Versiunea arhivată

Explicaţia detaliată a ecografiei (ultrasonografiei) organelor pelviene la femei (uterul, trompele uterine, ovarele): normele şi descifrarea rezultatelor, cum trebuie să vă pregătiţi de această investigaţie


Datele actualizate cu privire la ecografia uterului, ovarelor, și a trompelor uterine pot fi accesate pe pagina Ecografia uterului, ovarelor, și a trompelor uterine. Informații pentru pacienți.

Pentru ce este necesară ecografia uterului?

Examenul ecografic (ultrasonografia) al uterului, trompelor uterine, ovarelor şi al organelor pelviene adiacente este una dintre metodele cele mai accesibile în diagnosticul diverselor boli ginecologice. De regulă, medicul ginecolog prescrie ecografia uterului, dacă există dureri la nivelul uterului şi al ovarelor (durerea cu senzaţie de tragere în abdomenul inferior), dureri în partea inferioară a spatelui sau în perineu, precum şi în cazul ciclului menstrual neregulat, în cazul menstruaţiei dureroase, în cazul sângerărilor din vagin, care nu sunt asociate cu menstruaţia. Ecografia uterului este, de asemenea, utilizată pentru a determina exact prezenţa sarcinii şi pentru diagnosticul sarcinii extrauterine (vezi Ecografia în timpul sarcinii).

Examenul ecografic permite determinarea  destul de exactă a structurii organelor interne de reproducere şi a ţesuturilor din jurul lor, permite detectarea unor abateri uşoare în structura lor, care pot semnaliza prezenţa unei maladii.

Cum se efectuează ecografia uterului?

Există două metode principale de efectuare a ecografiei uterului şi a ovarelor: prin peretele abdomenului (ecografie transabdominală) şi prin vagin (ecografie transvaginală).

Ecografia pelviană transvaginală este mai sensibilă şi mai exactă.

Pentru a efectua ecografia transabdominală a uterului, medicul aplică pe burta femeii o cantitate mică de gel special care îmbunătăţeşte contactul cu pielea a senzorilor care emit ultrasunete.

Pentru a efectua ecografia transvaginală, medicul introduce în vaginul femeii un senzor de dimensiuni mici, cu ajutorul căruia, ulterior, se pot obţine imagini ale organelor interne.

Ecografia uterului şi a ovarelor este absolut nedureroasă şi inofensivă.

Pregătirea pentru ecografia uterului

Întrebaţi medicul ce tip de ecografie vi s-a prescirs: prin abdomen sau prin vagin.

Undele ultrasonore, care sunt utilizate pentru a produce imagini ale organelor interne în timpul ecografiei, trec uşor prin mediu dens lichid şi se propagă rău în aer. Din acest motiv, pentru a obţine rezultate precise ale ecografiei transabdominale a organelor pelviene, este important ca vezica urinară, care se află lângă aceste organe, să fie umplută cu urină. Pentru aceasta, cu 1,5-2 ore înainte de ecografia prin abdomen, trebuie să beţi 1 litru de apă şi nu urinaţi până nu se va efectua procedura.

În cazul ecografiei pelviene transvaginale, este de dorit ca vezica urinară să fie golită. Din aceste considerente, înainte de a efectua procedura, mergeţi la toaletă.

În a câta zi a ciclului menstrual se efectuează ecografia uterului şi a ovarelor?

Pe parcursul unui ciclu menstrual, uterul şi ovarele femeilor de vârstă reproductivă trec printr-o serie de modificări care asigură capacitatea femeii de a concepe un copil: în ovare se maturizează un singur folicul dominant (o pungă care conţine un ovul), iar endometrul se îngroaşă şi începe să producă substanţe speciale care sunt gata să sprijine dezvoltarea embrionului în stadiile incipiente ale sarcinii.

Ziua de examinare cu ultrasunete a uterului şi a ovarelor este determinată de medicul ginecolog, şi depinde de scopul investigaţiilor.

De regulă, se recomandă efectuarea ecografiei în a 5-a – a 7-a zi de la prima zi a menstruaţiei următoare.

Pentru a evalua funcţionarea ovarelor şi dinamica maturării foliculare, medicul poate recomanda efectuarea ecografiei ovarelor de mai multe ori în timpul unui ciclu menstrual: de exemplu, în a 8-a – a 10-a zi, în a 14-a – a 16-a zi şi în a 22-a – a 24-a zi.

