Fascioloza (gălbeaza ficatului) la om. Răspunsuri la cele mai importante întrebări

Ce este fascioloza?

Termenul fascioloza (numită și distomatoza ficatului) este întrebuințat, în medicină umană și veterinară, pentru desemnarea condiției animalelor și oamenilor infestați cu helminții gălbeaza ficatului (Fasciola hepatica) sau cu gălbeaza mare a ficatului (Fasciola gigantica).

În majoritatea cazurilor, fascioloza nu prezintă un risc major pentru sănătatea omului și multe persoane infestate nici măcar nu știu că au contactat cu această infecție. Cu toate acestea, în anumite situații, infectarea cu gălbeaza ficatului poate provoca o serie de complicații grave și urmări de durată. Din acest motiv, oamenii care se infectează cu gălbeaza ficatului trebuie să urmeze un tratament.

În articolul de față, am adunat răspunsuri la cele mai importante întrebări privind fascioloza, tratamentul și prevenirea maladiei respective la oameni.

Vom începe cu răspunsuri la întrebările privind ciclul vital al parazitului. Această informație vă va ajuta să înțelegeți corect sensul tuturor celorlalte recomandări privind soluționarea problemei respective.

Ciclul vital de evoluție a agenților patogeni ai fasciolozei

Din punct de vedere biologic, gălbeaza ficatului și gălbeaza mare a ficatului reprezintă niște viermi plați. În medicină, aceste specii de helminți și altele asemănătoare (de exemplu, opistorchoza, clonorchoza) se numesc trematode.

Purtătorii principali de fascioloză sunt vacile, caprele și oile. Ciclul vital al helminților care declanșează fascioloza începe atunci când fecalele vitelor infestate cu gălbeaza ficatului nimeresc în bazinele cu apă dulce.

În apa caldă, timp de 9-14 zile, din ouăle de gălbează ce se află în fecale, eclozează larvele care pătrund, mai apoi, în organismul melcilor de apă dulce. Aceasta este o etapă obligatorie în evoluția helmintului, în afara căreia larvele nu pot deveni contagioase pentru oameni sau animalele domestice.

În organismul melcilor de apă, larvele de gălbează se dezvoltă și se înmulțesc timp de câteva săptămâni. După aceasta, ele revin în mediul acvatic și rămân acolo, formând un înveliș protector (chist) și plutind liber sau fixându-se de tulpinile plantelor ce cresc în preajma apei.

Oamenii și animalele domestice se contaminează cu fascioloză atunci când înghit larvele din apă sau de pe plantele acvatice. În intestin, învelișul chisturilor se dizolvă și larvele încep să migreze. Acestea străbat pereții intestinului și ajung în cavitatea abdominală. Mai apoi, larvele migrează în regiunea ficatului, străpung învelișul acestuia și pătrund adânc în țesuturile hepatice, străduindu-se să ajungă în ductele biliare mari.

Migrația larvelor poate dura câteva luni de zile. Nimerind în ductele biliare, acestea își întrerup migrația și rămân acolo în decurs de mai mulți ani (posibil, până la 5-10 ani sau chiar mai mult).

După ce se maturizează (aceasta are loc în primele 4 luni de după infestare), helminții de gălbează încep să depună ouă care nimeresc inițial, prin bilă, în intestin, pentru a fi eliminați, mai apoi, din organism cu scaunul. Dacă fecalele animalelor infestate sau ale oamenilor nimeresc în bazinele acvatice în care viețuiesc melcii de apă dulce, ciclul vital al parazitului este reluat.

Cum arată gălbeaza ficatului?

Helminții adulți de gălbeaza ficatului pot atinge până la 3 cm în lungime și 1,5 cm în lățime. Gălbeaza mare a ficatului poate avea o lungime de până la 7,5 cm.

Viermii au o formă plată romboidală și culoarea albuie. Indivizii adulți de gălbeaza ficatului, spre deosebire de alte specii de helminți, nu se elimină aproape niciodată din organism cu scaunul.

Cum se poate infesta omul cu fascioloză?

După cum spuneam mai sus, oamenii se contaminează, de cele mai multe ori, cu fascioloză, consumând plante acvatice sau apă în care se află chisturile de gălbeaza ficatului (larve acoperite cu un înveliș protector).

Mai rar, oamenii se contaminează cu fascioloză în timp ce consumă, în stare crudă sau insuficient de bine preparată, ficații animalelor domestice erbivore.

Ne putem contamina cu fascioloză de la persoanele deja infestate?

Nu, acest lucru nu este posibil. Chiar dacă în fecalele persoanelor infestate cu fascioloză se conțin ouă de gălbeaza ficatului, acestea nu sunt contagioase pentru alți oameni. După cum spuneam mai sus, larvele care eclozează din ouă pot supraviețui, în etapa inițială de dezvoltare, doar în organismul melcilor de apă dulce.

Prin ce semne și simptome se poate manifesta fascioloza la oameni? Ce urmări și complicații poate provoca această boală?

