Febra (temperatura ridicată a corpului) la copil sau la adult: răspunsuri la cele mai frecvente întrebări

Important: Cazurile în care trebuie să vă adresaţi neapărat medicului.

În următoarele situaţii febra poate fi cauzată de o boală gravă, şi este mult mai important să vă adresaţi cât mai repede medicului, decât să încercaţi să reduceţi temperatura.

Este oare necesar de a combate febra şi, dacă da, atunci în care cazuri?

Persoanele care se confruntă cu febra la ei sau la copilul lor, de regulă, în primul rând, pun această întrebare: «Este oare necesar de a combate febra şi, dacă da, atunci în care cazuri?».

Pentru mulţi oameni răspunsul la această întrebare nu este evident, deoarece, de-a lungul vieţii, la ei se formează noţiuni contradictorii în această privinţă.

În special, mulţi oameni au auzit sau au citit că temperatura ridicată ajută omului să facă faţă bolii mai rapid şi că oamenii care scad temperatura cu ajutorul medicamentelor, suferă de boală un timp mai îndelungat decât cei care suportă febra, fără medicaţie.

În acelaşi timp, ei puteau auzi şi despre aceea că însăşi temperatura ridicată, precum şi medicamentele care scad temperatura pot fi periculoase şi pot provoca consecinţe grave.

Asemenea noţiuni contradictorii provoacă frica (oamenii se tem şi să combată febra şi să nu întreprindă nimic) şi îi determină pe oameni să dea în extreme (unii nu fac nimic să scadă temperatura chiar şi atunci când acest lucru este necesar, în timp ce alţii, dimpotrivă, reduc temperatura prea insistent chiar şi atunci când nu este necesar).

Pentru a da un răspuns argumentat la întrebarea Este oare necesar de a combate febra şi, dacă da, atunci în care cazuri? noi am cercetat bazele de date medicale şi revistele de specialitate în care sunt publicate rezultatele cercetărilor ştiinţifice contemporane.

Mai jos sunt prezentate concluziile care pot fi trase din informaţiile pe care le-am găsit.

Este oare adevărat că febra ajută la recuperarea mai rapidă de la boală? Este oare adevărat că oamenii care combat febra, sunt bolnavi mai mult timp decât oamenii care suportă febra fără să ia medicamente?

În cadrul numeroaselor studii ştiinţifice s-a demonstrat că, la multe organisme, inclusiv la oameni, ridicarea temperaturii în timpul infecţiilor, într-adevăr, sporeşte rezistenţa organismului faţă de boală şi accelerează vindecarea.

În confirmarea acestui fapt, observaţiile clinice unui număr mare de oameni care au fost spitalizaţi cu infecţii severe, au arătat că şansele de supravieţuire la oamenii cu febră au fost, în medie, mai mari decât la cei cu temperatura menţinută la niveluri normale sau crescută uşor.

Este cunoscut faptul că administrarea medicamentelor antipiretice poate prelungi perioada de boală sau perioada de contagiozitate în cazul unor infecţii, precum varicela sau rinovirus (o formă de răceală). Cu toate acestea, mulţi specialişti consideră că acest efect nu are legătură cu capacitatea medicamentelor antipiretice de a reduce temperatura, ci este provocat de unele proprietăţi ale lor care încă nu sunt studiate până la capăt.

Cu toate acestea, rezultatele cercetărilor menţionate mai sus nu s-au confirmat în cazul tuturor infecţiilor şi nu pot fi considerate drept o dovadă concludentă a “beneficiilor” temperaturii ridicate.

Rezultate altor cercetări indică faptul că substanţele biologic active (inclusiv interferonii), care se produc în organism în timpul temperaturii mărite în cazul unor infecţii, pot accelera recuperarea, dar în alte cazuri, din contra, pot avea un impact negativ asupra dezvoltării bolii.

De asemenea, aşa cum va fi prezentat mai jos, pentru anumite categorii de persoane febra în sine poate fi periculoasă.

Poate oare febra fi periculoasă pentru un copil sau un adult? Ce se poate întâmpla dacă nu întreprindem nimic pentru a scădea temperatura?

Timp de mulţi ani s-a considerat că temperatura ridicată poate fi extrem de periculoasă pentru om şi poate să cauzeze complicaţii grave asociate cu supraîncălzirea creierului sau cu tulburări de coagulare a sângelui.

Este firesc că acest punct de vedere le-a indus multor oameni (inclusiv, medici) o frică serioasă faţă de febră şi i-a determinat să aplice întotdeauna un tratament intensiv în acest sens.

Cu toate acestea, după cum arată studiile recente, aceste presupuneri sunt nefondate, mai ales în cazurile de febră de până la 41 C la copii sau la adulţi, care până atunci nu au avut probleme grave de sănătate.

Observaţiile clinice a unui număr mare de copii şi adulţi care s-au adresat la spital cu febră, arată că şansele de supravieţuire şi de recuperare rapidă nu sunt determinate de gradul de temperatură sau de faptul dacă au fost sau nu luate măsuri pentru a reduce febra, ci de motivul (boala, infecţia) care a cauzat ridicarea temperaturii.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că pentru unele persoane, febra poate fi periculoasă.

Este vorba de copiii cu boli severe ale sistemului nervos, copiii cu handicap fizic sever (asociat cu tulburări de alimentaţie), copiii cu deshidratare, precum şi copiii şi adulţii cu boli grave şi de lungă durată (cronice) ale organelor interne.

În asemenea cazuri, pericolul constă în aceea că organismul, pentru a genera şi menţine febra, cheltuie foarte multă energie (sub formă de substanţe nutritive şi oxigen), impunând organele interne să funcţioneze mai intens, ceea ce poate afecta metabolismul la persoanele cu resursele organismului deja slăbite.

Ce valoare maximă de temperatură este admisibilă pentru un copil sau pentru un adult?

La începutul acestui articol, în alineatul cu referire la “Cazurile în care trebuie să vă adresaţi neapărat medicului” am indicat nivelurile de febră pentru adulţi şi copii de toate vârstele, în cazul cărora ar trebui să apelaţi la ajutor medical.

Cu toate acestea, valorile respective sunt indicate nu atât din cauza că sunt temperaturi “critice” sau “maxim admisibile” şi că depăşirea lor va provoca consecinţe grave, ci, mai degrabă, pentru că creşterea temperaturii până la acest nivel, la o persoană de această categorie de vârstă, poate fi un semn al unei boli grave care necesită un tratament special.

Cum am spus mai sus, principalul pericol pentru sănătate îl constituie cauza creşterii temperaturii, şi nu febra însăşi (indiferent de nivelul la care a crescut).

Cât de inofensive sunt medicamentele de combatere a febrei?

Medicamentele moderne antipiretice (Paracetamol, Ibuprofen şi Aspirină) sunt considerate sigure, cu condiţia respectării următoarelor reguli:

• Copiilor sub 18 ani, în niciun caz, NU SE administrează Aspirina şi alte medicamente care conţin acid acetilsalicilic (pot fi administrate Paracetamol sau Ibuprofen).
• Indiferent de vârsta persoanei bolnave nu se permite depăşirea dozei recomandate de medicaţie.
• Aceste medicamente nu se utilizează în cazul existenţei unor contraindicaţii evidente pentru administrarea preparatului.
• Nu utilizaţi medicamente antipiretice pentru a combate febra în caz de varicelă.

În capitolele următoare, vom descrie regulile de bază pentru utilizarea în siguranţă a acestor medicamente şi vom arăta exact ce efecte secundare ele ar putea provoca.

Concluzii: În ce situaţii trebuie întreprinse măsuri de reducere a febrei la un copil sau la un adult?

Rezumând toate datele existente, putem spune că deocamdată nu există dovezi concludente referitor la beneficiile febrei, precum şi nu există dovezi referitor la daunele febrei la copii şi la adulţi cu stare de sănătate, în general, normală.

Prin urmare, nici febra şi nici medicamentele de reducere a febrei nu sunt factorii de care trebuie să vă fie teamă. Cu toate acestea, problema “Este oare necesar de a combate febra?” rămâne nerezolvată.

Vă va fi mai simplu să rezolvaţi această incertitudine şi să luaţi decizia finală cu privire la febră, dacă luaţi în considerare un alt criteriu, care nu a fost menţionat mai sus, şi anume efectul medicamentelor antipiretice asupra stării generale a bolnavului.

