul contraceptiv stabil se dezvoltă peste 7 zile după introducerea implantului sub piele.

Dacă în prima săptămână după instalarea implantului femeia va avea un contact sexual neprotejat, ea poate rămâne însărcinată.

Pentru evitarea unei sarcini nedorite în perioada de până la dezvoltarea efectului contraceptiv stabil al implantului, se recomandă respectarea următoarelor reguli:

  • În cazul în care implantul este instalat în primele5 zile după debutul celei mai recente menstruații nu este nevoie de utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar sau de abstinență de la contacte sexuale. Într-o asemenea situație, probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual neprotejat în primele 7 zile de la introducerea implantului sub piele este foarte mică.
  • Dacă utilizarea implantului începe mai târziu decât peste 5 zilede la debutul celei mai recente menstruații, în prima săptămână după instalarea acestuia este nevoie:
  • În cazul femeilor care nu au menstruații regulate, în primele 7 zile după instalarea implantului se recomandă fie evitarea raporturilor sexuale, fie utilizarea prezervativelor.

Inițierea utilizării unui implant contraceptiv după naștere în cazul femeilor care alăptează

Utilizarea implantului cu etonogestrel poate fi începută în orice moment după naștere, inclusiv imediat după naștere.

  • Dacă din momentul nașterii au trecut mai puțin de 6 luni, dacă femeia încă nu are menstruații și dacă copilul este hrănit în exclusivitate la sân (este important să se respecte toate trei condiții), după instalarea implantului nu este nevoie de utilizarea temporară a unor mijloace contraceptive suplimentare. Într-o asemenea situație, probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual în primele 7 zile de la introducerea implantului sub piele este foarte mică.
  • Dacă de la naștere au trecut mai mult de 3 săptămâni, menstruațiile încă nu au reînceput, dar copilul primește și altă hrană (adică mai puțin de 85% din hrana copilului este constituită din lapte matern), pentru prevenirea unei eventuale sarcini este nevoie de abținerea de la contacte sexuale sau utilizarea prezervativelor în decursul a 7 zile de la introducerea implantului sub piele.
  • Dacă menstruațiile au reînceput și de la debutul celui mai recent episod de sângerări menstruale au trecut mai mult de 5 zile, indiferent de intensitatea alăptării, se recomandă evitarea relațiilor sexuale sau utilizarea prezervativelor în prima săptămână de la începutul utilizării implantului cu progestativ. Însă dacă implantul este instalat în primele 5 zile după debutul celei mai recente menstruații, nu este nevoie de utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar.

Inițierea utilizării unui implant contraceptiv după naștere în cazul femeilor care nu alăptează

Utilizarea implantului cu etonogestrel poate fi începută în orice moment după naștere, inclusiv imediat după naștere.

  • Dacă din momentul nașterii au trecut mai puțin de 3 săptămâni și menstruațiile încă nu au reînceput, după introducerea implantului sub piele nu este nevoie de utilizarea unor mijloace contraceptive suplimentare.
  • Dacă de la naștere au trecut mai mult de 3 săptămâni și femeia încă nu are menstruații, pentru prevenirea unei eventuale sarcini se recomandă utilizarea prezervativelor sau evitarea contactului sexual în primele 7 zile de la începutul utilizării implantului contraceptiv.
  • Dacă menstruațiile au reînceput și de la debutul celui mai recent episod de sângerări menstruale au trecut mai mult de 5 zile, se recomandă evitarea relațiilor sexuale sau utilizarea prezervativelor în prima săptămână de la introducerea sub piele a implantului cu progestativ.
  • Dacă implantul este instalat în primele 5 zile după debutul celei mai recente menstruații, nu este nevoie de utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar.

Inițierea utilizării implanturilor contraceptive după avort

Utilizarea unui implant cu etonogestrel poate fi începută în orice moment, inclusiv imediat după avort sau după pierderea sarcinii.

