Herpes pe buze (spuza, răceala) la copii şi la adulţi, răspunsuri la principalele întrebări: cauzele apariţiei, cum se produce infectarea, simptomele şi semnele, tratamentul rapid şi eficient

Care sunt cauzele ce provoacă apariţia leziunilor herpetice pe buze (“răceala” pe buze)?

Cauza dezvoltării leziunilor herpetice pe buze (şi pe alte zone ale feţei), sunt cele trei tipuri ale virusului herpes:

  • virusul herpesului simplex de tipul 1;
  • virusul herpesului simplex de tipul 2;
  • virusul herpesului zoster.

Denumirea populară a herpesului – “răceala pe buze” – se asociază cu două fenomene:

  • În primul rând, apariţia unor vezicule şi leziuni mici pe buze, caracteristică pentru herpes, este, adesea, însoţită de febră, de frisoane, de slăbiciune, de dureri în muşchi şi în articulaţii şi de alte simptome specifice unei răceli.
  • În al doilea rând, reactivarea herpesului, într-adevăr, de multe ori se întâmplă în timpul unei răceli.

În acest articol vom folosi, în mare parte, termenul “leziuni herpetice pe buze”, dar informaţia prezentată este valabilă şi pentru herpesul în alte zone ale feţei.

Cum se produce infectarea cu herpes?

Viruşii herpetici sunt extrem de contagioşi. Infectarea cu virusul herpes simplex de tipul 1 are loc, de regulă, în copilărie. Principalul mod de transmitere este contactul fizic cu o persoană infectată (de exemplu, sărutul părintelui). De asemenea, infecţia se transmite prin intermediul obiectelor care conţin picături de salivă a unei persoane infectate (de exemplu, vesela comună). În picăturile de salivă uscată virusul moare repede.

Infecţia cu virusul herpes simplex de tipul 2 apare, de regulă, după debutul activităţii sexuale, în timpul contactului fizic apropiat (inclusiv, sexul) cu o persoană infectată.

Mai jos vom arăta că, adesea, oamenii de la care vă puteţi infecta cu herpes nu au absolut niciun simptom al bolii şi nu-şi dau seama că pot infecta alte persoane.

Cât timp este contagioasă o persoană cu herpes?

Oamenii la care herpesul provoacă erupţiile cutanate pe buze devin contagioşi la scurt timp după primele semne ale bolii (leziuni herpetice pe piele). Virusul continuă să se elimine din organismul bolnavului (acesta se conţine în salivă, în lichidul şi în sângele din vezicule şi din leziuni herpetice) în, aproximativ, primele 8-9 zile de boală.

La oamenii care au suferit de herpes în trecut, ocazional, se produc eliminări de virus asimptomatice care durează 24-48 de ore. Aceste episoade de vărsări virale asimptomatice pot persista de-a lungul vieţii.

Simptomele şi semnele herpesului

Aproximativ în 75-80% dintre cazurile infecţiei cu herpes, în urma primei intrări în organismul uman, virusul nu produce niciun simptom. În asemenea cazuri, prezenţa virusului în organism poate fi detectată doar cu un test special al sângelui la anticorpi.

În celelalte cazuri, pătrunzând în organismul uman, virusul herpes începe să se multiplice rapid şi provoace o erupţie caracteristică dureroasă.

Perioada de incubaţiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani.
a herpesului pe buze durează, în medie, 4 zile, dar poate varia între 1 şi 26 zile.

Primele simptome ale bolii pot fi unele “pete roşii”, apărute pe buze sau în alte zone ale pielii de pe faţă şi de pe gât, care produc o mică senzaţie de mâncărime ori sunt dureroase.

În timp de câteva ore, împreună cu creşterea senzaţiei de mâncărime şi de durere, “petele” se transformă în vezicule umplute cu un lichid limpede. Veziculele pot fi amplasate aproape una de alta, formând aglomeraţii care produc o senzaţie de mâncărime puternică şi sunt foarte dureroase.

În decursul următoarelor câteva zile veziculele se sparg. În locul veziculelor sparte se formează mici leziuni superficiale, dar foarte dureroase.

Vindecarea deplină a leziunilor poate dura câteva săptămâni.

Concomitent cu erupţiile descrise mai sus pot apărea:

  • creşterea în volum şi sensibilitatea sporită a ganglionilor limfatici sub maxilar şi pe gât;
  • febra, frisoanele, slăbiciunea, durerile în muşchi şi în articulaţii;
  • durerile în gât.

Herpes în gură şi în gât (stomatita herpetică şi herpangina)

Destul de des, mai ales la copiii mai mici de 5 ani, erupţiile provocate de herpes se extind pe partea interioară a buzelor şi a obrajilor, pe gingii şi pe limbă şi sunt însoţite de febră. Veziculele herpetice, în gură, se sparg rapid şi se transformă în răni (ulceraţii). Asemenea situaţii se numesc stomatită herpetică (alte cauze de stomatită – ulceraţii în gură – sunt prezentate în articolul Stomatita la copii şi adulţi). Dacă ulceraţiile se formează doar în gât (inglusiv pe amigdale), boala este numită herpangină. Vindecarea deplină a ulceraţiilor în caz de stomatită herpetică şi herpangină are loc decurs de 7-10 zile.

La momentul de faţă nu există careva tratament specific pentru grăbirea vindecării. Pentru a reduce durerile cauzate de ulceraţiile din gură puteţi întreprinde următoarele măsuri:

  • Să-i daţi persoanei afectate Paracetamol sau Ibuprofen, ţinând cont de recomandările din articolul Combaterea febrei – recomandări de administrare a Paracetamolului şi a Ibuprofenului.
  • Aproximativ peste 30-40 minute de la administrarea analgezicului, când acesta începe să-şi facă efectul, puteţi să-i daţi persoanei bolnave să mănânce.
  • Dacă durerile continuă să dernajeze, puteţi să ungeţi ulceraţiile cu gel cu lidocaină (poate fi găsit la farmacie).
  • Nu-i propuneţi persoanei afectate să consume fructe, sucuri şi alte produse care pot fi acre şi pot irita erupţiile din gură.

De ce apar recidive de herpes pe buze?

Peste un anumit timp (de regulă, 3-4 săptămâni) în urma infecţiei cu virusul herpes (de tipul 1 sau 2) organismul uman dezvoltă imunitatea, care îl protejează, în viitor, de recidivele severe ale infecţiei.

Cu toate acestea, imunitatea dezvoltată nu poate elimina totalmente infecţia din organism. În stare de “somn” virusul persistă în unele celule ale corpului uman pe parcursul întregii vieţi.

Periodic, virusul trece din starea de “somn” în starea activă şi începe să se multiplice din nou. În acest caz, se dezvoltă recidiva (agravarea) bolii.

De regulă, recidivele virusului herpes durează mai puţin timp şi, în general, evoluează mult mai uşor decât în primul episod al bolii.

Observaţiile clinice arată faptul că la reapariţia herpesului poate conduce o stare în care se produce scăderea imunităţii, în special, oboseala intelectuală (psihică), extenuarea fizică, stresul, expunerea îndelungată la soare (sau vizita la solar), menstruaţia (la femei), hipotermia, răceala.

Cât de periculoase sunt leziunile herpetice pe buze? În care cazuri ar trebui să vă adresaţi imediat medicului?

În marea majoritate a cazurilor, sistemul imunitar reuşeşte să inhibeze reproducerea viruşilor herpesului de tipurile 1 şi 2, care cauzează leziunile herpetice pe faţă. Din acest motiv, la majoritatea oamenilor, această infecţie se produce fără de complicaţii grave şi fără de efecte adverse asupra sănătăţii.

În unele cazuri, de regulă, la copiii care obişnuiesc să sugă degetele sau la cei care îşi scarpină leziunile herpetice, infecţia cu herpes se poate răspândi la degete (acest lucru poate fi observat prin apariţia inflamaţiei severe a pielii din jurul unghiilor) sau la ochi (o mică ulceraţie pe cornee care creşte treptat, sentimentul că în ochi “a nimerit ceva “, vederea înceţoşată), apariţia “ceţei” în faţa ochilor.

Dacă aveţi astfel de simptome, adresaţi-vă imediat medicului! Infecţia cu herpes a ochilor poate conduce la orbire!

Recomandările detaliate referitor la tratamentul infecţiilor herpetice ale ochiului sunt prezentate în articolul nostru Keratita herpetică.

În unele cazuri foarte rare (mai ales la persoanele cu sistemul imunitar slăbit), infecţia cu herpes (predominant, HSV1) ar putea provoca distrugerea masivă a ţesutului creierului şi a altor organe interne (inclusiv, plămânii, ficatul, articulaţiile), precum şi ar putea determina tulburări severe de coagulare a sângelui. Aceste complicaţii, de multe ori, conduc la moarte.

Cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului (chemaţi ambulanţa) în cazul în care, odată cu simptomele herpesului pe faţă sau la câteva zile după debutul bolii, la Dvs. sau la copilul Dvs. apare:

  • O cefalee severă;
  • Voma;
  • Tensiune musculară la ceafă (observaţi că este dificil şi dureros să vă aplecaţi capul spre piept);
  • Slăbiciune severă, febra, frisoanele;
  • Leşinul;
  • Convulsiile;
  • Senzaţia de gusturi şi de mirosuri ciudate sau inexistente;
  • Pierderea mirosului;
  • Slăbiciune musculară severă în braţ şi în picior, de pe una şi aceiaşi parte;
  • Stare de anxietate, de confuzie;
  • Dureri în articulaţii.

Aceste simptome pot fi semne ale unor complicaţii periculoase.

Herpesul pe nas sau pe ochi

Apariţia erupţiilor cutanate herpetice pe nas sau pe ochi (pe pleoape) poate fi cauzată de viruşii herpes simplex, dar şi de o altă varietate mai rară a infecţiei herpetice – herpes zoster (Vezi Herpes zoster).

Indiferent de virusul care a cauzat boala, şi herpesul pe nas, şi herpesul pe ochi (pe pleoape) pot provoca inflamaţia periculoasă a ochilor, ceea ce, la rândul său, poate conduce la orbire.

La început, infecţia cu herpes a ochilor poate rămâne invizibilă. Din aceste considerente, cât mai curând posibil, consultaţi un medic (oftalmolog), de îndată ce observaţi pe nas sau pe ochi erupţii cutanate asemănătoare cu herpesul.

Contactaţi imediat medicul dumneavoastră dacă, în afara erupţiilor cutanate herpetice pe nas sau pe ochi (pe pleoape) aveţi unele dintre următoarele simptome:

  • Pe corneea ochiului a apărut o veziculă sau o eroziune (zgârietură);
  • Durerea şi mâncărimea în ochi, înroşirea ochilor, senzaţia că “în ochi a nimerit ceva”;
  • Pată întunecată în câmpul vizual;
  • Scăderea accentuată a acuităţii vizuale la un ochi;
  • “Ceaţă” sau “pânză de pâclă”  înaintea ochilor.

Recomandările detaliate referitor la tratamentul infecţiilor herpetice ale ochiului sunt prezentate în articolul nostru Keratita herpetică.

Herpes pe buze în timpul sarcinii

Cu toate că herpesul pe buze este asociat cu un risc mai mic de complicaţii în timpul sarcinii decât herpesul genital, apariţia erupţiilor pe faţă la o femeie gravidă necesită respectarea anumitor precauţii.

Informaţiile referitor la ce trebuie să acordaţi o atenţie deosebită, le puteţi găsi în articolul Herpes la femeile gravide.

Tratamentul herpesului pe buze la copii şi la adulţi

În scopul înţelegerii ce tratament al herpesului este necesar în cazul Dvs., luaţi în considerare următoarele întrebări:

Cine este bolnav?

Datorită faptului că, la unele persoane, infecţia cu herpes poate provoca complicaţii periculoase, tratamentul trebuie să fie prescris de medic în cazul în care simptomele herpesului au apărut:

  • La o femeie gravidă;
  • La copil cu vârsta sub 3 ani;
  • La o persoană care suferă de diabetul zaharat;
  • La o persoană contaminată de HIV/SIDA;
  • La o persoană care suferă de cancer sau care se tratează de cancer (chimioterapia, radioterapia);
  • La o persoană care administrează hormoni glucocorticoizi sau alte medicamente care reduc activitatea sistemului imunitar (de exemplu, Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.);
  • La o persoană care a suportat transplant de organe interne şi care administrează medicamente ce deprimă respingerea grefei;
  • La persoanele care suferă de unele boli cronice ale organelor interne (insuficienţa renală cronică, hepatita cronică, ciroza hepatică, boli cardiace, tuberculoza).

Tratamentul herpesului pe faţă, în cazul persoanelor care aparţin acestor grupuri, ar trebui să fie efectuat sub supraveghere medicală. De regulă, în aceste cazuri, în scopul tratamentului, se utilizează medicamente antivirale sub formă de pastile sau sub formă de injecţii intravenoase care inhibă replicarea virusului şi previn răspândirea acestuia la organele interne. Dozele şi durata tratamentului le determină medicul.

Cât de des aveţi recidive de herpes pe buze?

În cazul în care aveţi recidive de herpes pe buze mai puţin de 6 ori pe an, cea mai bună soluţie ar fi să utilizaţi unguente şi creme cu medicamentele antivirale. Mai jos este descris cum anume să le utilizaţi.

În cazul în care aveţi recidive de herpes pe buze mai des de 6 ori pe an, adresaţi-vă neapărat medicului Dvs. în scopul de stabili un tratament mai eficient. În această situaţie, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să administraţi medicamente antivirale sub formă de comprimate, în timpul bolii şi în acele perioade când herpesul nu este activ. Acest lucru va reduce în mod semnificativ frecvenţa exacerbărilor bolii.

Tratamentul herpesului pe buze cu medicamentele antivirale sub formă de unguente (de creme)

Remediul optim în scopul tratamentului cazurilor rare de herpes pe buze la copii şi la adulţi sunt unguentele (cremele) cu medicamente antivirale.

Aceste remedii se vând fără prescripţie medicală, sunt suficient de sigure pentru a fi utilizate de adulţi şi de copii, permit oprirea rapidă a progresiei bolii şi accelerează semnificativ recuperarea.

În prezent, pe piaţă, puteţi găsi preparate pe bază de următorii agenţi activi antivirali:

  • Aciclovirul
  • Penciclovirul
  • Valaciclovirul
  • Famciclovirul  

Normele generale ale tratamentului

Tratamentul cu unguente antivirale ar trebui să se înceapă cât mai curând posibil. Dacă în trecut aţi avut recidive de herpes pe buze şi ştii cum boala începe, utilizaţi crema imediat ce observaţi mâncărime sau durere. Nu aşteptaţi să apară vezicule.

Înainte de a aplica crema, spălaţi bine cu săpun şi cu apă caldă porţiunile de piele afectate de herpes, apoi uscaţi-le cu un prosop moale. Spălând sau ştergând faţa, încercaţi să nu atingeţi ochii pentru a evita introducerea infecţiei în această zonă. Urmăriţi ca prosopul persoanei bolnave să nu fie utilizat de altă persoană. După ce finisaţi tratamentul şi spălaţi prosopul, acesta nu va mai fi contagios.

De regulă, un strat subţire de cremă se aplică pe leziunile herpetice şi pe pielea din jur, o dată la 3 ore (aproximativ, de 6 ori pe zi), timp de 3-5 zile.

În primele zile de tratament cu cremele antivirale, persoana contaminată continuă să fie contagioasă şi poate răspândi infecţia în alte porţiuni ale corpului său sau să contamineze alte persoane. Din aceste considerente, pe toată durata tratamentului, se recomandă:

  • Pentru aplicarea unguentului, folosiţi beţişoare de vată sau mănuşi de unică folosinţă (le puteţi procura la farmacie).
  • Spălaţi-vă frecvent mâinile, în special, după ce aţi aplicat crema sau aţi atins regiunile afectate de herpes.

Nu aplicaţi unguentul în regiunea din apropierea ochilor. Dacă crema nimereşte, totuşi, în ochi, clătiţi ochii cu apă curgătoare.

Recomandările suplimentare şi măsurile de siguranţă sunt prezentate în Instrucţiunile referitor la utilizarea Aciclovirului.

Chiar şi după câteva zile de tratament cu creme antivirale, leziunile pe buzele pot fi foarte dureroase. Pentru ameliorarea durerii, puteţi utiliza gelul cu lidocaină sau gelul care uşurează durerile în timpul apariţiei dinţilor la copii.

Ce se poate face dacă tratamentul nu funcţionează?

De regulă, beneficiile tratamentului se evidenţiază rapid: în a doua zi după începerea aplicării preparatului antiviral, durerea şi mâncărimea în zonele afectate ale pielii se ameliorează semnificativ, veziculele devin mai mici, nu mai apar veziculele noi.

Dacă, după 7 zile de tratament, nu observaţi niciun semn de ameliorare, adresaţi-vă neapărat medicului Dvs.

Remediile populare în tratamentul herpesului pe buze

Utilizarea eficientă a plantelor medicinale în tratamentul de leziuni herpetice pe buze, la ziua de azi, a fost testată doar în condiţii de laborator. Unele studii au arătat că uleiul de mentă şi extractul de melisă blochează replicarea virusului herpes. Cu toate acestea, până în prezent, nu au fost realizate studiile care să arate că aceste plante sunt eficiente în tratamentul leziunilor herpetice pe buzele oamenilor.

Prin urmare, din cauza lipsei datelor concrete referitor la modul preparării medicamentelor din plantele enumerate mai sus, utilizarea remediilor populare pe bază de plante medicinale, în tratamentul leziunilor herpetice pe buze, nu se recomandă.

Mai multe studii au arătat că utilizarea unguentului de propolis 3% (de 4 ori pe zi) a ameliorat, în mare măsură, mâncărimea şi durerea care însoţesc herpesul, dar nu a accelerat vindecarea veziculelor.

data publicării: