Versiunea arhivată
Testul Papanicolau (analiza citologică, testul Pap, frotiul citologic). Recomandări argumentate științific pentru pacienți.
Datele actualizate cu privire la frotiul citologic (testul Papanicolau) pot fi accesate pe pagina Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 8 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.
Cuprins:
- Testul Papanicolau (analiza citologică, testul Pap, frotiul citologic). Recomandări argumentate științific pentru pacienți.
- Ce prezintă analiza citologică?
- În ce cazuri se recomandă testul Papanicolau?
- Cu ce frecvență se recomandă efectuarea testului Papanicolau?
- Cum să vă pregătiți de testul Papanicolau?
- Cum se face testul Papanicolau?
- Cum vă veți simți după analiza citologică?
- Explicarea și interpretarea rezultatelor frotiului citologic
- Cauzele rezultatelor rele ale analizei citologice
- Ce se recomandă în cazul rezultatelor rele ale frotiului citologic?
- Este adevărat că rezultatele rele ale frotiului citologic sunt semnele unei infecții cu transmitere sexuală? Este nevoie de examinarea și tratamentul partenerului sexual?
- Testul Papanicolau și sarcina
Introducere
În acest scurt articol informațional cititorii vor găsi răspunsuri la următoarele întrebări generale cu privire la analiza citologică a materialului prelevat din colul uterin (testul Papanicolau, frotiul citologic):
- Ce prezintă analiza citologică?
- Cum să vă pregătiți de acest test?
- Cum se face testul Papanicolau?
- Ce rezultate poate avea această analiză? Care rezultate sunt “rele” și care sunt “bune”?
Răspunsuri la alte întrebări, mai importante, în legătură cu analiza citologică sunt prezentate în următoarele capitole ale ghidului complet (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin):
- Opțiunile de care se pot folosi femeile pentru a-și reduce riscul individual de dezvoltare a cancerului colului uterin – în această secțiune se explică în detaliu care este utilitatea practică a efectuării analizei citologice pentru femei, cât de des trebuie efectuată această analiză, și care alte teste (în locul frotiului Papanicolau) pot fi utilizate pentru monitorizarea nivelului de risc de apariție a cancerului de col uterin. De asemenea, în secțiunea dată sunt arătate limitele testului Papanicolau, și se explică raportul dintre beneficiile și riscurile programelor actuale de reducere a probabilității de dezvoltare a cancerului de col uterin.
- Informații pentru femeile care urmează să facă sau care au făcut deja analiza citologică (testul Papanicolau), analiza HPV, sau ambele teste – în această secțiune sunt prezentate explicații cu privire la cum se face analiza citologică, prin ce se deosebește frotiul citologic de analiza citologică în mediu lichid, cât este de mare probabilitatea prezenței displaziei în cazul diferitelor rezultate pozitive al testului respectiv, și ce acțiuni se recomandă femeilor cu diferite rezultate ale analize citologice și ale analizei la HPV (continuarea programului de investigații profilactice, efectuarea unor investigații mai complexe).
- Algoritmul de luare a deciziilor, în funcție de rezultatele colposcopiei și biopsiei colului uterin (gradul de displazie) – în această secțiune se explică cum rezultatele analizei citologice influențează decizia cu privire la tratamentul displaziei cervicale.
Accesați ghidul complet pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin.
***
Ce prezintă analiza citologică?
Analiza citologică (sinonime: frotiu citologic, frotiu din canalul cervical, testul Papanicolau, Pap-test) este o analiză ginecologică inofensivă și relativ ieftină care permite estimarea stării țesuturilor canalului colului uterin.
În ce cazuri se recomandă testul Papanicolau?
După cum se arată în secțiunea Opțiunile de care se pot folosi femeile pentru a-și reduce riscul individual de dezvoltare a cancerului colului uterin a articolului Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin, unica valoare practică pe care o prezintă analiza citologică pentru femei este faptul că aceasta permite depistarea celulelor atipice (anormale), ce pot indica prezența displaziei de col uterin.
Displazia presupune modificarea structurii țesuturilor colului uterin, care nu se manifestă prin niciun fel de simptome, poate să nu fie observată la examenul ginecologic obișnuit, dar care crește riscul de apariție a cancerului de col uterin în viitor.
Prin efectuarea regulată a frotiului citologic (sau a testelor alternative) femeile își pot monitoriza nivelul riscului prezenței displaziei, și pot, în timp util (cu mulți ani dinainte) să efectuează tratamentul de înlăturare a țesuturilor modificate, care le va permite să-și reducă în mod semnificativ riscul personal de dezvoltare a cancerului de col uterin.
Efectuarea regulată a analizei citologice (o dată la 3 ani) se recomandă tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani, care ar vrea să-și reducă riscul personal de dezvoltare a cancerului de col uterin.
În secțiunea Limitele, daunele și beneficiile screening-ului din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin, am arătat că efectuarea regulată a analizei citologice nu elimină definitiv posibilitatea de apariție a cancerului de col uterin și că această investigație poate fi inutilă pentru femeile cu risc redus de dezvoltare a acestei boli. Totodată, atât timp cât nu sunt disponibile metode mai accesibile și mai exacte de estimare a riscului, și luând în considerare incidența înaltă a cancerului de col uterin, efectuarea regulată a analizei citologice și/sau a analizei la HPV, pentru toate femeile, prezintă beneficii incomparabil mai mari decât daune.
Efectuarea în masă a diagnosticului preventiv cu ajutorul frotiului citologic a permis reducerea semnificativă a incidenței și mortalității din cauza cancerului de col uterin.
Cu ce frecvență se recomandă efectuarea testului Papanicolau?
Dacă în calitate de test profilactic pentru reducerea riscului de cancer de col uterin se utilizează analiza citologică, se recomandă repetarea acestei analize o dată la 3 ani. Prima analiză trebuie efectuată nu mai devreme de vârsta de 21 de ani. Ulterior analiza se repetă în mod regulat până la vârsta de 65 de ani.
Dacă în calitate de teste profilactice pentru reducerea riscului de cancer de col uterin se utilizează analiza citologică împreună cu analiza la HPV, se recomandă repetarea analizelor o dată la 5 ani. Mai multe detalii cu privire la alegerea programului de screening sunt prezentate în secțiunea Ce analize pot fi recomandate în cadrul programelor de reducere a riscului cancerului de col uterin și cu ce frecvență se efectuează acestea? din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire protecția împotriva cancerului de col uterin.
Cum să vă pregătiți de testul Papanicolau?
Cu 1 zi înainte de efectuarea frotiului citologic:
- Evitați contactul sexual.
- Nu faceți spălături vaginale (vedeți și Care pot fi pericolele spălăturilor vaginale?).
- Evitați utilizarea oricăror medicamente în formă de spray, supozitoare sau tablete vaginale, dacă utilizarea acestora nu a fost convenită în prealabil cu medicul.
Analiza citologică se programează pentru primele zile de după finisarea următoarei menstruații.
Cum se face testul Papanicolau?
Testul Papanicolau este o procedură nedureroasă și inofensivă.
Materialul necesar pentru analiză se prelevă în cadrul unui examen ginecologic obișnuit (cu speculum). Durata totală a procedurii împreună cu obținerea materialului poate constitui 10-15 minute.
Prima etapă a investigației este un examen ginecologic de rutină, în timpul căruia medicul introduce în vagin un dilatator metalic sau plastic special (speculum) cu ajutorul căruia îndepărtează pereții vaginali. Introducerea dilatatorului poate fi puțin neplăcută, din cauza senzației de corp străin rece în vagin.
După examinarea pereților vaginului și a colului uterin, medicul prelevă material pentru testul Papanicolau. Prelevarea celulelor din colul uterin se face cu ajutorul unui tampon, al unei periuțe, sau al unei spatule speciale. Procedeul de prelevare a celulelor poate fi neplăcut și un pic dureros, însă durează puțin.
Materialul obținut poate fi plasat într-o eprubetă cu lichid conservant (testul Papanicolau în mediu lichid) sau pe o lamelă (frotiul citologic), după care se trimite la laborator, unde va fi colorat și examinat la microscop. Rezultatele testului pot fi gata în decurs de câteva zile sau 1-2 săptămâni.
Concomitent cu frotiul citologic, medicul poate preleva și material (mucus, eliminări) pentru frotiul bacteriologic, care va permite determinarea compoziției microflorei vaginale și semnele anumitor infecții (vedeți Frotiul bacteriologic la femei).
Cum vă veți simți după analiza citologică?
În primele 3-5 zile după prelevarea materialului pentru testul Papanicolau se pot observa eliminări vaginale ușoare de culoare maronie sau verzuie. În asemenea caz nu este nevoie de niciun tratament.
Pe toată perioada cât se mențin eliminările se recomandă evitarea contactelor sexuale, a spălăturilor vaginale și a utilizării tampoanelor vaginale.
Consultați neapărat medicul dacă după prelevarea materialului pentru analiza citologică apar:
- eliminări sangvinolente abundente din vagin,
- secreții vaginale abundente cu miros neplăcut,
- febră peste 38°C,
- dureri abdominale severe.
Explicarea și interpretarea rezultatelor frotiului citologic
Testul Papanicolau poate avea următoarele rezultate:
- normal ( “bun”, “negativ”), care înseamnă că nu s-au depistat niciun fel de modificări patologice ale țesuturilor cervicale;
- patologic ( “rău”, “pozitiv”, “atipie”, “displazie”), care înseamnă că au fost detectate modificări ce pot sugera prezența displaziei de col uterin.
În prezent, în multe laboratoare rezultatele analizei citologice se raportează conform clasificării internaționale Bethesda:
- Rezultat neadecvat (nesatisfăcător) al analizei citologice.
- NILM (negative for intraepithelial lesion or malignancy, absența leziunilor intraepiteliale sau a malignității, adică nu sunt semne de displazie sau cancer, rezultat normal al analizei citologice);
- Rezultat negativ al analizei citologice (NILM), cu insuficiența sau absența celulelor endocervicale;
- ASC-US (atypical squamous cells of undetermined significance, celule scuamoase atipice a căror semnificație nu poate fi precizată);
- LSIL (low-grade squamous intraepithelial lesions, leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scăzut);
- ASC-H (atypical squamous cells, cannot exclude a high-grade squamous intraepithelial lesion, celule scuamoase atipice, nu se poate exclude HSIL);
- HSIL (high-grade squamous intraepithelial lesions, leziuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt);
- AGC (atypical glandular cells, celule glandulare atipice);
- AIS (adenocarcinom in situ) sau carcinom cu celule scuamoase.
Explicarea detaliată a semnificației fiecăruia dintre aceste rezultate, și acțiunile recomandate în fiecare dintre cazuri, sunt prezentate în secțiunea Analiza citologică (testul Papanicolau) și algoritmul de luare a deciziilor pe baza rezultatelor acesteia la femeile care au făcut sau nu testul la HPV din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin.
Cauzele rezultatelor rele ale analizei citologice
Există mai multe cauze care pot afecta starea țesutului colului uterin, modificând celulele acestuia.
Cea mai frecventă cauză a rezultatului “rău” al frotiului citologic este infecția cauzată de virusul papiloma uman (HPV) sau alte infecții (de exemplu, chlamydia). În cazul femeilor care au atins perioada de menopauză, rezultatul de tip ASC-US poate fi asociat cu atrofia fiziologică a colului uterin (vedeți și Menopauza. Ghid detaliat pentru femei).
Ce se recomandă în cazul rezultatelor rele ale frotiului citologic?
În funcție de rezultatul testului Papanicolau, dar și de rezultatul analizei la HPV, se poate recomanda repetarea analizei (sau a ambelor analize) peste un an, sau efectuarea colposcopiei și a biopsiei colului uterin.
Algoritmul detaliat de acțiune este prezentat în secțiunea Analiza citologică (testul Papanicolau) și algoritmul de luare a deciziilor pe baza rezultatelor acesteia la femeile care au făcut sau nu testul la HPV din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin.
Este adevărat că rezultatele rele ale frotiului citologic sunt semnele unei infecții cu transmitere sexuală? Este nevoie de examinarea și tratamentul partenerului sexual?
Analiza citologică în sine nu este un test diagnostic exact pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală. Dar în timpul efectuării testului dat pot fi observate semnele anumitor infecții sexual transmisibile (în special, ale tricomonazei). Dacă se depistează tricomonaza, este nevoie de tratamentul ambilor parteneri.
În majoritatea cazurilor, rezultatele rele ale analizei citologice sunt asociate cu infecția HPV. Infecția HPV se transmite pe cale sexuală, dar actualmente nu există niciun tratament eficace împotriva ei. Din acest motiv, dacă la o femeie se depistează infecția HPV (de orice tip), partenerului ei nu i se recomandă niciun fel de investigații sau tratament.
Recomandări detaliate cu privire la tratamentul diferitelor infecții cu transmitere sexuală pot fi găsite în articolele chlamydia, micoplasma, ureaplasma, gonoreea, vaginoza bacteriană, candidoza genitală, HPV.
Testul Papanicolau și sarcina
Rezultatele pozitive ale analizei citologice nu înseamnă că o femeie nu va putea concepe un copil în viitor. Chiar dacă la investigațiile ulterioare se va determina prezența displaziei, după tratamentul acesteia femeia va putea naște copii. Displazia (în prezent sau în trecut) nu reduce capacitatea unei femei de a concepe și de a da naștere unui copil sănătos. Totodată, unele metode de tratament al displaziei (mai ales excizia cu ansă sau conizația colului uterin, și, într-o măsură mai mică, crioterapia) pot crește riscul de naștere prematură la femeile care planifică sarcină în viitor.
Dacă, conform programului de screening, următoarea analiză citologică programată coincide cu perioada sarcinii, se recomandă efectuarea testului. Procedura de prelevare a materialului pentru analiza citologică nu poate dăuna fătului și nu afectează evoluția normală a sarcinii.
Recomandări detaliate pentru femeile însărcinate cu rezultate rele ale testului Papanicolau sunt prezentate în secțiunea Testul Papanicolau, analiza la HPV, biopsia de col uterin și tratamentul displaziei cervicale în timpul sarcinii din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire protecția împotriva cancerului de col uterin.
- Massad, L.S. et al., 2013. 2012 Updated Consensus Guidelines for the Management of Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. Journal of Lower Genital Tract Disease, 17(5), pp.S1–S27. American Society for Colposcopy and Cervical Pathology Consensus Guidelines
- Arbyn, M. et al., 2007. European guidelines for quality assurance in cervical cancer screening, International Agency for Research on Cancer
- von Karsa, L. et al., 2015. European guidelines for quality assurance in cervical cancer screening – Second Edition Supplements, International Agency for Research on Cancer
- Huh, W.K. et al., 2015. Use of primary high-risk human papillomavirus testing for cervical cancer screening: Interim clinical guidance. Gynecologic Oncology, 136, pp.178–182. Society of Gynecologic Oncology,American Society for Colposcopy and Cervical Pathology, American College of Obstetricians and Gynecologists, American Cancer Society, American Society of Cytopathology, College of American Pathologists, and the American Society for Clinical Pathology.
- Bentley, J., 2012. Colposcopic management of abnormal cervical cytology and histology. Journal of obstetrics and gynaecology Canada: JOGC = Journal d’obstétrique et gynécologie du Canada: JOGC, 34(12), pp.1188–202. Clinical Practice Guideline prepared by Executive Council of the Society of Canadian Colposcopists.
- WHO, 2013. WHO Guidelines for Screening and Treatment of Precancerous Lesions for Cervical Cancer Prevention.
- WHO, 2014. Comprehensive Cervical Cancer Control. A guide to essential practice. Second edition.
- von Karsa, L. et al., 2015. European guidelines for quality assurance in cervical cancer screening. Summary of the supplements on HPV screening and vaccination. Papillomavirus Research, 1, pp.22–31,
- Goodman, A., 2015. HPV testing as a screen for cervical cancer. BMJ, 350, p.h2372.
- Petry, K.U., Wörmann, B. & Schneider, A., 2014. Benefits and risks of cervical cancer screening. Oncology Research and Treatment, 37(suppl 3), pp.48–57.