  • Dacă din momentului avortului spontan sau medical au trecut mai puțin de 7 zile, după instalarea implantului nu este nevoie de utilizarea unor mijloace suplimentare de contracepție.
  • Dacă de la avort sau pierderea sarcinii au trecut mai mult de 7 zile, se recomandă ca în primele 7 zile de la introducerea implantului să fie utilizate prezervativelesau să se evite contactele sexuale.

Trecerea de la un alt contraceptiv la implant subcutanat

În cazul în care o femeie decide să treacă de la un alt mijloc contraceptiv la utilizarea unui implant, pentru evitarea unei eventuale sarcini în perioada de tranziție se recomandă continuarea utilizării contraceptivului precedent până la instalarea implantului și încă 7 zile după asta.

Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea implanturilor ce conțin numai progestative

Criterii medicale de eligibilitate reprezintă un set de reguli în care se definește raportul dintre beneficiile și daunele utilizării implanturilor contraceptive în diferite situații.

Aceste criterii au fost elaborate de către experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar ulterior au fost adaptate de grupuri de experți din diferite țări, sub forma unor ghiduri naționale pentru specialiștii din sfera medicală care consultă femei cu privire la posibilitatea utilizării contraceptivelor.

Criteriile includ 4 categorii de securitate a utilizării implanturilor subcutanate cu progestativ:

  • La prima categoriese referă stările și afecțiunile în cazul cărora beneficiul obținut de la utilizarea implanturilor depășește în mod semnificativ riscul teoretic și cel dovedit. Femeile cu asemenea stări pot utiliza implanturi contraceptive în orice circumstanțe.
  • La cea de-a doua categoriese referă stările și afecțiunile în cazul cărora beneficiul obținut de la utilizarea implanturilor, în general, depășește riscul teoretic și cel dovedit. Femeile cu stări care se includ în această categorie, în majoritatea cazurilor, pot utiliza implanturi cu progestative.
  • La cea de-a treia categoriese referă stările și afecțiunile în cazul cărora riscul teoretic și cel dovedit asociat cu utilizarea implanturilor subcutanate, în general, este mai mare decât potențialul beneficiu. De regulă, femeilor cu stări care se includ în categoria dată nu li se recomandă utilizarea implanturilor cu progestative, în special dacă ele au posibilitatea să aleagă modalități mai acceptabile de contracepție sau tratament.
  • Cea de-apatra categorie include stările și afecțiunile în cazul cărora utilizarea implanturilor este asociată cu un risc inacceptabil de mare pentru sănătate. Pentru femeile cu aceste afecțiuni utilizarea implanturilor este contraindicată.

***

În continuare vom prezenta într-o formă simplificată categoriile de afecțiuni și stări incluse în criteriile de eligibilitate pentru utilizarea implanturilor contraceptive.

Pentru a accesa versiunea originală a documentului dat faceți click pe linkurile de mai jos:

Categoria 1:

  • Vârsta începând cu prima menstruație și până la instalarea menopauzei, inclusiv vârsta mai mică de 18 ani sau mai mare de 45 de ani (indiferent de faptul dacă femeia a născut sau nu);
  • Perioada de peste 30 de zile după naștere, dacă femeia alăptează, indiferent de faptul dacă sunt sau nu prezenți factori de risc mărit de trombembolism venos (obezitate, fumat, vârsta de peste 35-40 de ani, antecedente familiale);
  • Perioada imediat după naștere, dacă femeia nu alăptează, indiferent de faptul dacă sunt sau nu prezenți factori de risc crescut de trombembolism;
  • Perioada imediat după avort sau după pierderea sarcinii în primul sau cel de-al doilea trimestru;
  • Sarcină ectopică suportată în trecut;
  • Intervenție chirurgicală la organele pelviene suportată în trecut;
  • Fumat, indiferent de vârstă și intensitatea fumatului;
  • Greutate excesivă (IMC Indicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
    Indicele de masă corporală se calculează după formula:
    IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
    18: insuficiență de greutate
    18-25: greutate normală
    25-30: greutate excesivă
    30-35: obezitate de gradul întâi
    35-40: obezitate de gradul doi
    40: obezitate de gradul trei
    mai mare de 30), indiferent de vârstă;
  • Intervenție chirurgicală bariatrică de reducere a volumului stomacului suportată în trecut;
  • Hipertensiune arterială controlată bine cu ajutorul medicamentelor sau tensiune mai mică de 159/99;
  • Detectarea hipertensiunii arteriale în timpul unei sarcini anterioare, cu condiția că în momentul de față tensiunea nu se ridică peste 159/99;
  • Trombembolism venos la o rudă apropiată;
  • Perioada imediat premergătoare unei intervenții chirurgicale (minore sau majore), după care nu va fi necesară o perioadă îndelungată de regim la pat;
  • Vene varicoase în regiunea picioarelor;
  • Tromboza venelor superficiale ale picioarelor (în prezent sau în trecut);
  • Afecțiuni cardiace valvulare (cu sau fără complicații);
  • Disfuncție cardiacă ușoară asociată cu cardiomiopatie perinatală;
  • Artrită reumatoidă, indiferent de faptul dacă femeia administrează sau nu tratament imunosupresiv;
  • Dureri de cap ușoare, moderate sau severe ori migrene (cu sau fără aură);
  • Epilepsie;
  • Scleroză multiplă;
  • Tulburare depresivă;
  • Endometrioză (vedeți Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament);
  • Detectarea unei tumori ovariene benigne sau a unui chist ovarian (vedeți Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament);
  • Apariția durerilor severe în timpul menstruațiilor;
  • Boala trofoblastică gestațională;
  • Ectropion cervical (vedeți Ectropion cervical (eroziune,răni pe col), ghid pentru femei);
  • Afecțiuni benigne ale glandelor mamare (vedeți Modificări în sâni la femei şi la copii, ghid);
  • Diagnosticarea cancerului de sân la cineva dintre rudele apropiate ale femeii (mama sau sora);
  • Depistarea hiperplaziei endometriale (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la estimarea stării endometrului, și la reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial. Monitorizarea și tratamentul hiperplaziei endometriale.);
  • Cancer endometrial;
  • Cancer ovarian;
  • Fibrom uterin (vedeți Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament);
  • Suportarea în trecut a inflamației organelor pelviene sau prezența acesteia în momentul pentru care se preconizează instalarea implantului;
  • Depistarea uneia sau a mai multor infecții cu transmitere sexuală:
    • Cervicită purulentă;
    • Chlamydia sau gonoree;
    • Alte infecții cu transmitere sexuală (cu excepția hepatitei virale acute);
    • Vaginită asociată cu tricomonază sau vaginită bacteriană (vedeți Secreții vaginale. Ghid pentru femei.).;
    • HIV/SIDA;
  • Schistosomiază;
  • Tuberculoză;
  • Malarie;
  • Diabet gestațional în timpul unei sarcini anterioare (vedeți Diabetul zaharat şi nivelul crescut al glucozei în sânge);
  • Mărirea în volum a glandei tiroide (guşă), cu menținerea funcției tiroidiene normale;
  • Gușă cu hiper- sau hipotiroidism;
  • Colită ulcerativă sau boala Crohn;
  • Episod de colestază în timpul unei sarcini anterioare;
  • Stare de purtător al virusului hepatitei B, hepatită virală acută sau cronică;
  • Formă ușoară de ciroză hepatică fără complicații;
  • Fibroză chistică;
  • Talasemie;
  • Siclemie;
  • Anemie feriprivă;
  • Administrarea următoarelor medicamente:
    • Preparate cu acțiune antiretrovirală:
      • Abacavir;
      • Ienofovir;
      • Zidovudină;
      • Lamivudină;
      • Didanozină;
      • Emtricitabină;
      • Stavudină;
      • Etravirină;
      • Nevirapină;
      • Rilpivirină;
      • Lopinavir amplificat cu ritonavir;
      • Atazanavir;
      • Indinavir;
      • Maraviroc;
      • Raltegravir;
      • Dolutegravir;
      • Elvitegravir;
      • Enfuvirtide;
    • Medicamente anticonvulsivante:
      • Lamotrigină;
    • Antibiotice cu spectru larg de acțiune;
    • Preparate antifungice;
    • Preparate antiparazitare;
    • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.

