Gripa 2015-2016. Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la vaccinare și tratament

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 29 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Cuprins:

Introducere

În acest articol din Ghidul consumatorului inteligent de informații și servicii medicale vor fi prezentate recomandări bazate pe dovezi științifice (vedeți Surse) cu privire la prevenția și tratamentul gripei, actuale pentru sezonul 2015-2016.

Ce pericol prezintă gripa și ce posibilități de rezolvare a acestei problemei există la moment?

Potrivit Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor (ECDC), în fiecare an, în timpul sezonului de gripă, această infecție afectează până la 15% dintre adulți și peste 15% dintre copii.

Majoritatea copiilor și adulților infectați cu gripă se recuperează complet în termen de 7-14 zile, însă, chiar și în astfel de cazuri, infecția poate avea unele consecințe neplăcute. În special, multe persoane infectate sunt nevoite să renunțe pentru câteva zile la activitățile obișnuite, inclusiv, să lipsească de la școală sau de la lucru.

La aproape 2/3 dintre copii, în special sub vârsta de 2 ani, după infecția gripală se dezvoltă inflamația urechii medii (otită medie acută).

La unii copii și adulți, gripa contribuie la dezvoltarea infecției bacteriene a sinusurilor paranazale (sinuzită bacteriană).

În cazul apariției acestor complicații este nevoie de adresare la medic și poate fi necesară administrarea unui tratament mai complex.

Evoluția periculoasă a gripei se observă relativ rar, dar este posibilă la orice persoană. Evoluția gravă a gripei este mai probabilă la persoanele de peste 65 de ani, la persoane cu diferite boli cronice, la copiii sub 5 ani și la femeile gravide. Lista completă a categoriilor de persoane cu risc crescut de complicații ale gripei este prezentată mai jos.

La nivelul populației generale consecințele gripei sunt semnificative. În fiecare an, în întreaga lume, între 250 000 și 500 000 de persoane decedează din cauza gripei, iar 3-5 milioane de persoane suferă de forme severe de boală.

În prezent, sunt disponibile următoarele opțiuni pentru a reduce riscul asociat cu epidemia anuală de gripă:

  1. Vaccinul antigripal. Așa cum veți putea afla mai jos, vaccinarea anuală contra gripei reduce riscul de contractare a infecției.
  2. Tratamentul gripei cu medicamente antivirale specifice. Acest tratament reduce probabilitatea de apariție a complicațiilor periculoase la persoanele care sunt deja infectate, sau care ar putea fi infectate și au nevoie de o protecție suplimentară.

Vaccinarea împotriva gripei în sezonul 2015-2016

Acest ghid este destinat unui public larg de cititori vorbitori de limbă română din întreaga lume, motiv pentru care nu am inclus aici informații cu privire la aspectele administrativ-organizatorice ale vaccinării împotriva gripei, acestea fiind diferite de la o regiune la alta. Dacă doriți să aflaţi:

  • Unde puteți face vaccinul antigripal?
  • Unde ați putea primi vaccin gratuit?
  • Cum puteți refuza vaccinarea care v-a fost oferită dumneavoastră sau copilului dumneavoastră?

puteți găsi aceste informații pe site-urile sau la numerele de telefon ale organelor locale de sănătate.

În această secțiune vom oferi răspunsuri la o serie de întrebări importante legate de aspectele științifice și medicale ale profilaxiei gripei prin intermediul vaccinării la copii și la adulți, și anume:

  1. Cât de eficiente sunt vaccinurile actuale contra gripei sezoniere?
  2. Ce se știe despre siguranța vaccinurilor antigripale? Ce reacții adverse pot apărea după vaccinare?
  3. În ce cazuri este rezonabilă vaccinarea împotriva gripei? Pentru ce categorii de persoane vaccinarea este deosebit de importantă?
  4. Ce vaccinuri împotriva gripei există în prezent, și prin ce diferă acestea?
  5. În ce moment se recomandă vaccinarea împotriva gripei?
  6. În ce cazuri nu se recomandă administrarea vaccinului antigripal?

Cât de eficient este vaccinul antigripal?

În Europa, monitorizarea sistematică a eficienței vaccinării împotriva gripei se efectuează, începând cu sezonul 2008 – 2009. Rezultatele acestor observații au arătat că vaccinarea contra gripei nu oferă o protecție deplină a tuturor persoanelor vaccinate, însă reduce în mod semnificativ rata de îmbolnăvire, frecvența complicațiilor severe și rata mortalității în timpul fiecărei epidemii sezoniere. În prezent, vaccinarea împotriva gripei sezoniere este cel mai eficient mod de a preveni îmbolnăvirea.

În cadrul cercetărilor, în stadiul de testare, vaccinarea a redus probabilitatea infectării de gripă a persoanelor vaccinate, în medie, cu 70-90%. În populația generală, în perioada unei epidemii, gradul de protecție este ceva mai redus.

În cazul persoanelor cu risc crescut de dezvoltare a unei infecții periculoase, vaccinul antigripal reduce frecvența complicațiilor.

În special, la copiii sub 2 ani, vaccinarea împotriva gripei reduce frecvența episoadelor de otită medie (în timpul sezonului de gripă) cu 30-55%.

Potrivit rezultatelor analizei a 11 studii efectuate până în 2009, vaccinarea împotriva gripei reduce semnificativ frecvența exacerbărilor la pacienții cu BPOC.

Vedeți Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la bronșita cronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Eficiența vaccinurilor antigripale depinde, în principal, de măsura în care structura lor coincide cu structura virusurilor care vor circula în timpul următoarei epidemii. Virusurile gripale își schimbă rapid structura, noi forme apărând aproape în fiecare sezon. Pentru ca organismul uman să poată forma o imunitate eficientă pentru perioada noului sezon, vaccinul trebuie să conțină virusuri (fragmente sau forme atenuate) identice cu cele care vor circula în sezonul respectiv.

Compoziția vaccinului gripal pentru sezonul următor este aprobată în luna februarie a fiecărui an, de către un comitet de experți OMS, pe baza datelor epidemiologice privind formele circulante de virusuri și tendințele de răspândire a acestora. În anii când structura virusurilor de gripă este prezisă cu exactitate, eficiența vaccinării poate fi foarte înaltă. Pe de altă parte, în anii când în structura virusurilor au loc schimbări neașteptate, vaccinarea poate crea imunitate numai împotriva anumitor tipuri de această infecție și nu protejează de celelalte tipuri de virus gripal. De exemplu, în sezonul 2014-2015 structura vaccinurilor contra virusului de tip A(H3N2) nu a coincis cu exactitate cu structura virusurilor răspândite și eficiența vaccinării împotriva acestei forme de virus a fost insuficientă.

De asemenea, eficiența vaccinului împotriva gripei poate fi mai mică la pacienții vârstnici, la persoanele cu diferite boli cronice și la persoanele cu imunodeficiențăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
, deoarece la aceste persoane sistemul imunitar reacționează mai puțin activ la vaccinare.

Spre deosebire de multe alte vaccinuri, care oferă o imunitate stabilă împotriva anumitor infecții ce se menține cel puțin pentru câțiva ani (sau pe durata întregii vieți), vaccinul antigripal își păstrează eficiența doar pentru un sezon. Acest lucru este legat, preponderent, de capacitatea pronunțată a virusurilor gripale de a-și modifica structura. În fiecare sezon nou, epidemia de gripă este provocată de noi specii de virusuri. Din acest motiv, o persoană care a primit vaccin în sezonul trecut poate avea imunitate stabilă contra virusurilor, particulele cărora au fost incluse în vaccin, dar nu are imunitate față de noile tipuri de gripă. Din acest motiv, pentru a menține protecția împotriva gripei, se recomandă vaccinarea anuală.