Descifrarea şi interpretarea rezultatelor ecografiei uterine

În timpul ecografiei uterului, medicul evaluează următorii parametri:

Poziţia uterului în cavitatea pelviană

În poziţia normală uterul este înclinat în faţă (poziţia anteflexio). Uterul înclinat înapoi este o poziţie anormală şi poate provoca anumite complicaţii în timpul sarcinii.

Contururile exterioare ale uterului

În mod normal, contururile uterului trebuie să fie netede şi clare. Contururile neregulate ale uterului pot indica prezenţa fibromului sau a tumorii. Contururile neclare exterioare ale uterului pot indica inflamaţia ţesutului din jur (parametrita).

Dimensiunile uterului

  • Lungimea uterului, în mod normal, este de aproximativ 70mm
  • Lăţimea uterului – 60mm
  • Mărimea antero-posterioară a uterului – 42mm

Dimensiunile reduse ale uterului pot fi un semn al subdezvoltării acestuia (infantilismul). Dimensiunile mărite ale uterului există, fie că în timpul sarcinii, fie că în cazul fibromului (miom) sau a cancerului uterin.

Ecostructura (ecogenitatea) pereţilor uterului (miometrul)

Ecogenitatea peretelui uterin, în mod normal, trebuie să fie omogenă. Prezenţa structurilor hiperecogene în miometr poate fi un semn al fibromului sau al tumorii uterine.

Grosimea şi structura mucoasei uterului (endometrul)

Grosimea endometrului şi structura sa depinde de faza ciclului menstrual. Datorită faptului că, în timpul ciclului menstrual, grosimea şi structura mucoasei uterine (endometrul) se modifică, în rezultatele ecografiei pot fi găsite descrieri diferite:

Faza de regenerare (faza 1) – are loc între a 3-a şi a 4-a zile ale ciclului menstrual. În această perioadă, mucoasa uterului se restabileşte totalmente după menstruaţie.

Faza proliferativă (Faza 2) – începe cu a 5-a – a 7-a zile ale ciclului menstrual şi durează timp de 14-15 zile. În faza de proliferare, endometrul se îngroaşă rapid şi în el cresc vasele sangvine. În această fază, grosimea endometrului poate ajunge la 3-6 mm (în a 5-a – a 7-a zi) până la 8-15 mm (în a 11-a – a 14-a zile ale ciclului menstrual).

Faza secretorie (Faza 3) – este tipică pentru a doua jumătate a ciclului menstrual. În faza secretorie, glandele secretorii din mucoasa uterină încep să secrete un lichid special care poate sprijini dezvoltarea viitoare a unei eventuale sarcini. În faza secretorie, grosimea endometrului poate varia de la 10-16 mm (în a 15-a – a 18-a zile ale ciclului menstrual) până la 10-20 mm (la sfârşitul ciclului menstrual, înainte de următoarea menstruaţie).

Decidualizarea endometrială – înseamnă că în mucoasa uterului se produc schimbări caracteristice pentru începutul sarcinii (schimbările structurii, ale funcţiilor vaselor sanguine ale mucoasei uterului şi ale ţesuturilor înconjurătoare care creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea embrionului).

Structura cavităţii uterului

Structura normală a cavităţii uterine trebuie să fie omogenă, cu margini netede şi clare. Eterogenitatea sau ştergerea conturului cavităţii uterine poate fi un semn al inflamaţiei uterului (endometrita). Prezenţa structurilor hiperecogene în uter poate fi un semn al polipilor uterini, al cancerului uterin, al unor tipuri de miom uterin.

Structura şi dimensiunea colului uterin

În lungime, colul uterin normal este de 35-40 mm, iar dimensiunea lui anteroposterioară este de 25-30 mm. Ecostructura colului uterin sănătos trebuie să fie omogenă.

Canalul colului uterin (endocervix) trebuie să fie de până la 2-3 mm în diametru şi este umplut cu un lichid omogen (mucus).

Dilatarea colului uterin şi a canalului lui, precum şi modificările structurale ale acestora pot fi semne ale inflamaţiei (cervicitei) şi ale unor boli, cum ar fi cancerul colului uterin, endometrioza, etc.

Prezenţa lichidului liber în pelvis (în principal, în spaţiul de după uter)

La femeile sănătoase, lichidul liber în spaţiul de după uter, în cantitate de până la câţiva mililitri, poate fi detectat numai imediat după ovulaţie (sau circa în a 14-a – a 15-a zi de după ultima menstruaţie). În toate celelalte zile ale ciclului menstrual, prezenţa lichidului liber în spaţiul de după uter poate indica prezenţa inflamaţiei uterului, a anexelor uterine şi a organelor din jur lor, cauzate de bolile cu transmitere sexuală (chlamydia, tricomonaza, ureaplasma și micoplasma).