Categoria a 2-a:

  • Perioada primelor 30 de zile după naștere, dacă femeia alăptează (indiferent de faptul dacă are sau nu factori de risc pentru dezvoltarea trombembolismului venos (vedeți mai sus);
  • Prezența mai multor factori de risc de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare (vârsta de peste 40 de ani, fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, nivel ridicat de colesterol LDL, nivel scăzut de colesterol HDL, nivel ridicat de trigliceride) (vedeți Determinarea şi controlul nivelului de colesterol în sânge);
  • Hipertensiune arterială cu tensiunea mai mare de 160/100;
  • Hipertensiune arterială cu semne de afectare a vaselor sangvine;
  • Suportarea recentă sau în trecut a unui episod de trombembolism venos (indiferent de faptul dacă se administrează sau nu medicamente anticoagulante);
  • Perioada imediat premergătoare unei intervenții chirurgicale extinse, după care nu va fi nevoie de o perioadă îndelungată de imobilitate (regim la pat);
  • Prezența unor mutații trombogenice;
  • Disfuncție cardiacă moderată sau pronunțată asociată cu cardiomiopatie perinatală;
  • Lupus eritematos sistemic cu rezultat negativ al testului de determinare a anticorpilor la fosfolipide, indiferent dacă este sau nu prezentă trombocitopenie severă și indiferent de faptul dacă sunt administrate sau nu medicamente imunosupresive;
  • Sângerări vaginale abundente sau prelungite, regulate sau neregulate, cu excepția sângerărilor în legătură cu care încă nu au fost efectuate teste diagnostice (Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin);
  • Diagnosticarea displaziei de col uterin sau a cancerului de col uterin;
  • Prezența unui nodul în sâni, în legătură cu care încă nu au fost făcute investigații (vedeți Modificări în sâni la femei şi la copii, ghid);
  • Diabet zaharat de tip 1 sau 2, indiferent de durata bolii, sau de faptul dacă sunt sau nu prezente semne de afectare a vaselor sangvine sau a nervilor;
  • Afecțiuni ale vezicii biliare (indiferent de faptul dacă sunt prezente sau nu careva simptome), starea de după îndepărtarea vezicii biliare, episoade de colestază în legătură cu administrarea contraceptivelor orale combinate;
  • Hiperplazie benignă focală a ficatului;
  • Starea de după transplant de organe interne, fără complicații;
  • Administrarea următoarelor medicamente:
    • Preparate cu acțiune antiretrovirală:
      • Efavirenz;
      • Atazanavir amplificat cu ritonavir;
      • Darunavir amplificat cu ritonavir;
      • Fosamprenavir amplificat cu ritonavir;
      • Saquinavir amplificat cu ritonavir;
      • Tipranavir amplificat cu ritonavir;
      • Fosamprenavir;
      • Nelfinavir;
    • Medicamente anticonvulsivante
      • Fenitoină;
      • Carbamazepină;
      • Barbiturice;
      • Primidonă;
      • Topiramat;
      • Oxcarbazepină;
    • Antibiotice:
      • Rifampicină;
      • Rifabutină;
    • Preparate din sunătoare.

Categoria a 3-a:

  • Boala cardiacă ischemică în prezent sau în trecut;
  • Accident vascular cerebral suportat în trecut;
  • Lupus eritematos sistemic, cu rezultat pozitiv sau necunoscut al testului de anticorpi la fosfolipide;
  • Sângerări vaginale cauza cărora nu este cunoscută, dar se presupune că acestea pot fi asociate cu afecțiuni severe;
  • Suportarea în trecut a cancerului mamar (cu peste 5 ani în urmă, fără semne de recidivare a bolii);
  • Formă severă de ciroză hepatică;
  • Adenom hepatocelular;
  • Carcinom hepatocelular.

Categoria a 4-a:

  • Cancer mamar în prezent.

***

Informații detaliate cu privire la alte opțiuni de contracepție sunt prezentate în articolele:

Vedeți sursele


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante introduse pe măsura procesării de noi date.