Astfel, deși vaccinarea împotriva gripei sezoniere este cel mai eficient mijloc disponibil în prezent de protecție împotriva acestei infecții, ea nu poate asigura o protecție completă. Din acest motiv, chiar și persoanele vaccinate sunt supuse unui anumit risc de a se îmbolnăvi. În cazurile în care semnele de infecție apar la o persoană cu risc crescut de complicații, se recomandă începerea promptă a unui tratament cu medicamente antivirale speciale, chiar dacă persoana respectivă a fost vaccinată (vedeți mai jos tratamentul gripei).

Vaccinarea contra gripei nu protejează împotriva unei multitudini de alte tipuri de infecții ale tractului respirator (răceală) care pot avea simptome similare cu cele ale gripei.

Cat de sigur este vaccinul antigripal? Ce efecte secundare poate provoca acesta?

Observațiile clinice sugerează că toate vaccinurile antigripale existente în prezent sunt foarte sigure pentru copii și adulți, cu condiția absenței contraindicațiilor evidente pentru vaccinare (vedeți mai jos în acest cazuri este contraindicat vaccinul antigripal?).

Ca și în cazul oricărui alt medicament, administrarea vaccinului contra gripei poate provoca o serie de reacții adverse, dar orice efecte secundare ale vaccinării prezintă un risc mult mai mic decât infectarea cu gripă.

În tabelul de mai jos este prezentată comparația dintre riscul prezentat de „forma sălbatică” a virusului gripei și riscul prezentat de vaccinul antigripal.

Consecințele și complicațiile posibile ale gripei sezoniereRiscul asociat cu vaccinarea împotriva gripei sezoniere

La majoritatea persoanelor cu gripă sezonieră apar asemenea simptome, precum: febră, dureri în gât, secreții nazale, tuse uscată, slăbiciune, dureri de cap, dureri în mușchi și articulații, care pot persista timp de 7-10 zile (uneori până la 14 zile).

Aproape toți copiii mici se infectează în timpul primului sau celui de-al doilea sezon de gripă din viața lor.

La una din cinci persoane vaccinate, în locul injectării vaccinului se observă roșeață sau durere nesemnficativă, care se rezolvă în decurs de câteva zile și nu necesită niciun tratament.

La 10-33% dintre copiii mai mici de 2 ani, timp de 1-2 zile după administrarea vaccinului sunt prezente slăbiciuni, creșterea nesemnificativă a temperaturii corpului, dureri musculare, dureri de cap, dureri ușoare în gât. La copiii mai mari și la adulți asemenea reacții adverse apar mult mai rar (în medie, la mai puțin decât la una dintre 100 de persoane vaccinate).

Complicațiile relativ frecvente ale gripei sezoniere:

  • La 2/3 dintre copiii sub 2 ani, în urma infecției gripale se dezvoltă otita medie acută.
  • La 0,5-2% dintre persoanele afectate se dezvoltă sinuzita bacteriană;
  • Relativ frecvent, după debutul gripei, se dezvoltă pneumonia gripală (virală) sau bacteriană;
  • La unii copii infectați poate avea loc îngustarea căilor respiratorii: crup, bronșiolită. Aceste condiții sunt asociate cu un anumit risc de sufocare, și, prin urmare, necesită o supraveghere specială.

La mai puțin decât la una dintre 1000 de persoane care au primit un vaccin antigripal apar asemenea reacții adverse, cum ar fi:

  • erupții cutanate alergice (urticarie);
  • la sugari pot apărea convulsii asociate cu febra.

Complicații rare dar periculoase ale gripei sezoniere includ:

  • În cazul adulților de peste 65 de ani și al persoanelor cu boli cronice, infectarea cu gripă crește semnificativ riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, etc.).
  • În cazuri rare, la o persoană infectată cu gripă se dezvoltă complicații periculoase și potențial letale, inclusiv inflamația mușchiului inimii (miocardita), inflamația mucoasei inimii (pericardita), sepsis, afectarea măduvei spinării sau a creierului.
  • La copii se poate dezvolta Sindromul Reye.

În cazuri foarte rare, la mai puțin de una din 10 000 de persoane vaccinate împotriva gripei sezoniere, se dezvoltă o reacție alergică severă, care poate necesita intervenția promptă a medicului.

În studiile în care s-a examinat siguranța vaccinurilor actuale împotriva gripei s-a constatat că în 0,8 cazuri dintr-un milion de vaccinuri administrate, apare așa-numitul sindrom Guillain-Barre (aceasta este o afecțiune gravă în care are loc distrugerea învelișului nervilor). Cu toate acestea, în rândul persoanelor care nu sunt vaccinate împotriva gripei, boala se dezvoltă aproximativ cu aceeași frecvență. Acest lucru sugerează că apariția acestei maladii la persoanele care au primit un vaccin antigripal este o coincidență. În același timp, comparativ cu acest risc, probabilitatea apariției complicațiilor periculoase și a decesului în urma înfectării cu gripa „sălbatică” este mult mai mare. Mai precis, mortalitatea totală din capuza gripei este de 25 la 100 000 de locuitori timp de 1 an (media la nivel mondial).

Până acum, nu a fost stabilită nicio legătură între vaccinarea contra gripei sezoniere și apariția oricăror altor afecțiuni sau dereglări severe. În special, există dovezi științifice solide în privința faptului că vaccinarea împotriva gripei sezoniere nu are niciun efect asupra riscului de apariție a autismului la copii. În plus, nu există date care ar indica asupra vreunui pericol asociat cu cantitățile extrem de mici de mercur (sub formă de thimerosal), conținute în vaccinurile antigripale în formă injectabilă. În acest sens, Academia Americană de Pediatrie sprijină decizia luată de Organizația Mondială a Sănătății cu privire la utilizarea în continuare a thimerosalului în calitate de conservant pentru vaccinurile împotriva gripei și a altor infecții.

Astfel, pentru moment, problema principală nu este pericolul vaccinării contra gripei, ci faptul că, în unele sezoane, vaccinul nu poate conferi o protecție suficientă împotriva noilor forme de infecție. Din acest motiv, așa cum vom arăta mai jos, chiar și după vaccinare, persoanele cu risc crescut de complicații ale gripei pot avea nevoie de protecție suplimentară, și anume de diagnosticarea precoce a infecției și administrarea unui tratament special antiviral.

În ce cazuri este rezonabilă vaccinarea împotriva gripei? Pentru ce categorii de persoane vaccinarea este deosebit de importantă?

Raționalitatea vaccinării depinde de cât de importantă este reducerea riscului de contractare a infecției pentru o anumită persoană și de cât de mult vaccinarea poate reduce răspândirea gripei în comunitate.

(1) După cum am menționat mai sus, la unele persoane gripa se poate dezvolta mai agresiv sau poate agrava evoluția altor boli. Astfel, în ceea ce privește reducerea riscului personal de complicații periculoase, vaccinarea anuală contra gripei se consideră argumentată pentru următoarele categorii de persoane:

  • Copiii mai mici de 5 ani;
  • Bărbații și femeile cu vârsta peste 65 de ani;
  • Femeile gravide și femeile aflate în primele 2 săptămâni după naștere (sau după pierderea sarcinii);
  • Persoanele cu astm sau cu alte boli respiratorii cronice, cum ar fi fibroză chistică sau BPOC;
  • Persoanele cu obezitate severă (IMCIndicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
    Indicele de masă corporală se calculează după formula:
    IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
    18: insuficiență de greutate
    18-25: greutate normală
    25-30: greutate excesivă
    30-35: obezitate de gradul întâi
    35-40: obezitate de gradul doi
    40: obezitate de gradul trei
    mai mare de 40);
  • Oamenii cu afecțiuni grave ale sistemului cardiovascular (insuficiență cardiacă cronică, boala coronariană, etc.);
  • Persoanele care administrează medicamente imunosupresive, care se tratează de la cancer sau pacienții cu orice alte maladii ce reduc funcția sistemului imunitar;
  • Persoanele cu anemie falciformă sau cu alte tulburări ale sistemului hematopoietic;
  • Persoanele (în special copiii) cu boli care necesită administrarea de lungă durată a acidului acetilsalicilic (Aspirină), de exemplu, boala Kawasaki sau artrita reumatoidă;
  • Persoanele cu afecțiuni cronice ale rinichilor sau ficatului (de exemplu, insuficiență renală sau ciroză);
  • Oamenii cu diabet zaharat, sau cu alte tulburări metabolice severe;
  • Oamenii cu diverse tulburări neuromusculare (de exemplu, pareză după un accident vascular cerebral), epilepsie sau dizabilități intelectuale, din cauza cărora expectorarea sputei în timpul bolii poate fi dificilă;
  • Oamenii internați în instituții medicale pe termen lung.

Pentru persoanele din aceste categorii, potențialele beneficii ale vaccinării anuale depășesc cu mult riscul asociat cu administrarea vaccinului.

(2) Copiii de vârstă preșcolară și școlară sunt deosebit de susceptibili față de gripă și se infectează mai des decât adulții.

În cazul copiilor mai mari de 5 ani fără alte probleme de sănătate, gripa nu este asociată cu un risc crescut de complicații. Cu toate acestea, s-a constatat că, pe lângă reducerea și mai mare a riscului personal pentru fiecare copil, vaccinarea în masă a copiilor care frecventează școala sau grădinița poate reduce semnificativ răspândirea gripei în comunitate, inclusiv, reducând probabilitatea de infectare a membrilor de familie cu risc crescut de complicații ale acestei infecții. Din acest motiv, în unele țări, vaccinarea anuală a copiilor care frecventează școala sau grădinița se consideră argumentată din perspectiva protecției a întregii populații contra gripei.

În cadrul acestei strategii, vaccinarea se recomandă nu doar copiilor, dar și tuturor adulților, care ar putea infecta cu gripă multe alte persoane, sau care sunt în contact apropiat cu persoane cu risc crescut de evoluție periculoasă a gripei. În special, vaccinarea anuală contra gripei se consideră argumentată pentru:

  • Angajații instituțiilor medicale (deoarece aceștia pot transmite infecția pacienților);
  • Angajații instituțiilor publice;
  • Rudele pacienților cu imunodeficiență;
  • Femeile gravide și rudele lor apropiate (pentru a proteja împotriva infecției gripale nou-născutul, care poate primi vaccin abia după vârsta de 6 luni).

(3) Având în vedere morbiditatea înaltă și cheltuielile semnificative suportate de sistemul de sănătate în timpul fiecărei epidemii de gripă, în unele țări, de exemplu în Statele Unite, în sezonul 2015-2016, vaccinarea împotriva gripei este recomandată tuturor adulților și copiilor mai mari de 6 luni.

În țările în care vaccinarea în masă împotriva gripei nu este inclusă în programul de stat, de regulă, vaccinul antigripal se poate face în centrele comerciale de vaccinare.

Vaccinarea împotriva gripei din proprie inițiativă este recomandată tuturor persoanelor care găsesc această măsură ca fiind rezonabilă în cazul lor, de exemplu:

  • în cazul în care se dorește reducerea și mai mare a riscului de dezvoltare a complicațiilor gripei,
  • dacă este importantă reducerea riscului de pierdere a zilelor lucrătoare din cauza bolii,
  • dacă este importantă reducerea riscului de transmitere a infecției celor apropiați,
  • dacă se dorește prevenirea altor consecințe asociate cu îmbolnăvirea de gripă.

Ce vaccinuri împotriva gripei există în prezent și prin ce diferă acestea?

Vaccinurile contra gripei se pot deosebi între ele:

  1. prin numărul de tulpini de gripă incluse:
    • tetravalente;
    • trivalente;
  2. prin materialul biologic:
    • fragmentate;
    • subunitare;
    • inactivate;
    • vii, atenuate;
  3. după conținutul de proteine de pui:
    • vaccinuri care conțin urme de proteine de pui;
    • vaccinuri care nu conțin proteine de pui, crescute pe medii celulare.

Mai jos vom explica ce semnifică aceste diferențe și în ce cazuri sunt importante acestea.

Vaccinurile antigripale tetravalente și trivalente

Sezonul 2014-2015 a fost moderat de sever în ceea ce privește numărul de persoane bolnave și decedate. Tulpina dominantă a fost virusul A(H3N2), cu structură nouă. O parte mai mică dintre cazuri a fost cauzată de anumite variante ale gripei B și A(H1N1).

Vaccinurile trivalente disponibile în sezonul 2015-2016 conțin materialul biologic a trei tulpini principale care au circulat în sezonul trecut: A(H3N2), A(H1N1) și o tulpină a gripei B.

Vaccinurile tetravalente conțin materialul biologic a patru tulpini: A(H3N2), A(H1N1), B(Yamagata) și B(Victoria).

Atât în vaccinurile trivalente, cât și în cele tetravalente componentele virusurilor A(H3N2) și B(Yamagata) au fost actualizate față de anul precedent.

În ciuda faptului că vaccinurile tetravalente, teoretic, pot fi mai eficiente, la moment, ambele tipuri de vaccinare se consideră la fel de potrivite pentru vaccinarea împotriva gripei sezoniere și au același profil de siguranță.

Vaccinurile antigripale fragmentate, subunitare, inactivate și vii atenuate

Din punct de vedere al materialului biologic, vaccinurile actuale contra gripei pot fi:

  1. Fragmentate (scindate) – astfel de vaccinuri conțin fragmente ale virusurilor gripale;
  2. Subunitare – astfel de vaccinuri conțin doar fragmente ale membranei externe a virusurilor gripale;
  3. Inactivate – astfel de vaccinuri conțin virusuri întregi, dar inactivate;
  4. Vii atenuate – aceste vaccinuri conțin virusuri vii, dar „slăbite” (eng. live attenuated influenza vaccine, LAIV).

În prezent, cel mai frecvent se utilizează primele trei tipuri de vaccin,  cu compoziție trivalentă sau, ceva mai rar, tetravalentă. Aceste vaccinuri se administrează prin injectare în piele sau în mușchi, în regiunea umărului (în braț).

Vaccinurile vii atenuate sunt produse sub formă de spray nazal. Primul vaccin viu a fost aprobat în Europa în 2011 pentru vaccinarea copiilor și adolescenților. Începând cu sezonul 2015-2016, toate vaccinurile vii atenuate disponibile sunt tetravalente.

Siguranța vaccinurilor fragmentate, subunitare și vii inactivate a fost stabilită pentru toate categoriile de oameni.

Siguranța vaccinurilor vii atenuate nu a fost studiată suficient la persoanele cu astm bronșic sever, cu diabet zaharat și cu alte boli asociate cu un risc crescut de complicații ale gripei. Prin urmare, la moment, vaccinurile vii atenuate nu sunt recomandate pentru persoanele cu risc crescut de complicații ale gripei (acești oameni pot primi vaccin fragmentat, subunitar sau inactivat).

Vaccinurile contra gripei, cu și fără proteine de pui

În prezent, cele mai multe vaccinuri sunt produse din particule de virus gripal cultivat pe ouă de găină fertilizate. Din acest motiv, majoritatea vaccinurilor pot conține mici cantități de proteine de pui.

Pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu prezintă niciun pericol. Pe de altă parte, la persoanele care sunt alergice la proteinele de pui (de ou) administrarea vaccinurilor poate provoca reacții alergice, care, în cazuri rare, pot fi periculoase. Astfel, vaccinurile gripale ce conțin proteine de pui sunt contraindicate persoanelor care în trecut au avut o reacție anafilactică la aceste preparate. Acestor oameni li se recomandă administrarea vaccinurilor cultivate pe medii celulare speciale. Aceste vaccinuri nu conțin proteine de pui și pot fi utilizate pentru vaccinarea tuturor oamenilor, inclusiv, a celor cu alergie severă la proteine de pui (ouă).

În prezent, sunt disponibile următoarele vaccinuri antigripale, cultivate pe medii celulare care nu conțin proteine de pui:

  • Optaflu® (Novartis),
  • Fluval AB® (Omninvest).

Date sumare cu privire la vaccinurile antigripale disponibile în sezonul 2015-2016

ProducătorulDenumirea vaccinuluiCui se recomandă
Vaccinurile antigripale fragmentate, subunitare, inactivate și vii atenuate
Abbot healthcareInfluvacadulților și copiilor mai mari de 6 luni
Imuvac
GlaxoSmithKlineFluarix
(trivalent)
adulților și copiilor mai mari de 6 luni
Alpharix
(trivalent)
Influsplit
(trivalent)
Fluarix Tetra (tetravalent)adulților și copiilor mai mari de 3 ani
Alpharix Tetra (trivalent)
Influsplit Tetra (trivalent)
NovartisAgrippaladulților și copiilor mai mari de 6 luni
Fluvirinadulților și copiilor mai mari de 4 ani
Fluadadulților cu vârsta peste 65 de ani
Optaflupersoanelor cu vârsta mai mare de 18 de ani
OmninvestFluval ABadulților și copiilor mai mari de 6 luni
Pfizer / CSL AustraliaAfluriaadulților și copiilor mai mari de 5 ani
Enzira
Sanofi PasteurVaxigripadulților și copiilor mai mari de 6 luni
Intanza 9 ug adulților cu vârsta cuprinsă între 18 și 59 de ani
Intanza 15µgadulților de peste 60 de ani

Vaccinuri antigripale vii

AstraZenecaFluenzcopiilor cu vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani
Flumist

În ce moment se recomandă vaccinarea împotriva gripei?

Cel mai frecvent, sezonul de gripa începe în a doua jumătate a lunii noiembrie, ajunge la apogeu în februarie-aprilie și se încheie în mai-iunie.

După introducerea vaccinului, imunitatea stabilă se dezvoltă, în medie, timp de 10-14 zile. Astfel, în multe țări, perioada de vaccinare împotriva gripei începe la începutul toamnei și continuă până la începutul verii.

Cel mai potrivit moment pentru vaccinare se consideră perioada dinaintea începutului sau la scurt timp după începutul sezonului de gripă. În cazul persoanelor cu risc crescut de complicații ale gripei, vaccinarea continuă să fie o măsură rezonabilă până la începutul verii.

Cum se administrează vaccinul antigripal la copii și la adulți?

Vaccinurile antigripale fragmentate, subunitare și inactivate se administrează prin injectare în mușchi sau în piele, în regiunea umărului.

Vaccinurile vii sunt administrate în cavitatea nazală cu ajutorul unui spray special.

Adulților și copiilor cu vârsta de peste 9 ani li se recomandă o singură doză de vaccin, la începutul fiecărui sezon de gripă.

Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 8 ani ar putea avea nevoie de două doze de vaccin. Mai exact:

(1) În cazul în care, înainte de iulie 2015, copilul a primit mai puțin de 2 doze de vaccin antigripal (trivalent sau tetravalent) sau în cazul în care nu se știe dacă copilul a mai fost anterior vaccinat contra gripei, el trebuie să primească două doze de vaccin, cu un interval de cel puțin 4 săptămâni între doze.

Vaccinarea dublă și pauza dintre doze sunt necesare, deoarece la copiii mai mici de 8 ani, răspunsul sistemului imunitar apare mai lent și poate fi insuficient după prima doză. Administrarea a două doze concomitent sau la un interval de mai puțin de o lună nu prezintă niciun pericol, dar poate reduce eficiența vaccinării.

(2) În cazul în care, până în iulie 2015, copilul a primit 2 sau mai multe doze de oricare dintre vaccinurile antigripale el are nevoie de o singură doză.

Bebelușilor mai mici de 6 luni le este contraindicat vaccinul împotriva gripei (pentru protecția unui copil mic trebuie vaccinate toate persoanele care vor fi în contact cu el).

Vaccinul antigripal poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri?

Dacă este necesar, orice alte vaccinuri, inclusiv, vii atenuate, pot fi administrate simultan cu vaccinul contra gripei. Acest lucru nu crește riscul de reacții adverse.

Cu toate acestea, în cazul în care copilul a primit deja un vaccin antigripal viu, administrarea unui vaccin viu împotriva altor infecții trebuie amânată cel puțin cu 1 lună. Administrarea unui al doilea vaccin viu mai devreme decât peste o lună nu este periculoasă, dar poate reduce eficiența vaccinării.

Ce măsuri de precauție trebuie respectate după vaccinarea împotriva gripei?

După administrarea vaccinului antigripal nu este nevoie de careva măsuri speciale de precauție. Copiii și adulții pot duce un stil de viață obișnuit: pot face baie, pot ieși afară, pot face sport și se pot alimenta ca de obicei.

Siguranța vaccinării împotriva gripei în timpul sarcinii sau în perioada de planificare a sarcinii

În timpul sarcinii se recomandă vaccinurile antigripale fragmentate, subunitare, inactivate, trivalente sau tetravalente. Securitatea lor a fost dovedită în studii clinice, la orice termen de sarcină. În plus, s-a constatat că, după vaccinare, o parte din anticorpii împotriva virusului gripal trece din fluxul sangvin al mamei în sângele copilului, conferindu-i imunitate pasivă împotriva acestei infecții în primele luni de viață.

Influența vaccinurilor vii aspra evoluției sarcinii și asupra stării fătului nu a fost studiată suficient. Prin urmare, în prezent, acestea sunt contraindicate femeilor gravide.

Femeile care planifică o sarcină pot fi vaccinate în orice moment pe toată perioada încercării de a concepe un copil. După vaccinare, nu sunt necesare careva măsuri de precauție.

În ce cazuri nu se recomandă administrarea vaccinului antigripal?

Orice vaccin antigripal este strict contraindicat dacă în trecut persoana a avut o reacție alergică severă (șoc anafilactic) la vaccinul gripal sau la oricare dintre componentele sale. Dacă este vorba de o alergie la proteine de pui, persoana poate primi un vaccin produs pe bază de virus crescut pe medii celulare speciale, fără proteine de pui (vedeți mai sus).

Vaccinurile antigripale fragmentate, subunitare și inactivate, trivalente sau tetravalente sunt contraindicate:

  • Copiilor mai mici de 6 luni.
  • Copiilor de orice vârstă cu semne pronunțate de infecție (febră peste 38,5 C) la momentul vaccinării. După rezolvarea episodului de infecție copilul poate fi vaccinat. Simptomele ușoare de răceală, cum ar fi rinoreea și congestia nazală nu sunt o contraindicație pentru vaccinare.

Vaccinul antigripal viu atenuat este contraindicat*:

  • Copiilor sub 2 ani;
  • Copiilor care administrează medicamente din grupul salicilaților (de exemplu, Aspirină);
  • Copiilor și adulților ce administrează medicamente imunosupresive;
  • Copiilor și adulților cu suspiciune de astm bronșic sau cu forme severe de astm, controlat insuficient cu ajutorul medicamentelor;
  • Femeilor gravide;
  • Luând în considerare riscul teoretic de transmitere a infecției, vaccinul viu nu este recomandat persoanelor care, în termen de 7 zile de la vaccinare, se vor afla în contact strâns cu o persoană cu imunodeficiență severă.

* Toate persoanele ce aparțin acestor categorii pot administra vaccinuri antigripale fragmentate, subunitare sau inactivate.

Tratamentul gripei în sezonul 2015-2016

În această secțiune vom oferi răspunsuri la o serie de întrebări importante legate de aspectele științifice și medicale ale diagnosticului și tratamentului gripei în sezonul 2015-2016, la copii și la adulți. Mai exact:

  1. Prin ce simptome se poate manifesta gripa și cum o putem distinge de răceală?
  2. În ce cazuri este rezonabilă efectuarea diagnosticului și tratamentului specific al gripei? Pentru ce categorii de persoane tratamentul este deosebit de important?
  3. Ce medicamente împotriva gripei pot fi utilizate în sezonul 2015-2016? Cât de eficient și sigur este tratamentul cu aceste medicamente?
  4. În ce moment se recomandă începutul tratamentului împotriva gripei?
  5. Cum pot fi ameliorate simptomele gripei?

Prin ce simptome se poate manifesta gripa? Cum se poate distinge gripa de răceală?

Manifestările tipice ale gripei includ:

  1. creșterea bruscă a temperaturii corpului;
  2. dureri musculare;
  3. cefalee (dureri de cap);
  4. slăbiciune;
  5. tuse uscată.

Cu toate acestea, în multe cazuri, gripa se manifestă mai puțin caracteristic, diferențierea acesteia de răceală (adică de o infecție virală respiratorie acută, provocată de alte virusuri) fiind foarte dificilă sau chiar imposibilă.

Într-un studiu efectuat la adulți, s-a constatat că simptomele tipice de gripă au fost prezente la doar 44-51% dintre persoanele la care diagnosticul a fost confirmat prin teste de laborator.

Persoanele vaccinate la fel se pot îmbolnăvi de gripă.

În tabelul de mai jos este prezentată comparația dintre posibilele simptome ale gripei și cele ale răcelii:

SimptomGripăRaceală
Creșterea temperaturii corpuluiApariția bruscă a febrei peste 38,5 C se observă frecvent.În caz de răceală febra apare rar și, de regulă, nu se ridică mai sus de 38,5 C.
Dureri în mușchi și articulațiiSe observă frecvent și pot fi semnificative.Sunt rare și slab pronunțate.
SlăbiciuneSe observă frecvent și poate fi pronunțată.Apare rar.
Congestie nazală, rinoree (eliminări din nas sau scurgeri de mucus în gât) și strănutSe observă frecvent, dar, de obicei, sunt mai puțin pronunțate decât alte simptome.Se observă frecvent și în multe cazuri sunt primele și cele mai pronunțate simptome.
Înroșirea ochilor și lăcrimareaApare rar.Se observă frecvent.
Dureri în gâtApar rar și sunt de obicei slab pronunțate.Apar frecvent.
TuseSe observă frecvent.Se observă frecvent.

În fiecare an, sezonul de gripa începe în a doua jumătate a lunii noiembrie și se termină în mai sau iunie. În această perioadă, într-o regiune unde deja s-au raportat cazuri de gripă confirmate prin analize, probabilitatea prezenței infecției gripale la o persoană cu simptome tipice de gripă este de 79-88%.

La copii preșcolari, concomitent cu alte simptome de gripă, pot apărea dureri în ureche (acesta este un semn de otită), grețuri și vărsături.

La 6-20% dintre sugari, gripa provoacă creșterea bruscă și semnificativă a temperaturii corpului și apariția convulsiilor, fără alte semne de inflamație a căilor respiratorii.

La unele persoane, gripa se manifestă prin simptome nespecifice, cum ar fi vărsături, diaree, înroșirea ochilor, tuse și secreții nazale, dar nu provoacă creșterea temperaturii corpului.

Astfel, doar în baza simptomelor, diferențierea gripei de răceală poate fi dificilă. Deoarece la unele persoane riscul de evoluție gravă a gripei poate fi redus cu ajutorul unui tratament special, medicilor li se recomandă să suspecteze prezența acestei infecții la următoarele categorii de pacienți (indiferent dacă acestea au primit sau nu vaccin antigripal):

În timpul sezonului de gripă, probabilitatea prezenței acestei infecții este înaltă:

  1. la adulții și copiii cu simptome tipice de gripă;
  2. la pacienții cu boli pulmonare cronice (cum ar fi astmul sau BPOC), la care simptomele bolii s-au acutizat brusc și a apărut febra;
  3. la nou-născuții, sugarii și copiii mici la care brusc a apărut febra;
  4. la persoanele în vârstă, cu sau fără febră, la care brusc a apărut tusea sau la care s-au agravat simptomele de insuficiență cardiacă;
  5. la persoanele care brusc s-au îmbolnăvit sever, cu febră sau, dimpotrivă, cu reducerea temperaturii corpului;
  6. la copiii și la adulții care au fost spitalizați dintr-un alt motiv, fără febră și tuse, dar la care aceste simptome au apărut în timpul aflării în spital.

În orice moment al anului, infecția gripală este suspectată la toate persoanele cu simptome mai mult sau mai puțin tipice pentru gripă, care ar fi putut contacta cu o sursă dovedită de infecție, cum ar fi:

  • angajații sau vizitatorii instituțiilor în care s-a înregistrat un focar de gripă;
  • rudele unei persoane bolnave de gripă;
  • lucrătorii și turiștii întorși din țările în care au fost înregistrate focare de gripă.

Persoanelor cu simptome pronunțate caracteristice pentru gripă, și persoanelor care ar fi putut să se infecteze cu gripă și fac parte din categoriile de persoane cu risc mărit de complicații ale acestei infecții li se recomandă adresarea imediată la medic și inițierea tratamentului.

În ce cazuri este rezonabilă efectuarea tratamentului specific al gripei?

În cadrul studiilor clinice s-a constatat că, în cazurile în care tratamentul împotriva gripei este iniţiat în primele 48 de ore după apariția simptomelor, acesta permite scurtarea perioadei de boală, reduce riscul de complicații și reduce probabilitatea de deces în cazul unei infecții severe.

Eficiența tratamentului în cazul persoanelor la care de la debutul bolii au trecut mai mult de 48 de ore (dar nu mai mult de 4-5 zile) nu a fost studiată suficient, dar se presupune că tratamentul poate reduce, într-o oarecare măsură, riscul de complicații la pacienții cu gripă severă.

Astfel, în prezent, efectuarea unui tratament special contra gripei se consideră strict necesară:

(1) Pentru toți copiii și adulții cu risc crescut de dezvoltare a complicațiilor gripei, indiferent dacă au primit sau nu vaccin și independent de gravitatea simptomelor, dacă prezența infecției a fost confirmată de analize sau se suspectează în baza simptomelor sau a datelor epidemiologice, iar de la începutul bolii au trecut mai puțin de 48 ore.

Categoriile de persoane cu risc crescut de complicații gripei includ:

  • Copiii mai mici de 5 ani;
  • Bărbații și femeile cu vârsta peste 65 de ani;
  • Femeile gravide și femeile aflate în primele 2 săptămâni după naștere (sau după pierderea sarcinii);
  • Persoanele cu astm sau alte boli respiratorii cronice, cum ar fi fibroză chistică sau BPOC;
  • Persoanele cu obezitate severă (IMCIndicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
    Indicele de masă corporală se calculează după formula:
    IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
    18: insuficiență de greutate
    18-25: greutate normală
    25-30: greutate excesivă
    30-35: obezitate de gradul întâi
    35-40: obezitate de gradul doi
    40: obezitate de gradul trei
    mai mare de 40);
  • Oamenii cu afecțiuni grave ale sistemului cardiovascular (insuficiență cardiacă cronică, boala coronariană, etc.);
  • Oamenii care administrează medicamente imunosupresive, oamenii care se tratează de la cancer sau persoane cu alte boli care cauzează  imunodeficienţă;
  • Persoanele cu anemie falciformă sau cu alte tulburări ale sistemului hematopoietic;
  • Persoanele cu boli care necesită aportul prelungit de acid acetilsalicilic (aspirină), de exemplu, boala Kawasaki sau artrita reumatoidă;
  • Persoanele cu tulburări cronice ale rinichilor si ficatului (în special cu insuficienta renala sau ciroza);
  • Oamenii care devin bolnavi diabet sau alte tulburari metabolice severe;
  • Oamenii cu diverse tulburări neuromusculare (de exemplu, pareză după un accident vascular cerebral), epilepsie sau dizabilități intelectuale, din cauza cărora expectorarea sputei în timpul bolii poate fi dificilă;
  • Oamenii internați în instituții medicale pe termen lung.

(2) Pentru copiii și adulții fără risc crescut de complicații ale gripei, dar cu simptome pronunțate ale infecției, la care de la debutul bolii au trecut mai puțin de 48 de ore.

De asemenea, tratamentul contra gripei poate fi rezonabil:

(1) Pentru copiii și adulții cu risc crescut de complicații, la care de la începutul bolii au trecut mai mult de 48 de ore. În acest caz tratamentul este mai puțin eficient, dar poate oferi anumite beneficii.

(2) Pentru toți copiii și adulții fără risc crescut de complicații, la care de la începutul bolii încă nu au trecut 48 de ore și care ar dori:

  • să scurteze perioada de boală și/sau să reducă riscul de complicații (și așa nu prea înalt),
  • să reducă riscul de transmitere a gripei la alte persoane, pentru care infecția poate fi mai periculoasă.

Pentru persoanele fără risc crescut de complicații ale gripei utilitatea tratamentului antiviral inițiat mai târziu de 48 de ore de la debutul bolii nu a fost stabilită.

Ce medicamente pot fi utilizate în tratamentul gripei?

În prezent, există două clase de medicamente care pot inhiba multiplicarea virusului gripal la oameni:

  1. Inhibitorii de neuraminidază: Oseltamivir (Tamiflu®), Zanamivir (Relenza®) Peramivir (Rapivab®). Aceste medicamente sunt eficiente împotriva virusurilor gripale de tip A și B.
  2. Adamantane: Amantadina și Rimantadina. Aceste medicamente sunt active doar împotriva virusului gripei de tip A.

Dintre aceste medicamente, în sezonul 2015 -2016 se recomandă utilizarea doar a 3 medicamente din grupul inhibitorilor de neuraminidază:

  • Oseltamivir (Tamiflu®), sub formă de pastile pentru administrare orală;
  • Zanamivir (Relenza®), sub formă de inhalator;
  • Peramivir (Rapivab®) pentru administrare intravenoasă.

Preparatele din grupul adamantanelor nu se recomandă din cauza rezistenței înalte a tulpinilor circulante ale virusului gripal față de aceste medicamente.

Rezistența virusurilor gripei față de inhibitorii de neuraminidază este, la moment, joasă.

În tabelul de mai jos sunt prezentate recomandări generale în privința dozelor și schemelor de tratament cu medicamente antigripale:

PreparatDoza pentru copiiDozajul pentru adulți
Oseltamivir (Tamiflu®)   Durata tratamentului este de 5 zile (sau mai mult la pacienții cu cazuri severe de boală).

Pentru copiii sub 1 an: 3 mg/kg, de 2 ori pe zi.   Pentru copiii mai mari de 1 an doza este selectată în funcție de greutatea copilului:

  • 15 kg sau mai puțin: 30 mg, de 2 ori pe zi;
  • de la 15 la 23 kg: 45 mg de 2 ori pe zi;
  • de la 23 la 40 kg: 60 mg de 2 ori pe zi;
  • mai mult de 40 kg: 75 mg de 2 ori pe zi.
Doza de 75 mg, de 2 ori pe zi.
Zanamivir (Relenza®)   Durata tratamentului este de 5 zile.Acest medicament se recomandă doar pentru tratamentul copiilor mai mari de 7 ani.   Dozaj: 10 mg (două pufuri a câte 5 mg), de 2 ori pe zi.Dozaj: 10 mg (două pufuri a câte 5 mg), de 2 ori pe zi.
Peramivir (Rapivab®)Acest medicament nu se utilizează în tratamentul copiilor.O singură injecție de 600 mg.

Cât de eficiente și sigure sunt medicamentele contra gripei?

Fiind utilizate corect, medicamentele din grupul inhibitorilor de neuraminidază sunt inofensive.

Efectele secundare de bază ale Oseltamivirului sunt greața și vărsăturile, care sunt observate la 9% dintre pacienți (comparativ cu 3% în grupul placebo). În medie, doar 1% dintre pacienți întrerup tratamentul din cauza efectelor secundare. Senzația de greață poate fi ameliorată prin administrarea Oseltamivirului în timpul mesei.

Studiile, în cadrul cărora s-a investigat siguranța Zanamivirului, au arătat că la persoanele care administrează acest medicament efectele secundare (diaree, greață, rinoree, congestie nazală, tuse, dureri de cap, amețeli), apar cu aceeași frecvență ca și la persoanele care administrează placebo. În medie, asemenea efecte adverse sunt observate la mai puțin de 5% dintre pacienți.

Siguranța și eficiența Zanamivirului la persoanele cu alte maladii ale tractului respirator încă nu a fost stabilită. Din acest motiv, persoanelor care fac parte din aceste categorii li se recomandă tratamentul cu Oseltamivir.

Rezultatele mai multor studii la adulți au arătat că, în cazurile în care tratamentul este inițiat în termen de 48 de ore de la debutul simptomelor, administrarea Oseltamivirului, Zanamivirului, sau a Peramivirului scurtează durata simptomelor de gripă, în medie, cu o zi (comparativ cu placebo).

Într-un studiu, în care au participat mai mult de 400 de copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, s-a determinat că tratamentul cu Oseltamivir, început în primele 48 de ore de la debutul simptomelor de gripă, reduce durata bolii cu 3,5 zile (comparativ cu placebo).

La adulții și la copiii fără risc crescut de dezvoltare a complicațiilor gripei, la care de la debutul bolii au trecut mai mult de 48 de ore, tratamentul nu influențează asupra duratei bolii.

Analiza rezultatelor a 10 studii a arătat că la pacienții cu diagnosticul de gripă confirmat, tratamentul cu Oseltamivir reduce riscul de pneumonie, în medie, cu 50%, comparativ cu placebo, și cu 34% la persoanele cu risc crescut de complicații.

Într-un studiu s-a constatat că la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani tratamentul cu Oseltamivir început în primele 12 ore de la debutul bolii, reduce riscul de otită medie acută cu 85%. În cazul inițierii tratamentului peste 24 de ore de la debutul simptomelor de gripă, riscul de apariție a otitei la copil nu se reduce.

În cazurile severe de gripă, eficiența medicamentelor antivirale moderne încă nu a fost studiată suficient, deoarece, din motive deontologice, posibilitatea de a compara efectul tratamentului activ cu placebo în grupul persoanelor grav bolnave este limitată.

Cu toate acestea, rezultatele disponibile ale observațiilor clinice sugerează că în cazul pacienților cu diagnosticul confirmat de gripă și cu o evoluție severă a bolii, tratamentul cu Oseltamivir reduce riscul de complicații și de deces. La persoanele cu evoluție severă a bolii tratamentul poate fi benefic chiar și atunci când de la debutul bolii au trecut mai mult de 48 de ore (dar nu mai mult de 4-5 zile).

Tratamentul simptomatic al gripei la domiciliu

La majoritatea persoanelor infectate cu gripă, boala evoluează benign și se termină cu recuperare completă în termen de 7-10 zile.

Prin urmare, în cazul în care simptomele de gripă au apărut la o persoană fără risc crescut de complicații ale infecției (vedeți mai sus), este suficientă efectuarea unui tratament simptomatic la domiciliu.

Pentru a suporta mai ușor boala:

  • Încercați să vă odihniți mai mult;
  • Consumați cel puțin 2-2,5 litri de lichide pe zi.

Febra, frisoanele, durerile de cap și durerile musculare asociate cu gripa pot persista timp de 3-5 zile. Pentru a ameliora aceste simptome la un copil sau la un adult pot fi administrate antipiretice simple, cum ar fi Paracetamol și Ibuprofen. Utilizarea Aspirinei pentru reducerea febrei la un copil este strict contraindicată. Explicații detaliate în această privință, precum și recomandări cu privire la utilizarea adecvată a Paracetamolului și Ibuprofenului sunt prezentate în articolul Recomandări argumentate ştiinţific pentru pacienţi cu privire la tratamentul febrei și medicamentele antipiretice.

Recomandări detaliate cu privire la tratamentul altor simptome (tuse, guturai) sunt prezentate în articolul Răceala. Ghid argumentat științific pentru pacienți.

În caz de apariție a durerilor în ureche la copil, vedeți recomandările prezentate în articolul: Recomandări argumentate ştiinţific pentru pacienţi cu privire la dureri în ureche şi diverse forme de otită.

Pe parcursul întregii perioade de menținere a febrei, pentru de a reduce riscul de infectare a altor persoane:

  • Stați acasă;
  • În momentul tusei sau a strănutului acoperiți nasul și gura cu un șervețel de unică folosință;
  • Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun;
  • Utilizați un prosop separat;
  • Dacă este posibil, purtați o mască medicală care acoperă nasul și gura, și propuneți-le același lucru celor apropiați (masca trebuie schimbată de 2 ori pe zi).

Puteți reveni la regimul obișnuit al vieții imediat după normalizarea temperaturii corpului.

Se recomandă să contactați medicul:

  • dacă observați că simptomele se intensifică;
  • în cazul în care febra nu se rezolvă în decurs de 1 săptămână (se menține peste 38 C).

Tratamentul gripei în timpul sarcinii

Femeile gravide sunt supuse unui risc crescut de complicații și deces din cauza gripei.

Riscul crescut de evoluție periculoasă a gripei se menține pe tot parcursul sarcinii și încă timp de 2 săptămâni după naștere (sau după pierderea sarcinii).

Prin urmare, tuturor femeilor însărcinate sau aflate în primele 2 săptămâni după naștere, cu simptome de gripă, li se recomandă tratamentul cu medicamente antivirale.

Observațiile din timpul sezonului 2009-2010 au arătat că femeile gravide care au început tratamentul în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, au avut un risc mai mic de evoluție severă a gripei.

Pentru tratamentul gripei la femeile gravide se recomandă Oseltamivir în formă de comprimate (în doze recomandate adulților). Influența medicamente antigripale asupra evoluției sarcinii nu a fost studiată suficient, dar datele disponibile arată că Oseltamivir și Zanamivir nu măresc probabilitatea de apariție a malformațiilor congenitale la făt. Astfel, tratamentul cu aceste medicamente se consideră acceptabil și rezonabil la orice termen de sarcină.

Febra la femeia însărcinată poate avea efect negativ asupra fătului. Din acest motiv, în timpul sarcinii se recomandă administrarea Paracetamolului pentru combaterea febrei. Acest medicament este sigur pentru făt. Vedeți Recomandări argumentate ştiinţific pentru pacienţi cu privire la tratamentul febrei și medicamentele antipiretice.

Protecția împotriva infecției gripale. Tratamentul profilactic după o posibilă infectare.

Cum se transmite gripa?

Gripa se transmite de la om la om cu particule (picături) de mucus, eliminate de către persoana bolnavă în timpul tusei sau al strănutului. Picăturile de mucus ce conțin virusuri se sedimentează rapid din aer. Prin urmare, cel mai mare risc de infectare se observă în caz de contact apropiat cu o persoană infectată (la o distanță de mai puțin de 1 metru).

Infectarea cu gripă este, de asemenea, posibilă prin contactul cu picăturile de mucus depuse pe suprafața mobilei (sau a altor obiecte).

Răspândirea gripei prin aer (din contul evaporării picăturilor de mucus) se consideră a fi teoretic posibilă, dar, în prezent, există puține dovezi care să susțină această ipoteză.

Când o persoană devine contagioasă și cât timp continuă aceasta să fie contagioasă?

Perioada de incubațiePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani.
a gripei este de aproximativ 2 zile (între 1 și 4 zile).

Majoritatea adulților care s-au infectat cu gripă devin contagioși cu o zi înainte de debutul simptomelor și rămân infecțioși timp de încă 5-7 zile de la debutul bolii (în multe cazuri, dispariția febrei coincide cu încetarea eliminării virusurilor).

Copiii mici pot rămâne infecțioși timp de câteva săptămâni (chiar și după dispariția febrei).

Oamenii cu imunodeficiențăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
pot elimina virusurile gripei pe o durată de câteva săptămâni sau luni (chiar și după dispariția completă a tuturor simptomelor de infecție).

Cum se poate reduce riscul de infectare cu gripă?

După cum am explicat anterior, cel mai eficient mijloc de protecție împotriva gripei (dintre cele disponibile în prezent) este vaccinarea anuală.

Toate celelalte măsuri sunt mult mai puțin eficiente, în mare parte, datorită faptului că implementarea lor calitativă la nivel public poate fi extrem de dificilă.

Pentru a reduce riscul de infectare:

  • Evitați contactul cu persoanele bolnave;
  • În cazul unui contact, evitați să atingeți fața cu mâinile și purtați o mască medicală (masca trebuie schimbată cel puțin de 2 ori pe zi).
  • Spălați-vă pe mâini frecvent cu apă caldă și săpun. Dacă acest lucru nu este posibil – utilizați un dezinfectat „de buzunar” pentru mâini.
  • Încurajați persoanele bolnave să stea acasă până la sfârșitul perioadei de boală;
  • Încurajați persoanele bolnave să acopere nasul și gura cu batiste de unică folosință atunci când tușesc sau strănută (aruncându-le la coș după utilizare).

Ce se poate face în cazul în care se presupune că o persoană cu risc crescut de complicații s-ar fi putut infecta cu gripă?

În cazurile în care o persoană cu un risc crescut de complicații ale infecției (vedeți mai sus) s-ar fi putut infecta cu gripă, se consideră rezonabilă inițierea imediată a tratamentului preventiv cu medicamente antivirale.

Studiile au arătat că tratamentul precoce cu medicamentele antivirale actuale (început nu mai târziu de 48 de ore de la expunere) reduce probabilitatea de apariție a gripei cu 70-89%.

Tratamentul profilactic se administrează timp de 7 zile după ultimul contact cu o posibilă sursă de gripă sau timp de 2 săptămâni după vaccinare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate recomandări generale în privința dozelor și schemelor de tratament profilactic cu medicamente antigripale:

PreparatDoza pentru copiiDozajul pentru adulți
Oseltamivir (Tamiflu®)   Tratamentul se efectuează timp de 7 zile de la ultima expunere cunoscută la o posibilă sursă de gripă.

Pentru copiii mai mari de 3 luni, dar sub 1 an: 3 mg/kg, o dată pe zi

Pentru copiii mai mari de 1 an doza este selectată în funcție de greutatea copilului:

  • 15 kg sau mai puțin: 30 mg, o dată pe zi;
  • de la 15 până la 23 kg: 45 mg, o dată pe zi;
  • de la 23 la 40 kg: 60 mg, o dată pe zi;
  • mai mult de 40 de kg: 75 mg, o dată pe zi.
Doza de 75 mg o dată pe zi.
Zanamivir (Relenza®)   Tratamentul se efectuează timp de 7 zile de la ultima expunere cunoscută la o posibilă sursă de gripă.Acest medicament se recomandă doar pentru tratamentul profilactic al copiilor mai mari de 5 ani.   Doza: 10 mg (două pufuri a câte 5 mg), o dată pe zi.Doza: 10 mg (două pufuri a câte 5 mg), o dată pe zi.

Pentru tratamentul preventiv în timpul sarcinii și în primele 2 săptămâni după naștere se recomandă Oseltamivir.

După finisarea tratamentului preventiv, efectul protector dispare în scurt timp și persoana devine din nou susceptibilă față de infecție. Prin urmare, după încheierea tratamentului, tuturor persoanelor cu risc crescut de gripă li se recomandă să se vaccineze.

Răspunsuri la întrebări suplimentare cu privire la gripă

Ce este gripa A, B sau C?

În funcție de structură, toate virusurile gripale cunoscute în prezent sunt clasificate în trei tipuri: A, B și C.

Din punct de vedere medical, cele mai importante sunt virusurile gripale de tip A, care au tendința de a provoca epidemii mai severe și mai masive și, în unii ani, provoacă pandemii (adică, răspândirea infecției în întreaga lume).

Comparativ cu virusurile din grupul A, virusurile gripale B provoacă cazuri mai ușoare de boală. Virusurile din grupul C nu provoca infecții grave la om.

Ce este gripa A(H1N1), A(H3N2), etc.? Ce este gripa „aviară” sau gripa „porcină”?

În funcție de structura învelișului extern, virusurile de tipul A sunt clasificate în subtipuri, notate cu literele „H” și „N”.

„H” – înseamnă „hemaglutinină”. Aceasta este o proteină extrem de schimbătoare din învelișul extern al virusului gripei A. La moment se cunosc 16 variante de hemaglutinină, notate de la H1 la H16.

„N” – înseamnă „neuraminidază”. Acesta este încă un tip de proteină din membrana externă a virusului gripal A. În prezent se cunosc virusuri cu 9 variante diferite ale neuraminidazei. Acestea sunt notate de la N1 la N9.

Toate virusurile din grupul A conțin un anumit tip de proteină  „H” și o variantă a proteinei  „N”. Deoarece există multe varietăți ale acestor proteine, virusurile pot avea diferite structuri.

De exemplu, virusul gripal care a cauzat pandemia din anul 2009 avea structura A(H1N1).

Virusurile din grupul B, de asemenea, sunt clasificate în mai multe subtipuri, dintre care cele mai frecvente, în acest moment, sunt subtipurile Victoria și Yamagata.

În sezonul 2014-2015, tulpina dominantă a fost gripa A(H3N2), cu o structură nouă. O parte mai mică dintre cazuri a fost cauzată de anumite variante ale gripei B și A(H1N1).

Materialul genetic al virusurilor gripei este supus unor mutații spontane frecvente. În cele mai multe cazuri, o mutație duce la formarea unor forme neviabile de virusuri. Doar în cazuri rare, în rezultatul mutației se formează virusuri stabile cu structură nouă. În fiecare an, asemenea tulpini noi provoacă focare locale (epidemii) de gripă în diferite țări.

Pe lângă virusurile gripale care pot infecta oamenii, există mai multe tipuri de virusuri care pot infecta animalele (în special porcii și păsările). În cazuri foarte rare, atunci când animalele domestice sunt infectate, simultan, cu forma „animală” a virusului gripei și cu forma „umană” a gripei A, virusurile pot face schimb de informații genetice. În rezultatul acestui proces se formează virusuri gripale cu forme noi de proteine, necunoscute sistemului imunitar al majorității oamenilor. Astfel de virusuri provoacă apariția focarelor de gripă pe tot globul pământesc – pandemie. În funcție de sursa infectării, aceste tipuri de gripă sunt numite „aviară”, „porcină”, etc. Ultima pandemie de gripă porcină A(H1N1) a fost în sezonul 2009.

În ciuda faptului că presa și televiziunea acordă o mai mare atenție gripei pandemice (adică, sezoanelor în care apar noi tulpini ale virusului care afectează oamenii din diferite părți ale lumii), în sumă, din cauza gripei „sezoniere” obișnuite decedează mai multe persoane. În decursul secolului XX, mortalitatea generală cauzată de gripa sezonieră a fost de multe ori mai mare decât mortalitatea generală cauzată de toate pandemiile luate împreună, inclusiv pandemia masivă provocată de gripa „spaniolă” A(H1N1) în anul 1918.

Ce analize pot fi utilizate în diagnosticul gripei? În ce cazuri se recomandă efectuarea acestor analize?

Efectuarea testelor pentru diagnosticul gripei se recomandă în cazurile în care rezultatele acestora pot influența strategia de tratament sau organizarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției.

În special, în cazul pacienților cu imunodeficiență, medicul poate recomanda efectuarea analizelor pentru a determina dacă este nevoie de continuarea tratamentului prelungit cu medicamente antivirale.

Alte exemple de situații în care ar putea fi necesare testele de diagnostic al gripei:

  • toți pacienții cu semne de pneumonie în sezonul de gripă (în acest caz rezultatul analizei ajută la determinarea strategiei de tratament);
  • persoanele de vârstă înaintată și copiii mici care sunt internați în spital cu simptome severe de infecție de origine necunoscută;
  • persoanele la care după spitalizare au apărut simptome caracteristice pentru gripă, etc.

Actualmente există trei tipuri de teste utilizate în diagnosticul gripei. Pentru efectuarea acestor analize se prelevă o probă de mucus din nas și gât.

  1. PCR cu transcripție inversă (RT-PCR)
    Esența acestei analize constă în determinarea materialului genetic al virusurilor gripale prezente în probele biologice colectate de la persoana bolnavă (vedeți Analiza PCR). Acesta este cel mai sensibil și mai specific test pentru gripă. Rezultatele acestei analize pot fi gata în termen de 4-6 ore și permit determinarea subtipului de gripă, inclusiv în cazurile de infectare de la animale.
  2. Reacție de imunofluorescență
    În cadrul acestui test, probele obținute de la o persoană infectată sunt prelucrate cu o soluție specială de anticorpi colorați care se leagă de  virusuri (dacă acestea sunt prezente).
    Acest test are o sensibilitate puțin mai mică decât RT-PCR, dar permite obținerea mai rapidă a rezultatelor. Precizia testului depinde, în mare măsură, de experiența laboranților și de calitatea colectării probei. 
  3. Testele comerciale de diagnostic rapid al gripei
      Testele comerciale moderne de diagnostic rapid al gripei permit obținerea rezultatului în decurs de 10-40 minute, dar au o sensibilitate mai mică decât reacția de imunofluorescență, sau RT-PCR.
    Analiza rezultatelor a 129 de studii în cadrul cărora a fost studiată eficiența a 26 teste a arătat că, în medie, testele au o sensibilitatea de 62% și o specificitate de 98%. Asta înseamnă că testele detectează prezența gripei, în medie, la 62 dintre 100 de persoane infectate cu această infecție, și că aproape toți oamenii la care testul arată un rezultat pozitiv au, într-adevăr, gripă.
Vedeți sursele
  • Harper, S.A. et al., 2009. Seasonal Influenza in Adults and Children—Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management: Clinical Practice Guidelines of the Infectious Diseases Society of America. Clinical Infectious Diseases, 48(music), pp.1003–1032.
  • American Academy of Pediatrics: Committee on infectious diseases, 2014. Recommendations for Prevention and Control of Influenza in Children , 2014 – 2015. Pediatrics, 134(5).
  • European Centre for Disease Prevention and Control
  • Centers for Disease Control and Prevention.
  • Organizația Mondială a Sănătății | Gripa

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Ce facem noi la moment?

(1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

(2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).