Este bine cunoscut faptul că, în cele mai multe cazuri, după ce persoana bolnavă administrează medicamente antipiretice, febra se reducere şi, chiar dacă doar temporar, omul se simte mai bine: dispar frisoanele, durerile musculare, articulare şi osoase devin mai slabe, se îmbunătăţeşte starea de spirit şi pofta de mâncare. Această uşurare îi oferă persoanei bolnave un răgaz, în care el are posibilitate să se odihnească liniştit şi să mănânce, ceea ce este important pentru o recuperare mai rapidă.

În plus, antipireticele scad durerile în gât în cazul amigdalitei, durerile în urechi în cazul otitei, durerile la nivelul gingiilor în timpul dentiţiei, durerile în cavitatea bucală în cazul Stomatitei(aftelor) etc.

Toate acestea sunt extrem de importante, mai ales dacă este vorba de un copil bolnav, şi, prin urmare, decizia multor părinţi de a da copilului antipiretice, dar şi decizia adulţilor de administra aceste medicamente, pentru a suporta mai uşor perioada de boală, este justificată.

Cum, corect şi inofensiv, se combate febra la un copil sau la un adult?

Se poate oare şi trebuie oare redusă febra prin aplicarea frecţiilor şi altor proceduri fizice, dar fără medicamente?

În viaţa de zi cu zi, dacă vrem să răcim un obiect, noi îl punem la frig sau în apă rece.

În ciuda faptului că, la prima vedere, o astfel de abordare pare a fi logică, scăderea temperaturii ridicate la o persoană bolnavă prin intermediul aşa-numitor “metode fizice” nu este corectă.

Motivele pentru care frecţiile cu apă (alcool, oţet), compresele reci, clismele cu apă rece, ventilatoarele, aerul rece în încăpere şi alte “metode fizice” nu sunt eficient, devin clare, dacă analizăm de unde apare căldura care încălzeşte corpul omului peste nivelul normal.

În timpul studiilor fiziologice a fost stabilit faptul că, în cazul infecţiilor sau al altor condiţii în care la om apare febra, organismul bolnavului generează căldura la “comanda” centrului de reglare a temperaturii corpului, aflat în creier.

Acest “centru de reglare” acţionează ca un termostat. Când la centru vin semnale sub formă de substanţe chimice specifice produse în focarul bolii, el stabileşte un nivel de temperatură mai mare, pe care organismul trebui să-l menţină.

Anume din această cauză persoanele cu febră au frisoane şi simt că lor le este frig, chiar şi dacă în încăpere este foarte cald: primind comanda de la creier pentru a atinge o temperatură mai ridicată, organismul omului bolnav începe să conserveze şi să genereze căldura. Omul se acoperă cu o plapumă, el începe să tremure pentru ca în muşchii contractaţi să se producă mai multă căldură, vasele din piele se constrictă, ceea ce reduce pierderile de căldură prin piele (mâinile şi picioarele devin reci).

Dacă în aceste cazuri încercaţi să aplicaţi frecţii, să răciţi aerul din încăpere etc., aceste măsuri doar vor exacerba frisoanele, şi vor determina organismul să consume şi mai multă energie pentru a ridica temperatura corpului la nivelul predeterminat de creier.

Spre deosebire de metodele fizice (“naturale”) de combatere a febrei, medicamente antipiretice au un alt mecanism de acţiune. Ele acţionează asupra centrului creierului care este responsabil pentru controlul termic şi îl aduc la starea normală în care el comandă organismului se menţină o temperatură normală.

Anume din această cauză, după ce sunt administrate medicamentele antipiretice, febra dispare şi persoana începe să transpire: centrul de reglare termică a creierului, revenit la stare normală, începe să perceapă temperatura corpului ca una ridicată şi dă comandă organismului să oprească producerea căldurii şi să elibereze căldura acumulată prin transpiraţie.

Tot din acest motiv administrarea medicamentelor antipiretice nu duce scăderea temperaturii corpului mai jos de nivelul normal.

Din cele spuse mai sus, putem trage câteva concluzii importante:

• Utilizarea metodelor “naturale” de reducere a febrei este permisă numai după ce bolnavul a administrat medicamente antipiretice şi acestea au început să acţioneze.
• Dintre toate metodele cunoscute se permite numai utilizarea compreselor cu apă de temperatura camerei, dar, dacă este posibil, ar fi mai bine să renunţaţi şi la această metodă. Mult mai bine este să lăsaţi ca persoana bolnavă să piardă căldura de la sine, prin transpiraţie.
• Nu utilizaţi frecţii cu alcool (vodcă), cu oţet, clisme reci, ventilator sau băi reci!
• Dacă omul are frisoane, până antipireticele încep să acţioneze, trebuie să-i daţi posibilitatea să se încălzească.
• Dacă omul suportă normal febra şi nu are frisoane, aerului din încăpere (dacă este posibil), ar trebui să fie rece (aproximativ 18 C).
• Persoana bolnavă ar trebui să fie îmbrăcată corespunzător condiţiilor în care se află. Dacă este vorba de un copil bolnav, îmbrăcaţi-l la fel de cald sau un pic mai uşor decât sunteţi îmbrăcaţi Dvs.
• Dacă se opresc frisoanele şi persoana începe să transpire, ar trebui să i se permită să piardă căldura: ea poate şi ar trebui să se dezvelească şi să se dezbrace, dacă vrea.
• În timpul perioadei de febră copilul sau adultul bolnav ar trebui să bea cât mai mult lichid posibil (apă, suc, ceai, compot), astfel încât organismul să aibă suficient lichid pentru formarea transpiraţiei.

Cum se utilizează medicamentele antipiretice?

Dacă decideţi să utilizaţi medicamente antipiretice, va trebui să luaţi câteva decizii:

• În primul rând, trebuie să alegeţi medicamentul
• Apoi, trebuie să determinaţi doza corectă a medicamentului, care poate fi administrată de persoana bolnavă dintr-o dată
• Şi în fine, trebuie să determinaţi, cât de des timp de o zi şi câte zile la rând poate fi administrat acest medicament.

Mai jos vom da sfaturi detaliate cu privire la fiecare dintre aceste puncte.

Ce medicament antipiretic să aleg?

• Pentru a reduce febra la copii poate fi utilizat Paracetamol (Acetaminofen) sau Ibuprofen
• Pentru a reduce febra la adulţi poate fi utilizat Paracetamol (Acetaminofen), Ibuprofen sau Aspirină (acidul acetilsalicilic).

Instrucţiunile de bază de utilizare a Paracetamolului, Ibuprofenului şi Aspirinei cu scop antipiretic le veţi găsi mai jos în acest articol.

Ce medicament este mai bun: Paracetamol sau Ibuprofen? De ce copiilor nu ar trebui să le fie administrată Aspirina?

Observaţiile grupurilor mari de copii cărora li se administra Paracetamol sau Ibuprofen pentru a reduce febra, au arătat că ambele medicamente sunt la fel de sigure (cu condiţia dozajului corect!) şi au un efect analgezic asemănător.

Cu toate acestea, s-a constatat că Ibuprofenul are efect antipiretic mai puternic decât Paracetamol şi acest efect durează mai mult timp.

Paracetamolul este considerat mai sigur pentru copiii în primele luni de viaţă.

Am mai spus deja că copiilor sub 18 ani, în niciun caz, nu ar trebui să li se administreze Aspirina sau alte medicamente care conţin acid acetilsalicilic.

Această restricţie este motivată de faptul că acidul acetilsalicilic, la copii, în timpul infecţiilor virale (de exemplu, răceala sau gripa), poate avea un efect toxic puternic asupra ficatului şi poate determina dezvoltarea unui set de complicaţii grave, care în medicină se numesc sindromul Reye.

Cu toate că Aspirina este considerată relativ sigură în cazul oamenilor adulţi care nu au contraindicaţii pentru administrarea acestui medicament, totuşi, dacă este posibil, în loc de Aspirină, pentru a reduce temperatura, mai bine utilizaţi Paracetamol (el este mai sigur, cu condiţia respectării dozelor corecte).

Care formă de medicament este mai potrivită: comprimate orale, sirop sau supozitoare?

Dacă este posibil, mai bine să folosiţi comprimate (pastile) pentru administrare orală, siropuri, comprimate masticabile sau pulberi solubile.

Cu toate acestea, dacă este vorba de un copil bolnav care refuză să ia medicamente, puteţi să utilizaţi un supozitor rectal.

Cum se determină doza de medicament care trebuie administrată şi cât de des poate fi luat medicamentul antipiretic timp de o zi?

În prospectul medicamentului, ataşat la acel preparat pe care Dvs. l-aţi ales, ar trebui să se specifice explicit, în ce cantitate şi cât de des puteţi să utilizaţi acest medicament. Urmaţi cu stricteţe aceste instrucţiuni!

Dozele recomandate pentru adulţi, de obicei, sunt:

Dozele recomandate pentru copii, de obicei, sunt:

Atrageţi atenţia asupra faptului că doza de medicament antipiretic care se administrează copilului este determinată în funcţie de greutatea corporală a copilului, şi nu de vârsta lui.

Pot fi utilizate Paracetamol şi Ibuprofen simultan sau pe rând?

Unele persoane care utilizează medicamentele antipiretice, se interesează dacă Paracetamol şi Ibuprofen pot fi administrate (sau oferite copiilor), concomitent sau pe rând (de exemplu, Paracetamol la fiecare 4 ore şi Ibuprofen la fiecare 6 ore)?

Cu privire la aceasta putem spune următoarele:

Cu toate că, în cadrul unor cercetări, s-a constatat că administrarea alternativă sau simultană a Paracetamolului şi a Ibuprofenului este sigură (nu provoacă niciun risc crescut de reacţii adverse), un asemenea tratament nu este mult mai eficient decât tratamentul doar cu Ibuprofen.

În decurs de câte zile pot fi administrate antipireticele? Ce trebuie de făcut dacă febra continuă să reapară?

Aşa cum am menţionat mai sus, nu este periculoasă însăşi febra, ci cauzele care o provoacă.

Prin urmare, în cazul în care nu ştiţi exact care este cauza febrei la dumneavoastră sau la copilul dumneavoastră, adresaţi-vă neapărat medicului, dacă după o zi de boală starea Dvs. (sau a copilului) nu s-a îmbunătăţit sau dacă apar oricare dintre semne descrise la începutul acestui articol. Aşa cum am menţionat mai sus, în asemenea situaţii este mai important să identificaţi cauza bolii şi să începeţi un tratamentcorespunzător, decât să încercaţi să combateţi febra.

Dacă ştiţi deja cauza apariţiei febrei şi aceasta nu este periculoasă, puteţi să combateţi febra (şi simptomele asociate) timp de câteva zile (3-5 zile).

Cum poate fi redusă febra în timpul sarcinii?

Dacă febra apare la o femeie gravidă, ea ar trebui să încerce să se descurce fără medicamente antipiretice. Cu toate acestea, dacă totuşi apare necesitatea de administrare a antipireticelor, ar trebui să utilizaţi Paracetamol care este considerat sigur pentru femeile gravide şi pentru făt. Detalii referitor la acest subiect sunt descrise mai jos, în capitolul despre proprietăţile Paracetamolului.

Ce trebuie să faceţi dacă, în ciuda medicaţiei, durerile totuşi rămân foarte puternice?

Aşa cum am menţionat mai sus, antipireticele descrise în acest articol ajută nu doar la reducerea febrei, dar, de asemenea, ajută la ameliorarea durerilor (dureri de cap, dureri în gât în timpul amigdalitei sau a faringitei, dureri de dinţi, sau dureri asociate cu erupţia dinţilor la copii, dureri în urechi în cazul otitei, dureri în urma traumelor sau leziunilor, dureri după intervenţia chirurgicală). Cu toate acestea, antipireticele nu sunt cele mai eficiente analgezice existente în prezent.

Din acest motiv, în cazul în care doza recomandată a acestor medicamente nu reduce suficient durerile, consultaţi neapărat medicul. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda analgezice mai puternice, cum ar fi Dexketoprofen, Ketoprofen, etc.

Cum se măsoară corect temperatura corpului?

În timpul consultaţiei la medic, din literatura de specialitate sau de la alte persoane Dvs. ar putea să ştiţi că există mai multe tipuri de termometre şi metode de măsurare a temperaturii şi că indicaţiile acestora diferă în ceea ce ţine de precizie.

Într-adevăr, cea mai precisă se consideră măsurarea temperaturii rectale cu un termometru electronic (adică, atunci când termometrul special se introduce în rect).

Măsurarea temperaturii subsuoară sau în gură este considerată mai puţin precisă.

Cu toate că măsurarea temperaturii subsuoară este considerată mai puţin precisă decât măsurarea rectală, în prezent, majoritatea specialiştilor recomandă să utilizaţi anume această metodă de măsurare ca cea mai simplă şi sigură.

Nu este nicio necesitate de a măsura temperatura cu o precizie foarte mare. Mult mai important este să urmăriţi starea generală a bolnavului şi să vă adresaţi medicul în cazul apariţiei la el a unor simptome care pot fi semne ale unii boli grave (vezi începutul articolului).

Ce temperatură este considerată normală?

Mulţi oameni care încearcă să determine, este sau nu sănătatea lor în regulă, au ei sau nu simptome ale bolii, se interesează care sunt valorile normale de temperatură a corpului.

Această întrebare, adesea, o pun părinţii care observă că la copilul lor, în timpul somnului, temperatura “permanent” se ridică la 37,2-37,5 C, iar dimineaţa scade la 36,6 – 36 C.

La această întrebare se poate răspunde astfel:

Se consideră normală temperatura până la 37,5 C, măsurată subsuoară, şi până la 38C, măsurată rectal.

Mai mult, sunt fireşti schimbările temperaturii în timpul zilei (“salturi”), dar care să nu depăşească nivelurile menţionate mai sus. Aceste modificări de temperatură sunt o consecinţă a schimbărilor metabolismului în organismul uman în timpul zilei. De obicei, seara, metabolismul este accelerat, şi, prin urmare, creşte temperatura corpului. Pe timp de noapte şi dimineaţa metabolismul încetineşte, prin urmare, temperatura scade.

Informaţii importante despre Ibuprofen

Ibuprofenul (posibile denumiri comerciale: Motril, Advil, MIG, Ibufen, Nurofen, etc.) – este un medicament din grupul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care are efecte analgezice, antipiretice şi antiinflamatorii pronunţate.

În ciuda faptului că în doze normale Ibuprofenul este considerat medicament relativ sigur, fiind administrat în doze prea mari, acest medicament poate provoca tulburări renale grave.

Doza maximă admisă a Ibuprofenului pentru adulţi este de 3200 mg (3,2 g) pe zi.

Pentru copii, doza maximă de Ibuprofen este de 40 mg per kilogram de greutate corporală pe zi.

Dacă, odată cu Ibuprofenul, doriţi să utilizaţi şi alte medicamente, studiaţi neapărat compoziţia lor, înainte de a le administra. Multe medicamente “de la răceală” deja conţin Ibuprofen, prin urmare, utilizarea lor în asociaţie cu Ibuprofen sub formă de tablete, siropuri sau supozitoare poate conduce la supradozaj.

În niciun caz nu administraţi Ibuprofen dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică la acest medicament.

Nu utilizaţi Ibuprofen, fără de prescripţia medicului, dacă aţi avut (sau aveţi în prezent) ulcer gastric sau duodenal, colita ulcerativă, astm bronşic, boli hepatice sau renale cronice.

Ibuprofen şi alcool

În timpul tratamentului cu Ibuprofen este necesar să renunţaţi la consumul de alcool. Consumul de băuturi alcoolice concomitent cu Ibuprofen creşte riscul de sângerare la nivelul stomacului.

Ce trebuie să fac dacă am luat o supradoză de Ibuprofen?

Dacă credeţi că aţi luat o doză prea mare de Ibuprofen, chemaţi ambulanţa.

Simptomele supradozajului cu Ibuprofen pot fi greaţă, vărsături, dureri abdominale, scaun negru, vărsături cu sânge, dificultăţi de respiraţie, pierderea cunoştinţei, etc.

Care sunt posibilele efecte adverse ale Ibuprofenului?

Administrarea Ibuprofenului poate provoca reacţii adverse, cum ar fi ameţeli, zgomot în urechi, dureri abdominale, arsuri la stomac, erupţii cutanate, greaţă, vărsături, apariţia edemelor, dureri de cap, etc.

În cazuri extrem de rare, Ibuprofen conduce la dereglări grave ale funcţionării sistemului hematopoietic şi la tulburări grave la rinichi.

Ca şi alte medicamente din grupa AINS, Ibuprofen creste riscul de tromboză, de infarct miocardic şi de accident vascular cerebral la persoanele predispuse la dezvoltarea acestor boli (persoanele în vârstă, persoanele care suferă de hipertensiune, diabet, angină pectorală, aritmie cardiacă). Riscul de a dezvolta aceste boli creşte semnificativ în cazuri de utilizare prelungită a Ibuprofenului.

La unii oameni Ibuprofenul poate provoca sângerări abundente la nivelul stomacului sau al intestinului.

Administrarea Ibuprofenului în timpul sarcinii

Studiile pe animale şi monitorizarea stării de sănătate a copiilor născuţi de femei care au administrat Ibuprofen în timpul sarcinii au arătat că acest medicament nu creşte riscul de malformaţii la făt. Cu toate acestea, s-a constatat că, în cazurile în care femeile iau acest medicament după 30 de săptămâni de sarcină, el poate conduce la închiderea prematură a canalului arterial la făt (acest lucru ar putea afecta circulaţia sângelui la făt). Administrarea Ibuprofenului la scurt timp înainte de naştere poate conduce la prelungirea perioadei de travaliu.

În legătură cu faptele de mai sus, administrarea Ibuprofenului în timpul sarcinii nu este recomandată, mai ales după 30 de săptămâni.

Administrarea Ibuprofenului în timpul alăptării

Datorită faptului că Ibuprofen penetrează în laptele matern în cantităţi mult mai mici decât doza acestui medicament admisibilă pentru sugari, în prezent, administrarea Ibuprofenului în timpul alăptării se consideră nepericuloasă.

Informaţii importante despre Paracetamol

Paracetamol (posibile denumiri comerciale: Efferalgan, Panadol, Cefekon, Tylenol, etc.) face parte din grupul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cu efecte analgezice şi antipiretice pronunţate.

Cu toate că Paracetamolul este considerat, în doze normale, un medicament absolut inofensiv, fiind luat în doze prea mari, el poate provoca boli hepatice severe şi chiar moarte.

Doza maximă admisă de Paracetamol (Acetaminofen) pentru adulţi este de 4g pe zi.

Pentru copii, doza maximă nu trebuie să depăşească 75 mg per kilogram de greutate corporală pe zi.

Dacă intenţionaţi să utilizaţi, odată cu Paracetamolul, alte medicamente, este necesar să studiaţi compoziţia lor, înainte de a le administra. Multe “medicamente contra răcelii” conţin deja Paracetamol, astfel încât utilizarea lor în combinaţie cu Paracetamol sub formă de tablete, siropuri, sau supozitoare poate conduce la supradozaj.

În niciun caz nu administraţi Paracetamol dacă aţi avut reacţii alergice la acest medicament sau la preparatele similare.

Nu lăsaţi Paracetamol la îndemâna copiilor. Cazurile de supradozaj grav cu Paracetamol, de multe ori, apar la copiii care administrează accidental acest medicament.

Evitaţi consumul de varză (preparată termic sau crudă) în timpul tratamentului cu Acetaminofen (Paracetamol).

Acetaminofenul (Paracetamolul) şi alcoolul

Evitaţi consumul de alcool în timpul tratamentului cu Acetaminofen (Paracetamol). Consumul de alcool concomitent cu Acetaminofenul (Paracetamolul) sporeşte riscul de afectare a ficatului.

Ce trebuie să fac dacă am administrat o doză prea mare de Acetaminofen (Paracetamol)?

Apelaţi imediat la serviciul medical de urgenţă în caz de supradozaj.

Primele simptome ale supradozajului cu Paracetamol nu apar imediat (în medie, peste 24-48 de ore), dar la scurt timp după ce aţi luat o doză mare de medicament, efectul acestuia asupra organismului poate fi neutralizat.

Simptomele de supradozare pot include greaţă, vomă, diaree, senzaţie de disconfort abdominal, transpiraţii, dezorientare, slăbiciune. Simptomele mai tardive pot include durere în partea superioară a abdomenului, urină de culoare întunecată, îngălbenirea pielii şi a sclerelor ochilor (sunt simptomele afectării funcţiilor ficatului).

Care sunt efectele posibile secundare ale Acetaminofenului (Paracetamolului)?

În cazuri extrem de rare, Paracetamolul poate provoca tulburări hepatice, renale şi ale sistemul hematopoietic.

Apelaţi la serviciul medical de urgenţă (chemaţi ambulanţa) dacă aveţi vreunul dintre următoarele semne ale reacţiei alergice la Acetaminofen (Paracetamol): mâncărime şi erupţii roşii pe piele, respiraţie dificilă, edemaţiere a feţei, a buzelor, a limbii, sau a gâtului (faringelui).

Administrarea Acetaminofenului (Paracetamolului) în timpul sarcinii

În doze normale şi în cazuri rare de administrare Acetaminofenul (Paracetamolul) se consideră inofensiv pentru femeia însărcinată şi pentru făt.

Cu toate acestea, unele studii au arătat că în organismul femeilor gravide Paracetamolul se absoarbe în sânge în cantităţi mari şi este reţinut în sânge mai mult timp decât în corpul celorlalţi oameni, ceea ce creşte riscul de supradozaj şi de unele boli hepatice, asociate cu el.

De aceea, dacă sunteţi însărcinată, consultaţi medicul înainte de a decide să administraţi Paracetamol.

Administrarea Acetaminofenului (Paracetamolului) în timpul alăptării

Acetaminofenul pătrunde în laptele matern în concentraţii esenţial mai mici decât dozele acestui preparat admisibile în tratamentul nou-născuţilor.

În literatura de specialitate a fost descris un singur caz de erupţii pe piele, fără alte complicaţii, la un copil alăptat după ce mama a administrat Acetaminofen (Paracetamol). Acest efect advers a dispărut la copil de îndată ce mama a întrerupt administrarea medicamentului.

Administrarea Acetaminofenului (Paracetamolului), în doze admisibile, în timpul alăptării, se consideră inofensivă pentru copil.

Informaţii importante despre Aspirină (acid acetilsalicilic)

Aspirina (acidul acetilsalicilic) este un medicament din grupul de antiinflamatoare nesteroidiene, care are un efect pronunţat analgezic, antipiretic şi antiinflamator.

Doza maximă admisă de Aspirină pentru adulţi este de 4 grame pe zi.

Aspirina şi alte medicamente care conţin acid acetilsalicilic nu se administrează copiilor până la 18 ani din cauza riscului dezvoltării sindromului Reye.

Dacă doriţi să utilizaţi odată cu Aspirina şi alte medicamente, neapărat studiaţi compoziţia lor, înainte de a le administra. Multe “medicamente contra răcelii” conţin deja acid acetilsalicilic, astfel încât utilizarea lor în combinaţie cu Aspirină în formă de pastile poate conduce la supradozaj.

În niciun caz nu administraţi Aspirina dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică la acest medicament.

Nu administraţi Aspirina, fără de a consulta medicul, dacă aţi avut (sau aveţi în prezent) ulcer gastric sau duodenal, colită ulcerativă, astm bronşic, tulburări hepatice cronice, boli de rinichi sau tulburări de coagulare de sânge (de exemplu, hemofilie).

Aspirina (acidul acetilsalicilic) şi alcoolul

În timpul tratamentului cu Aspirină este necesar să renunţaţi la consumul de alcool. Consumul de băuturi alcoolice în combinaţie cu Aspirină creşte riscul de sângerare la nivelul stomacului.

Ce să fac dacă am administrat o supradoză de Aspirină?

Dacă credeţi că aţi luat o doză prea mare de Aspirină, chemaţi imediat ambulanţa.

Care sunt efectele adverse posibile ale Aspirinei?

Administrarea Aspirinei poate provoca următoarele reacţii adverse: dureri abdominale, arsuri la stomac, greaţă, dureri de cap.

La unele persoane aspirina poate provoca sângerări abundente în stomac sau în intestin.

Administrarea Aspirinei (acid acetilsalicilic) în timpul sarcinii

Monitorizarea stării de sănătate a copiilor născuţi de femeile care au administrat Aspirina la diferite etape ale sarcinii, au arătat că acest medicament ar putea avea un efect negativ asupra dezvoltării fetale şi poate afecta dezvoltarea normală a sarcinii şi a naşterii (mai ales, dacă este utilizat în doze de mai mari de 2 g pe zi).

În special, s-a constatat că, în cazurile în care femeia administrează acest medicament după 30 de săptămâni de sarcină, acesta poate conduce la închiderea prematură a canalului arterial la făt (ceea ce poate afecta circulaţia sângelui la făt).

Aspirina administrată cu puţin timp înainte de naştere, poate prelungi travaliul sau poate creşte riscul de hemoragie severă în timpul naşterii.

Utilizarea Aspirinei în primul şi al doilea trimestru de sarcină poate afecta dezvoltarea fătului.

Administrarea Aspirinei în timpul alăptării

Aspirina penetrează în laptele matern în cantităţi care pot afecta starea de sănătate a copilului.

În special, la unii dintre copiii ale căror mame au administrat Aspirina în timpul alăptării, au apărut, fie că tulburări de coagulare de sânge (ceea ce poate conduce la sângerări), fie că tulburări de echilibru acido-bazic al sângelui.

În acest sens, experţii nu recomandă administrarea Aspirinei în timp alăptării.