Circa jumătate din toți oameni contaminați cu fascioloză nu acuză niciun fel de simptome.

În primele luni de după contaminare, când larvele migrează prin pereții ficatului, unii oameni pot acuza simptome precum:

• Dureri abdominale severe (în special, sub coastele din partea dreapta a abdomenului);
• Creșterea periodică a temperaturii corporale;
• Gălbinarea;
• Erupții pe piele, asermănătoare cu «alergia»;
• Tuse seacă prelungită.

La animalele domestice (în special, la cornutele mici), care se infestează deodată cu o cantitate mare de larve, faza migrației poate decurge foarte greu și poate conduce chiar la moartea animalului.

Din fericire, la oameni, asemenea cazuri au loc mai rar.

Când gălbeaza ajunge în ductele biliare și migrația acesteia se încheie, simptomele maladiei pot dispărea cu totul. Doar unii oameni acuză, periodic, simptome de inflamație a ductelor biliare (gălbinarea, durerile abdominale, febra), simptomele inflamației pancreasului (durerile abdominale, tulburarea digestiei) și anemia severă.

În cazuri rare, la oamenii care consumă în stare crudă ficații animalelor domestice, infestate cu gălbează, parazitul viu poate să se fixeze pe mucoasa gâtului, provocând o reacție inflamatoare puternică, ale cărei simptome ar putea fi: durerile accentuate în gât și edemul mucoasei gâtului.

La fel de rar, larvele de gălbeaza ficatului pot ajunge, în procesul migrației, în alte organe interne (inclusiv în plămâni, în creier, în ochi, în rinichi), provocând tulburări mai mult sau mai puțin pronunțate ale funcției acestor organe, sau chiar sub piele, formând noduli de până la 6 cm în diametru.

Care sunt analizele și investigațiile necesare pentru a depista fascioloza?

Pentru a confirma sau infirma infestarea cu fascioloză, medicul vă poate propune câteva tipuri de investigații:

• Analiza scaunului la ouă de gălbeaza ficatului, care apar în fecalele umane, în medie, la 4 luni după infestare (în unele cazuri însă, acestea își pot face apariția mult mai târziu, abia la o jumătate de an după contaminare).
• Analiza sângelui la anticorpi împotriva fasciolozei.
• Ecografia și tomografia organelor cavității abdominale.

Cum are loc tratamentul împotriva fasciolozei la om? Ce medicamente se utilizează în acest scop?

În prezent, se consideră că cel mai eficient medicament împotriva fasciolozei la oameni este triclabendazolul.

Cura de tratament constă din 1 doză de medicament (10 mg la 1 kg de masă corporală a pacientului).

După cum arată observațiile clinice, eficiența acestui tratament poate atinge circa 80%.

Pentru a spori eficiența terapiei, unii specialiști le recomandă persoanelor infestate să administreze a doua doză de triclabendazol la 12 sau la 24 de ore după prima doză. Totuși, până în prezent nu s-a demonstrat că tratamentul devine cu adevărat mai eficient dacă se efectuează după schema dată.

În afară de triclabendazol, medicul vă poate propune un tratament cu bitionol.

Dacă triclabendazolul și bitionolul nu sunt accesibile, medicul v-ar putea recomanda praziquantel, dar terapia cu acest medicament s-ar putea dovedi mai puțin eficientă.

Medicamente populare precum albendazol, mebendazol sau pirantel, utilizate pe larg în tratamentul împotriva altor tipuri de helminți, nu se administrează în caz de fascioloză, deoarece nu sunt eficiente.

Cum să-mi dau seama dacă tratamentul m-a ajutat?

Peste câteva luni de la cura de tratament pe care ați urmat-o, medicul v-ar putea recomanda din nou un test ale sângelui la anticorpi împotriva fasciolozei. Dacă tratamentul s-a dovedit a fi eficient și paraziții au fost distruși, analiza repetată va arăta scăderea titrului de anticorpi IgG. Dacă titrul anticorpilor va fi la fel de ridicat, terapia va trebui repetată.

Pot să mă infectez din nou? Cum pot preveni aceasta?

Organismul uman nu poate produce o imunitate specifică eficientă împotriva organismelor care declanșează fascioloza. De aceea, de fiecare dată când larvele paraziților respectivi nimeresc în intestin, are loc contaminarea. În momentul de față, nu există un vaccin împotriva fascilozei.

Ați putea preveni contaminarea repetată cu fascioloză dacă veți urma o serie de recomandări:

1. Nu beți niciodată apă din bazinele acvatice aflate în sălbăticie și nu o utilizați pentru a vă spăla pe mâini sau pentru a spăla produsele alimentare, chiar dacă apa vi se par absolut curată.
2. Nu consumați niciodată plantele care cresc în preajma bazinelor acvatice.
3. Spălați-vă bine pe mâini de fiecare dată când reveniți de afară.
4. Nu consumați alimente în stare crudă sau ficații insufient preparați ai animalelor domestice.

Recomandări suplimentare de protecție împotriva helminților