Dimensiunile şi contururile ovarelor

În mod normal, dimensiunile ovarelor sunt: 25mm lăţime, 30mm lungime şi 15 mm grosime. Volumul normal al unui ovar poate varia de la 2 până la 8 cm3. Dimensiunile sau volumul mărite ale ovarelor pot să apară în cazul bolilor, cum ar fi sindromul ovarului polichistic, ooforita (vezi inflamaţia ovarelor).

Contururile ovarelor sănătoase ar trebui să fie clare şi neregulate (cu mici ridicături) datorită foliculilor în dezvoltare. Ecostructura ovarelor ar trebui să fie omogenă, cu mici (de până la câţiva milimetri) zone de fibroză în capsulă. Schimbarea contururilor şi a ecostructurii ovarelor, precum şi dimensiunile crescute ale zonelor fibrozei pot indica o inflamaţie.

În ovarele sănătoase ar trebui să fie determinaţi câţiva foliculi de mici dimensiuni, aproximativ de 4-6 mm (structura foliculară) şi un folicul dominant, dimensiunea căruia ajunge până la 25 mm în mijlocul ciclului menstrual. Creşterea dimensiunii foliculului dominant peste 25 mm este un semn al chistului ovarian folicular.

În imaginea ecografică, chistul ovarian are aspectul unei formaţiuni fluide, cu diametrul de peste 25 mm (vezi Chisturile ovariene: simptomele şi tratamentul). Dimensiunile chistului folicular pot ajunge până la 10 cm. Chisturile foliculare, de regulă, dispar de la sine, în termen de câteva cicluri menstruale.

Ecografia trompelor uterine

În mod normal, trompele uterine nu sunt vizibile la ecografie sau sunt puţin vizibile. În cazul inflamaţiei sau a induraţiei pereţilor trompelor uterine (salpingita), ele devin vizibile. Trompele uterine pot fi văzute şi în cazul dezvoltării în ele a sarcinii extrauterine.

Ecografia uterului şi a ovarelor pe fondul diverselor maladii

Miomul uterin se manifestă la ecografie prin volumul mărit al corpului uterin, prin schimbarea contururilor uterului, precum şi prin prezenţa unui nod în miometru (zonă hiperecogenă). Detalii despre miomul uterin.

Endometrioza – se prezintă la ecografia uterului în formă de bule mici în stratul muscular al uterului, al colului uterin sau al trompelor uterine. Detalii despre endometrioză.

Malformaţii ale uterului (hipoplazia uterină, uterul bicorn, uterul curbat) – schimbare vădită în conturul corpului uterului şi în cavitatea acestuia.

Polipii endometriali sunt indicaţi pe ecografie prin schimbări ale contururilor interne ale uterului şi prin prezenţa în cavitatea uterului a unor formaţiuni voluminoase. Detalii despre polipii endometriali.

Cancerul uterin (cancerul endometrial) se manifestă prin modificarea contururilor cavităţii uterine, prin prezenţa formaţiunilor voluminoase şi prin edemul uterului. Detalii despre cancerul uterin.

Endometrita se manifestă printr-o uşoară creştere în mărime a uterului, precum şi prin îngroşarea şi edemul endometrului. Detalii despre endometrita.

Cancerul de col uterin se manifestă printr-o creştere în mărime a colului uterin şi prin deformarea acestuia. Detalii despre cancerul colului uterin.

Chistul ovarian se manifestă la ecografie ca o formaţiune fluidă, cu diametrul de peste 25 mm, care deformează conturul ovarului. Detalii despre chisturile ovariene.

Ovarele polichistice se manifestă printr-o creştere a dimensiunilor şi a volumului ambelor ovare, prin îngroşarea şi prin apariţia unor zone vaste de fibroză în capsula ovarului. Detalii despre sindromul ovarelor polichistice.

Salpingooforita (anexita, inflamaţia anexelor uterine) se manifestă prin îngroşarea pereţilor trompelor uterine, prin creşterea dimensiunilor ovarelor, prin marginile ovarelor obscure, prin mobilitatea limitată a ovarelor. Detalii despre salpingooforita.

Cancerul ovarian se manifestă la ecografie prin dimensiunile mărite ale ovarului şi prin deformarea lui. Detalii despre cancerul ovarian.

data publicării: