Articol actualizat

Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel. Informație argumentată științific pentru femei.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data publicării:

Volum: 24 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Introducere

Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel (DIU cu levonorgestrel) asigură un efect contraceptiv foarte înalt, stabil și de lungă durată. În plus, rezultatele unui număr mare de cercetări arată că dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel este foarte eficace:

  1. în reducerea volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor;
  2. în rezolvarea sângerărilor neregulate și/sau abundente la femeile cu miom uterin, adenomioză, la femeile care se apropie de menopauză, precum și la femeile cu tulburări ale sistemului de coagulare a sângelui;
  3. în ameliorarea durerilor menstruale și a durerilor în regiunea pelviană, asociate cu endometrioza;
  4. în reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial și a hiperplaziei endometriale, precum și în regresia hiperplaziei la femeile la care această stare a fost deja diagnosticată.

Multe femei care suferă de sângerări vaginale prea abundente aleg utilizarea unui dispozitiv intrauterin drept opțiune alternativă histerectomiei (înlăturării uterului).

După introducerea DIU cu levonorgestrel în uter, din partea femeii nu se cer careva acțiuni suplimentare pentru menținerea efectului contraceptiv și curativ.

Acțiunea steriletului cu levonorgestrel se menține pentru o perioadă de 3-5 ani sau ceva mai mult (în funcție de marcă).

Dintre toate mijloacele anticoncepționale disponibile în prezent, steriletul cu levonorgestrel are cel mai înalt profil de siguranță. Datorită acestui fapt, această modalitate de contracepție poate fi folosită practic de toate femeile, la orice vârstă.

Luând în considerare eficacitatea și inofensivitatea dispozitivelor intrauterine cu levonorgestrel, în ghidurile actuale pentru specialiști (vedeți Surse) medicilor li se recomandă să le ofere tuturor femeilor care au nevoie de contracepție sigură pe termen lung, indiferent de vârsta lor și de faptul dacă au născut anterior sau nu.

Informația din acest articol are menirea de a completa datele prezentate într-un șir de ghiduri, în care am inclus concluzii cu privire la raționalitatea utilizării dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel în diverse situații:

  1. Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați – în acest ghid sunt prezentate informații referitor la utilizarea DIU cu levonorgestrel în scop anticoncepțional, precum și comparația acestuia cu alte contraceptive.
  2. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin – în acest ghid sunt prezentate informații în legătură cu utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel în rezolvarea menstruațiilor prea abundente și/sau prea îndelungate, precum și a sângerărilor neregulate din vagin la femei de diferite vârste.
    În acest articol sunt incluse, de asemenea, date în legătură cu rezolvarea problemei sângerărilor neregulate din vagin la femeile care utilizează un DIU cu levonorgestrel.
  3. Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice – în acest ghid sunt prezentate informații cu privire la raționalitatea utilizării DIU cu levonorgestrel de către femeile cu sindromul ovarelor polichistice, cu scopul reducerii riscului de dezvoltare a hiperplaziei și/sau a cancerului endometrial.
  4. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la estimarea stării endometrului, și la reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial. Monitorizarea și tratamentul hiperplaziei endometriale. – în ghidul dat sunt incluse recomandări referitor la raționalitatea utilizării DIU cu levonorgestrel în tratamentul hiperplaziei endometriale.
  5. Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament – ghid în care sunt prezentate recomandări cu privire la raționalitatea utilizării steriletului cu levonorgestrel pentru ameliorarea sângerărilor la femeile cu fibrom uterin.
  6. Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament – acest ghid conține informații privind utilizarea steriletului cu levonorgestrel în ameliorarea sau rezolvarea durerilor din timpul menstruațiilor și a durerilor pelviene cronice asociate cu endometrioza.
  7. Adenomioza. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la alegerea strategiei de supraveghere și/sau tratament – în acest ghid sunt incluse recomandări cu privire la utilizarea DIU cu levonorgestrel în ameliorarea diverselor simptome asociate cu adenomioza (dureri severe în timpul menstruațiilor, dureri cronice în zona pelviană, sângerări abundente și/sau neregulate din vagin).

Femeile care, în baza recomandărilor prezentate în ghidurile menționate, au decis că dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel ar putea fi o soluție potrivită pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă, vor găsi în acest articol răspunsuri argumentate științific la următoarele întrebări:

  1. Ce se știe despre potențialele efecte negative și pozitive ale DIU cu levonorgestrel asupra diverselor aspecte ale sănătății femeii pe termen scurt și pe termen lung?
    În special, ce se cunoaște despre posibila influență pozitivă și negativă a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel:

    • asupra probabilității de apariție a diferitelor tipuri de cancer;
    • asupra probabilității de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare;
    • asupra probabilității de osteoporoză și a riscului de fracturi la vârstă înaintată;
    • asupra stării emoționale și psihologice a femeii;
    • asupra evoluției unui șir de simptome:
      • dureri în timpul menstruației,
      • dureri cronice în regiunea pelviană,
      • menstruații prea abundente sau prelungite;
      • sângerări vaginale neregulate.
    • asupra riscului de apariție a unui șir de maladii ginecologice:
      • fibrom uterin,
      • endometrioză,
      • hiperplazie endometrială.
  2. Ce complicații și efecte adverse se pot asocia cu instalarea, purtarea și înlăturarea unui sterilet cu levonorgestrel și ce poate fi făcut pentru înlăturarea sau ameliorarea acestor efecte secundare?
  3. Ce recomandări trebuie să respecte femeile pentru asigurarea unui nivel maximal de eficacitate și siguranță al DIU cu levonorgestrel:
    • înainte de inițierea utilizării acestui mijloc contraceptiv;
    • în perioada de utilizare a acestuia.

***

Pe lângă DIU cu levonorgestrel mai există și un alt tip de dispozitiv intrauterin – DIU din cupru.

Steriletele din cupru se deosebesc de cele cu levonorgestrel atât după principiul lor de acțiune, cât și după influența lor asupra unui șir de simptome, motiv pentru care sunt discutate într-un articol aparte Dispozitiv intrauterin din cupru. Informație argumentată științific pentru femei..

Noi credem că posibilitatea de utilizare sigură, eficace și confortabilă a contraceptivelor hormonale moderne pentru planificarea sarcinii și creșterea calității vieții – din contul ameliorării simptomelor asociate cu anumite afecțiuni – este extrem de importantă atât pentru femei, cât și pentru întreaga lume, având în vedere contribuția femeilor la bunăstarea societății. Sperăm că informațiile prezentate în acest articol vor ajuta femeile:

  • să înțeleagă mai bine recomandările medicului cu privire la raționalitatea utilizării diferitelor contraceptive hormonale (inclusiv DIU cu levonorgestrel);
  • să aleagă un preparat cu un raport optim de eficacitate / securitate / cost;
  • să obțină un nivel maxim de eficacitate, inofensivitate și confort de la utilizarea contraceptivului ales, fiind liniștite și sigure în privința faptului că au făcut o alegere argumentată și rezonabilă.

Ce prezintă dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel?

Steriletul cu levonorgestrel este un dispozitiv mic din plastic în forma literei T. Lungimea tijei verticale este de 30-32 mm, iar lungimea tijei orizontale – 28-30 mm (în funcție de marcă).

În tija verticală se conține un recipient cu levonorgestrel.

Levonorgestrelul este un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

Dispozitiv intrauterin (DIU), introdus în cavitatea uterului

Actualmente sunt disponibile 2 mărci de dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel:

  1. Mirena® (producător Bayer Inc.), în recipientul căruia se conțin 52 mg de levonorgestrel.
    În perioada inițială după inserția dispozitivului intrauterin Mirena, din acesta se eliberează zilnic câte 20 mcg de levonorgestrel. Treptat se eliberează mai puțină substanță activă, iar peste 5 ani de la introducerea DIU în uter, zilnic se eliberează câte 10 mcg de levonorgestrel.
  2. Jaydess® (producător Bayer Inc.), care conține 13,5 mg de levonorgestrel, iar după inserție eliberează câte 14 mcg de substanță activă în 24 de ore. Peste 60 de zile de utilizare secreția levonorgestrelului se reduce până la 10 mcg pe zi. Peste 3 ani, steriletul eliberează zilnic câte 5 mcg de substanță activă.

Ce se știe despre potențialele efecte negative și pozitive ale dispozitivelor intrauterine asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?

Efect contraceptiv de lungă durată, sigur și complet reversibil

Utilizarea DIU cu levonorgestrel este una dintre cele mai eficace metode contraceptive.

Eficacitatea acestui mijloc anticoncepțional este comparabilă cu eficacitatea implanturilor cu progestativ, a steriletului din cupru și a sterilizării chirurgicale permanente (ligatura trompelor uterine sau vasectomie).

În caz de utilizare a DIU cu levonorgestrel, probabilitatea medie a sarcinii este de aproximativ 0,2-0,9% în decursul unui an. (Vedeți eficacitatea altor mijloace în articolul metode contraceptive în articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați.).

Spre deosebire de sterilizarea chirurgicală, efectul contraceptiv al steriletului cu levonorgestrel este complet și rapid reversibil.

Capacitatea de concepere se restabilește, în medie, peste câteva săptămâni după înlăturarea steriletului (după următoarea menstruație).

Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel nu mărește probabilitatea faptului că după încetarea utilizării acestuia femeia va întâmpina dificultăți de concepere a unui copil, inclusiv în legătură cu impermeabilitatea trompelor uterine.

DIU cu levonorgestrel poate fi utilizat de aproape toate femeile care doresc să-și asigure o contracepție eficace pe termen lung, indiferent de faptul dacă au născut anterior sau nu.

Reducerea volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor și posibila apariție a sângerărilor vaginale neregulate.

Utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este asociată cu reducerea semnificativă a volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor. În multe țări steriletul cu 52 mg de levonorgestrel este aprobat în tratamentul femeilor cu sângerări uterine abundente.

În prima lună după introducerea steriletului în uter, multe femei observă apariția unor sângerări vaginale neregulate: în prima lună după instalarea DIU femeile pot avea până la 16-18 zile cu sângerări vaginale.

În a doua lună, frecvența sângerărilor vaginale revine la nivelul obișnuit de dinaintea instalării dispozitivului intrauterin. În următoarele luni numărul de zile cu sângerări din vagin se reduce.

În decursul primului an de utilizare a DIU, la 20-80% dintre femei – conform rezultatelor diferitelor studii – sângerările vaginale („menstruațiile”) încetează complet.

La celelalte femei numărul total de zile cu sângerări, ușoare sau mai abundente, se reduce până la 4-5 zile pe lună, iar volumul total de sânge pierdut se reduce în mod semnificativ.

La femeile care utilizează un dispozitiv intrauterin cu 52 mg de levonorgestrel încetarea completă a menstruațiilor se înregistrează aproape de 2 ori mai frecvent, decât la femeile care au ales un DIU cu 13,5 mg de substanță activă.

Observațiile clinice au arătat că la multe dintre femeile care până la inserția steriletului erau deranjate de sângerări abundente, peste 3 luni de utilizare a steriletului volumul de sânge pierdut s-a redus cu 86%, iar peste 1 an – cu 98%. În cazul femeilor cu sângerări abundente din vagin efectul de reducere a sângerărilor se poate dezvolta mai lent.

Eficacitatea steriletului cu levonorgestrel în rezolvarea sângerărilor excesiv de abundente este comparabilă cu eficacitatea tratamentului chirurgical (ablația endometrului sau înlăturarea uterului).

Comparativ cu tratamentul chirurgical, utilizarea unui DIU cu levonorgestrel mai frecvent se asociază cu un șir de efecte adverse minore, complet reversibile, dar totuși neplăcute (vedeți mai jos). Pe de altă parte, tratamentul chirurgical are o eficacitatea mai mare pe termen lung, dar se asociază cu un risc relativ înalt de complicații legate de intervenția chirurgicală, deși în cifre absolute acest risc este scăzut. (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin).

În cadrul a două studii cu participarea femeilor care așteptau efectuarea intervenției chirurgicale de înlăturare a uterului din cauza sângerărilor vaginale abundente, în grupul de paciente care au acceptat ca în perioada de așteptare să le fie inserat un DIU cu levonorgestrel între 64 și 80% dintre femei au refuzat să mai facă operația. În grupul de femei cărora în perioada de așteptare li s-a propus un alt tratament, doar 9-14% au renunțat la histerectomie.

Modificarea bruscă a caracterului sângerărilor vaginale după inserția steriletului poate sugera prezența unui șir de probleme serioase (dezvoltarea unei infecții, sarcină, afecțiuni ale colului uterin, migrarea dispozitivului).

Se recomandă consultarea medicului în cazul în care, peste câteva luni de la introducerea steriletului în uter:

  • apar sângerări vaginale neobișnuit de abundente și/sau îndelungate;
  • menstruațiile încetează brusc (reducerea treptată a volumului de sângerări în decursul a câteva luni este un fenomen normal);
  • apar alte simptome neobișnuite (febră peste 38C, dureri abdominale severe).

Dacă după instalarea DIU cu levonorgestrel menstruațiile brusc dispar, se recomandă efectuarea unui test de sarcină, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Recomandări detaliate cu privire la rezolvarea sângerărilor vaginale neregulate în timpul utilizării unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Dacă, reieșind din convingerile culturale, încetarea completă a menstruațiilor în rezultatul utilizării unui sterilet cu levonorgestrel este un fenomen inacceptabil pentru femeie, se recomandă alegerea unui alt mijloc contraceptive (dispozitiv intrauterin din cupru, administrarea ciclică a contraceptivelor orale combinate), care permit menținerea frecvenței sângerărilor menstruale la un nivel similar cu cel natural.
Totodată, este important să precizăm că, din punct de vedere medical, oprirea sângerărilor menstruale în perioada de utilizare a unui mijloc contraceptiv numai pe bază de progestative – inclusiv a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel – se asociază cu un risc foarte mic de dezvoltare a oricăror maladii ginecologice. Femeile care utilizează aceste tipuri de anticoncepționale au un risc mai mic de dezvoltarea a hiperplaziei endometriale, decât femeile care nu le folosesc.

Ameliorarea durerilor abdominale din timpul menstruațiilor

Influența steriletului cu levonorgestrel anume asupra durerilor abdominale nu a fost studiată pe larg.

Luând în considerare faptul că la majoritatea femeilor utilizarea DIU cu levonorgestrel este asociată cu încetarea completă a menstruațiilor sau cu reducerea semnificativă a frecvenței și duratei acestora, se presupune că steriletul reduce și durerile legate cu menstruația.

Potrivit rezultatelor câtorva cercetări mici, prezența durerilor în timpul menstruațiilor se înregistrează la doar 3-5% dintre femeile care au început utilizarea unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel.

Impactul potențial al DIU cu levonorgestrel asupra apariției unui șir de afecțiuni ginecologice și asupra simptomelor asociate cu acestea

S-a constatat că utilizarea DIU cu levonorgestrel este asociată cu o reducere semnificativă a volumului de sângerări la femeile cu fibrom uterin. Cu toate acestea, utilizarea steriletului nu reduce dimensiunile fibroamelor (vedeți Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament).

În cadrul câtorva cercetări mici s-a determinat că utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel poate ameliora durerile și sângerările la femeile cu adenomioză (vedeți Adenomioza. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la alegerea strategiei de supraveghere și/sau tratament).

S-a determinat că utilizarea steriletului cu levonorgestrel este asociată cu o ameliorare semnificativă a durerilor menstruale și a durerilor în regiunea pelviană la femeile cu endometrioză (vedeți Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament).

Relativ frecvent, la femeile care utilizează un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel se observă formarea chisturilor ovariene funcționale, adică a unor vezicule umplute cu lichid în țesuturile ovarelor.
În cadrul unei cercetări, în perioada de observație chisturi ovariene au fost depistate la circa 22-30% dintre femeile care aveau un DIU cu 52 mg de levonorgestrel și la 6% dintre femeile cu sterilet ce conținea 13,5 mg de levonorgestrel.

Aparent, formarea chisturilor ovariene la femeile care utilizează sterilet este asociată cu funcționarea normală a ovarelor. În studiul menționat, majoritatea chisturilor au dispărut în mod spontan, nu au provocat simptome și nu au necesitat niciun tratament.

Formarea unor chisturi ovariene simple la femeile care au un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel nu prezintă vreun pericol serios.

Recomandări detaliate cu privire la raționalitatea efectuării unui diagnostic specific și tratament în caz de depistare a unui chist ovarian sunt prezentate în articolul Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament.

Reducerea riscului de hiperplazie și cancer endometrial

Există dovezi solide în favoarea faptului că utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este asociată cu reducerea semnificativă a riscului de cancer ce se dezvoltă din stratul interior al uterului (cancer endometrial) și de hiperplazie endometrială (la unele femei hiperplazia precede apariția cancerului endometrial).

Actualmente steriletul cu levonorgestrel este una dintre cele mai eficace metode de tratament al hiperplaziei endometriale. După instalarea DIU cu levonorgestrel, la 96% dintre femeile cu hiperplazie fără atipii are loc regresia modificărilor respective (vezi Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la estimarea stării endometrului, și la reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial. Monitorizarea și tratamentul hiperplaziei endometriale. ).

Nu există dovezi în privința faptului că utilizarea unui dispozitiv intrauterin mărește riscul de cancer mamar.


Reacții adverse hormonale ce pot fi asociate cu utilizarea DIU cu levonorgestrel

Levonorgestrelul este un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

Progesteronul natural se secretă în ovare și îndeplinește un șir de funcții importante, inclusiv suprimă ovulația și contrabalansează efectul potențial negativ al estradiolului (un alt hormon sexual feminin).

DIU cu levonorgestrel are efect hormonal predominant local. În sânge pătrunde doar o cantitate mică de substanță activă, mult mai mică decât în caz de utilizarea a altor contraceptive numai cu progestative sau a contraceptivelor combinate ce conțin levonorgestrel.

Rezultatele a câteva studii cu participarea femeilor care utilizau sterilet cu 52 mg de levonorgestrel au arătat că între 12 și 20% dintre femei au renunțat la utilizarea dispozitivului intrauterin din cauza unor asemenea efecte adverse, precum agravarea acneei (coșurilor), intensificarea creșterii părului pe față și/sau pe corp, dureri de cap mai frecvente, creșterea în greutate, fluctuații ale dispoziției, sensibilitate crescută a sânilor și scăderea libidoului.

În grupul femeilor care au utilizat un sterilet din cupru doar 2% au renunțat la acest mijloc contraceptiv din cauza efectelor secundare enumerate.

Se presupune că probabilitatea apariției acestor efecte adverse nu depinde ce conținutul total de levonorgestrel în recipientul steriletului (52 mg sau 13,5 mg).

Ce se știe despre securitatea procedurii de inserție a DIU și raționalitatea efectuării unor investigații medicale înainte de procedura respectivă?

Din perspectiva femeii, procedura de inserție a steriletului este similară cu un examen ginecologic obișnuit.

Inițial medicul efectuează un examen ginecologic (vedeți. Examenul la ginecolog (cu valve), ghid pentru femei), pentru a determina poziția și particularitățile structurale ale organelor pelviene și pentru a exclude prezența unor potențiale maladii care ar putea crește probabilitatea complicațiilor în timpul sau după inserția steriletului (în special, infecții ale colului uterin sau inflamația organelor pelviene).

Ulterior medicul fixează colul uterin, introduce în canalul cervical o sondă sterilă și o împinge în cavitatea uterului. În acest mod, medicul se poate asigura că canalul cervical este permeabil și poate determina dimensiunile cavității uterului.

Ulterior medicul scoate sonda și, cu ajutorul aplicatorului din plastic, introduce în uter dispozitivul intrauterin pliat.

După inserție, firele atașate de partea inferioară a dispozitivului se taie la o distanță de câțiva centimetri de la intrarea în colul uterin.

Mai mult de jumătate dintre femeile care sunt supuse procedurii de instalare a dispozitivului intrauterin spun că aceasta a fost „absolut nedureroasă” sau „aproape nedureroasă”. Celelalte femei apreciază procedura ca fiind „dureroasă” sau „neplăcută”.

În primele câteva zile după introducerea steriletului pot persista dureri în partea inferioară a abdomenului.

Pentru ameliorarea acestora pot fi administrate analgezice obișnuite (de exemplu, paracetamol sau ibuprofen).

Inserția dispozitivului intrauterin este o procedură relativ inofensivă – complicații serioase în timpul sau după aceasta se înregistrează rar (vedeți mai jos).

Probabilitate mică de perforație a uterului

Riscul mediu de perforație uterină în timpul instalării unui sterilet constituie între 0,3 până la 2,6 cazuri la 1 000 de proceduri.

Perforarea uterului presupune că o parte a dispozitivului sau întregul dispozitiv trece prin peretele uterului în cavitatea abdominală. Perforarea se poate asocia cu sângerare și cu un risc crescut de dezvoltare a unei infecții.

În cazul în care steriletul trece complet în cavitatea abdominală, pentru înlăturarea acestuia poate fi nevoie de efectuarea unei intervenții chirurgicale laparoscopice.

Probabilitate de perforație este mai mare în cazul în care dispozitivul intrauterin este instalat în perioada imediat după naștere, în perioada alăptării, în cazul femeilor cu anumite particularități anatomice ale uterului, precum și atunci când procedura este executată de către un medic neexperimentat.

Probabilitatea perforării uterului nu depinde de tipul steriletului (din cupru sau cu levonorgestrel).

În multe cazuri, perforația uterului nu este identificată de la bun început și se depistează mai târziu, în cadrul investigațiilor efectuate în legătură cu absența firelor steriletului.

Mulți specialiști le recomandă pacientelor să revină la un control repetat peste 4-12 săptămâni după inserția DIU.

Dacă la această examinare nu vor putea fi detectate firele dispozitivului intrauterin sau dacă vor fi prezente alte semne ale unei posibile perforații, se recomandă efectuarea ecografiei uterului.

Efectuarea ultrasonografiei la toate femeile imediat după introducerea steriletului în uter pentru a exclude o potențială perforație uterină se consideră nejustificată, din cauza riscului relativ scăzut de dezvoltare a acestei complicații. Dacă în toate cazurile de inserție a unui dispozitiv intrauterin s-ar recomanda efectuarea unei ecografii, pentru prea multe femei această investigație ar fi fost o cheltuială absolut inutilă de resurse.

Probabilitate mică de infecție

În unele cazuri, după instalarea unui DIU se dezvoltă o infecție în cavitatea uterului sau a organelor pelviene.

Cel mai mare risc de infecție se înregistrează în prima luna după introducerea steriletului în uter, însă chiar și în această perioadă probabilitatea absolută de apariție a unei infecții este foarte scăzută.

În cadrul unui studiu s-au făcut observații asupra stării de sănătate a peste 57 000 de femei care au trecut procedura de inserție a unui DIU. Rezultatele studiului au arătat că probabilitatea medie de dezvoltare a inflamației organelor pelviene în decursul primelor 90 de zile după inserția steriletului a constituit 0,54%.

În cadrul unei alte cercetări s-a determinat un risc de dezvoltare a infecției de 9,7 cazuri la 1 000 de femei în primele 20 de zile după introducerea dispozitivul intrauterin.

Peste o lună după inserția DIU riscul de apariție a unei infecții se reduce până la 2 cazuri la 1 000 de femei pe an (aceeași probabilitate de dezvoltare a infecției organelor pelviene se observă și în cazul femeilor care nu utilizează un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel).

Luând în considerare faptul că riscul total de dezvoltare a infecției este foarte mic, efectuarea testelor bacteriologice la toate femeile înainte de inserția steriletului se consideră nejustificată.
Dacă tuturor femeilor care planifică utilizarea unui sterilet le-ar fi fost recomandată efectuarea analizelor pentru diagnosticul unor eventuale infecții, pentru prea multe femei acestea analize ar fi fost absolut inutile. În plus, s-a constatat că efectuarea testelor la toate femeile care urmează să folosească un dispozitiv intrauterin nu reduce numărul total de infecții.

Efectuarea unui tratament profilactic cu antibiotice după inserția unui dispozitiv intrauterin, de asemenea, se consideră neargumentată, deoarece riscul general de dezvoltare a infecției este mic, iar datele științifice sugerează că tratamentul profilactic nu înlătură riscul de dezvoltare a infecției.


Efectuarea analizei bacteriologice și/sau a tratamentului corespunzător înainte de inserția dispozitivului poate fi argumentată:

(1) În cazul femeilor cu semne obiective de infecție (dureri în regiunea organelor pelviene sau secreții purulente din canalul cervical, depistate la examenul ginecologic).
În cazul în care se confirmă prezența unei infecții, se recomandă efectuarea unui tratament adecvat și inserția dispozitivului intrauterin nu mai devreme decât peste 3 luni de la finalizarea cu succes a acestuia.

(2) În cazul femeilor cu un risc înalt de contractare a infecțiilor cu transmitere sexuală.
În cadrul unor studii epidemiologice de amploare s-a determinat că următoarele categorii de femei sunt supuse unui risc mărit de infectare cu tricomonază, chlamydia și alte infecții cu transmitere sexuală:

  • femeile care în decursul ultimului an au avut mai mult de un partener sexual;
  • femeile care în decursul ultimului an au avut un partener sexual nou;
  • femeile partenerul cărora are și alți parteneri sexuali;
  • femeile la care în ultimul an a fost depistată o infecție cu transmitere sexuală.

Pentru femeile din aceste categorii este argumentată efectuarea regulată a investigațiilor, deoarece în multe cazuri infecțiile cu transmitere sexuală nu provoacă simptome, dar se pot transmite partenerilor sexuali și pot cauza complicații. Însă, în asemenea cazuri nu este nevoie de amânarea inserției dispozitivului intrauterin până la obținerea rezultatelor testelor. În cazul în care se vor depista semne de infecție, tratamentul poate fi efectuat și după introducerea steriletului în uter.

În cazul femeilor cu semne de laborator de infecție cu chlamydia, probabilitatea dezvoltării infecției organelor pelviene după inserția unui dispozitiv intrauterin este mică (între 0 și 5%), fiind doar puțin mai înaltă decât la femeile cu rezultate negative ale testului respectiv (între 0 și 2%).

(3) În cazul femeilor cu simptome de vaginită bacteriană și/sau cu episoade frecvente de vaginită bacteriană.

Manifestările vaginitei bacteriene pot include:

  • secreții vaginale lichide, alb-cenușii, mai mult sau mai puțin abundente;
  • secrețiile pot avea un miros caracteristic neplăcut „de pește“, care se poate intensifica după contact sexual sau în timpul menstruației;
  • la unele femei secrețiile sunt însoțite de o ușoară mâncărime sau iritație.

În cazul femeilor cu semne de vaginită bacteriană, care sunt supuse unor proceduri ginecologice ce presupun introducerea instrumentelor medicale în uter (de exemplu, histeroscopie, histerosalpingografie, inserția unui dispozitiv intrauterin), probabilitatea de dezvoltare a unei infecții pentru rezolvarea căreia poate fi nevoie de tratament cu antibiotice și/sau spitalizare mai îndelungată poate fi mai mare, comparativ cu alte femei.

În asemenea cazuri se recomandă amânarea inserției dispozitivului intrauterin până după finisarea tratamentului (vedeți Secreții vaginale. Ghid pentru femei.).

Raționalitatea efectuării testelor pentru diagnosticul vaginitei bacteriene la toate femeile înainte de inserția unui sterilet nu a fost dovedită.

Recomandări depline cu privire la testele bacteriologice ce pot fi propuse înainte de inserția unui dispozitiv intrauterin sunt prezentate în articolul Frotiul vaginal. Ghid pentru femei

Raționalitatea efectuării altor investigații înainte de inserția unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel

(1) Utilizarea steriletului cu levonorgestrel este contraindicată în cazul femeilor cu anumite afecțiuni ale ficatului. Cu toate acestea, efectuarea diagnosticului pentru detectarea eventualelor maladii hepatice la toate femeile ce planifică utilizarea dispozitivului intrauterin nu se recomandă.

Pe de o parte, probabilitatea generală de prezență a afecțiunilor hepatice la femeile de vârstă reproductivă este foarte mică. Pe de altă parte, majoritatea femeilor care au asemenea afecțiuni știu despre acest lucru.

Analiza rezultatelor unui șir de cercetări a arătat că efectuarea în masă a testelor pentru diagnosticul funcției hepatice înainte de inserția unui sterilet cu levonorgestrel nu afectează rezultatul utilizării acestuia.

(2) Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel este contraindicat în cazul femeilor cu cancer de sân. Însă efectuarea unor investigații profilactice înainte de inserția steriletului nu se recomandă. La fel ca și în cazul bolilor de ficat, probabilitatea prezenței cancerului mamar la femeile de vârstă reproductivă este foarte scăzută. Dacă tuturor femeilor care planifică utilizarea unui DIU le-ar fi fost recomandată efectuarea examenelor profilactice în acest sens, pentru prea multe femei aceste investigații ar fi fost inutile sau chiar ar prezenta mai multe daune decât beneficii.

(3) Utilizarea steriletului cu levonorgestrel este contraindicată în cazul femeilor cu cancer cervical, însă efectuarea preventivă a analizei citologice înainte de inserția DIU nu se recomandă.

În loc de efectuarea unui singur test înainte de inserția unui sterilet, se recomandă inițierea și continuarea unui program de screening care permite monitorizarea riscului de dezvoltare a cancerului de col uterin în decursul multor ani. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin. Testul Papanicolau, frotiul citologic. Analiza HPV. Colposcopia și biopsia colului uterin. Diagnosticul și tratamentul displaziei cervicale..

Dacă femeia participă deja la un program de screening, repetarea testului Papanicolau în afara programului înainte de inserția dispozitivului intrauterin nu se recomandă.

(4) Anume înainte de inserția unui sterilet cu levonorgestrel nu este nevoie de efectuarea următoarelor investigații*:

  • analiza pentru detectarea infecției HIV;
  • măsurarea tensiunii arteriale;
  • determinarea nivelului de glucoză în sânge;
  • determinarea nivelului de lipide din sânge;
  • determinarea prezenței mutațiilor trombogenice;

*totodată, în funcție de vârsta și situația femeii, efectuarea acestor investigații poate fi argumentată în cadrul programului individual de grijă de sine.

Probabilitatea mică de expulzare a dispozitivului intrauterin

Expulzarea steriletului din cavitatea uterului în vagin sau înafară se întâmplă, în medie, la 2-10% dintre femei.

Potrivit rezultatelor unui studiu, în decursul a 5 ani, expulzarea steriletului cu levonorgestrel a avut loc la 6 din 100 de femei.

Cel mai mare risc de expulzare a dispozitivului intrauterin se observă în primele 3 luni de la inserția acestuia.

Probabilitatea de expulzare a steriletului este mai mare, de asemenea:

  • la femeile la care anterior deja s-a întâmplat expulzarea dispozitivul intrauterin;
  • la femeile care, înainte de inserția dispozitivul intrauterin, au avut sângerări menstruale abundente și dureri severă în timpul menstruațiilor;
  • La femeile cu fibrom uterin sau cu deformări ale cavității uterului.

Riscul de expulzare a steriletului nu depinde de lungimea cavității uterului, de faptul dacă femeia a născut anterior sau nu sau de faptul dacă femeia utilizează sau nu tampoane vaginale.

Un risc foarte mic de sarcină ectopică

Utilizarea DIU cu levonorgestrel, precum și a altor mijloace anticoncepționale, reduce în mod semnificativ probabilitatea generală de apariție a unei sarcini extrauterine.

Însă, în cazurile rare când în timpul utilizării unui dispozitiv intrauterin femeia totuși rămâne însărcinată, probabilitatea faptului că embrionul se va atașa incorect și va începe să se dezvolte în afara cavității uterului este relativ înaltă, constituind între 15 și 50%.

Din acest motiv, tuturor femeilor care presupun că ar fi putut rămâne însărcinate în timpul utilizării unui sterilet li se recomandă cât mai repede să meargă la medic, pentru a exclude o eventuală sarcină ectopică.

Un risc relativ ridicat de complicații în caz de sarcină

Probabilitatea sarcinii în decursul unui an de la inserția dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este mică și constituie între 0,2 și 0,9%.

În cazurile rare în care femeile rămân însărcinate în ciuda faptului că au un dispozitiv intrauterin, păstrarea acestuia în cavitatea uterului este asociată cu un risc semnificativ mai mare de complicații, inclusiv cu un risc mărit de pierdere a sarcinii, de dezvoltare a infecției după avort spontan, de naștere prematură, de ruptură prematură a membranelor, de retard de dezvoltare intrauterină, etc.

Înlăturarea steriletului după diagnosticul sarcinii reduce probabilitatea dezvoltării complicațiilor, însă nu exclude acest risc definitiv.

În cadrul unei cercetări efectuate în rândul femeilor care au rămas însărcinate având un dispozitiv intrauterin din cupru, riscul total de complicații în timpul sarcinii a constituit 36,6% la femeile care au decis să înlăture steriletul și 63,3% la femeile care au decis să nu înlăture steriletul.

Astfel, dacă poziția steriletului permite extragerea ușoară a acestuia, se recomandă ca dispozitivul intrauterin să fie înlăturat, chiar dacă femeia ar vrea să păstreze în sarcina. Totodată, femeile trebuie să știe că înlăturarea dispozitivului intrauterin este asociată cu un risc înalt de pierdere a sarcinii (aproximativ 40%).

În cazul în care femeia decide să întrerupă sarcina, steriletul poate fi înlăturat în timpul avortului.

Efectul levonorgestrelului asupra dezvoltării fătului la femeile care au decis să nu înlăture dispozitivul intrauterin nu este cunoscut. În cadrul unui studiu în care s-au făcut observații asupra femeilor ce au rămas însărcinate având un sterilet cu levonorgestrel și au decis să nu-l înlăture, 8 din 10 sarcini s-au încheiat cu avort spontan.

Când poate fi inserat un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel?

(1.) DIU cu levonorgestrel poate fi inserat în orice moment îi este comod femeii, dacă:

  • ea este sigură că nu este însărcinată;
  • ea nu are afecțiuni/stări, în prezența cărora inserția steriletului cu levonorgestrel ar putea prezenta mai multe daune decât beneficii.

Femeile cu activitate sexuală pot să se asigure de faptul că nu sunt însărcinate prin abstinență de la raporturi sexuale în toată perioada începând cu debutul celei mai recente menstruații și până la inserția steriletului.

De asemenea, absența sarcinii poate fi confirmată utilizând un test de sarcină sau o analiză de determinare a nivelului de HCG. Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolele:

Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei și Testul HCG, gonadotropina corionică umană.

Bolile / stările în cazul cărora utilizarea unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel poate prezenta mai multe daune decât beneficii includ:

  • starea de după transplant de organe interne cu complicații;
  • lupus eritematos sistemic, cu rezultat pozitiv sau necunoscut al testului de anticorpi la fosfolipide;
  • adenom hepatocelular sau tumori hepatice maligne;
  • formă severă de ciroză hepatică;
  • suportarea în trecut a cancerului mamar (cu peste 5 ani în urmă, fără semne de recidivare a bolii);
  • boala coronariană ischemică în prezent sau în trecut;
  • producătorii DIU cu levonorgestrel recomandă evitarea inserției acestora în primele 6 săptămâni după naștere sau după avort spontan / medical în cel de al doilea trimestru de sarcină.

Afecțiunile / stările în care utilizarea unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel este absolut contraindicată:

  • tuberculoza organelor pelviene (este contraindicată inserția);
  • semne de infecție activă a organelor genitale (în special, secreții purulente din colul uterin, asociate cu gonoree sau chlamydia);
  • inflamația organelor pelviene;
  • deformări ale cavității uterului (care ar putea afecta inserția corectă a DIU);
  • cancer endometrial sau cancer de col uterin;
  • cancer de sân;
  • boala trofoblastică gestațională cu creșterea permanentă a nivelului beta-hCG sau boala trofoblastică malignă;
  • Sângerări vaginale abundente sau prelungite, regulate sau neregulate, în legătură cu care încă nu au fost efectuate teste diagnostice (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin);
  • semne de infecție după un avort sau după naștere;
  • sarcină.

(2.) Mulți ginecologi le recomandă pacientelor să vină pentru inserția steriletului după începutul următoarei menstruații.

O asemenea strategiei îi permite medicului și femeii să se asigure de faptul că ea nu este însărcinată și să mascheze sângerarea ușoară care se asociază cu inserția DIU. Însă dacă pentru femeie este preferabil ca dispozitivul intrauterin să fie inserat într-o altă perioadă, nu este nevoie de așteptarea următoarei menstruații.

(3.) Acțiunea contraceptivă a steriletului cu levonorgestrel se dezvoltă în decurs de 7 zile. Pentru reducerea riscului de sarcină se recomandă respectarea următoarelor reguli:

(3.1) În cazul în care dispozitivul intrauterin va fi inserat în primele 5-7 zile după începutul următoarei menstruații, imediat după naștere sau imediat după avort, nu este nevoie de utilizarea unor mijloace anticoncepționale sau de abstinență sexuală în primele 7 zile de la instalarea DIU, deoarece în asemenea situație probabilitatea de sarcină este foarte mică.

(3.2) Dacă steriletul se inserează peste mai mult de 5-7 zile de la debutul ultimei menstruații, pentru a preveni o eventuală sarcină, în primele 7 zile de la inserție se recomandă:

(3.3) Pentru evitarea unei eventuale sarcini, femeilor care alăptează li se recomandă respectarea următoarelor recomandări:

  • Dacă din momentul nașterii au trecut mai puțin de 6 luni, dacă femeia încă nu are menstruații și dacă copilul este hrănit în exclusivitate la sân (este important să se respecte toate trei condiții), după inserția steriletului nu este nevoie de utilizarea temporară a unor mijloace contraceptive suplimentare. Într-o asemenea situație, probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual în primele 7 zile de la inserția DIU este foarte mică.
  • În cazul în care copilul primește și alt tip de hrană (adică mai puțin de 85% din hrana copilului este constituită din lapte matern) și femeia încă nu are menstruații, pentru prevenirea unei eventuale sarcini se recomandă utilizarea prezervativelorsau abținerea de la contacte sexuale în decursul primelor 7 zile de la introducerea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel în uter.

(3.4) În perioada de după naștere, inclusiv prin cezariană, DIU poate fi inserat în orice moment, inclusiv imediat după naștere (la scurt timp după nașterea placentei), cu condiția că nu sunt prezente semne de infecție postpartum.

(3.5) În perioada de după avort DIU poate fi inserat, de asemenea, în orice moment, inclusiv imediat după avort, cu excepția cazurilor în care sunt prezente semne de infecție.

În caz de avort medicamentos, în următoarele 7 zile după inserția steriletului cu levonorgestrel se recomandă utilizarea prezervativelor sau evitarea contactelor sexuale.

În caz de avort chirurgical, după inserția steriletului nu este nevoie de evitarea contactului sexual sau utilizarea unor mijloace suplimentare de contracepție.

Inserția steriletului imediat după naștere, după cezariană, imediat după avort sau în perioada de alăptare se asociază cu un risc mai mare de expulzare a acestuia sau de perforare a uterului, comparativ cu introducerea steriletului într-o altă perioadă.

(4) Mulți specialiști le recomandă pacientelor să revină la un control repetat peste 4-12 săptămâni după instalarea DIU, pentru a se asigura de de absența complicațiilor și de faptul că acesta este amplasat corect.

Ce recomandări trebuie respectate în perioada de după inserția dispozitivului intrauterin?

(1) În perioada de după inserția DIU nu este nevoie de respectarea unor reguli speciale, cum ar fi evitarea relațiilor sexuale și alte precauții.

După inserția dispozitivului intrauterin femeia trebuie să continue programul său de grijă de sine. Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în secțiunile Ghidul grijei de sine.

Prezența unui sterilet cu levonorgestrel nu împiedică efectuarea investigațiilor profilactice, care ar putea fi necesare pentru monitorizarea riscului de cancer cervical sau cancer endometrial (în special a testului Papanicolau, a colposcopiei și biopsiei colului uterin, a exciziei colului uterin și a biopsiei endometriale).

Utilizarea unui sterilet nu influențează asupra recomandărilor cu privire la raționalitatea efectuării altor examene medicale preventive pentru reducerea riscului de afecțiuni oncologice și cardiovasculare.

(2) Pe parcursul întregii perioade de utilizare a DIU, după fiecare episod de sângerări vaginale se recomandă verificarea prezenței firelor dispozitivului intrauterin în vagin.

În orice moment după inserția unui sterilet cu levonorgestrel se recomandă adresarea la medic:

  • în caz dacă firele steriletului nu pot fi detectate;
  • dacă femeia sau partenerul acesteia simt capătul inferior al steriletului în timpul actului sexual;
  • dacă femeia crede că ar putea fi însărcinată;
  • dacă menstruațiile au încetat brusc.

În majoritatea cazurilor în care firele dispozitivului intrauterin nu pot fi detectate în vagin și femeia nu a observat ca acesta să fi fost expulzat din vagin, dispozitivul se găsește în uter. În asemenea situații, de regulă, firele sunt retrase în canalul cervical. Mai rar, absența firelor în vagin este legată de expulzarea steriletului sau perforarea uterului, cu trecerea steriletului în cavitatea abdominală.

Pentru a localiza dispozitivul intrauterin sau pentru a confirma pierderea acestuia, medicul trebuie mai întâi să se asigure de faptul că femeia nu este însărcinată, iar apoi să introducă atent în canalul cervical o sondă specială. Dacă DIU va fi depistat, acesta poate fi lăsat pe loc.

Dacă la examinarea colului uterin nu se va detecta dispozitivul intrauterin, se recomandă efectuarea ecografiei, pentru a determina dacă acesta se găsește în uter:

  • dacă DIU va fi depistat la ecografie, acesta poate fi lăsat pe loc.
  • dacă steriletul nu va fi depistat, se recomandă efectuarea unei radiografii abdominale, pentru diagnosticul unei eventuale perforații uterine cu migrarea steriletului.

În caz de perforație uterină incompletă (adică atunci când doar o porțiune a steriletului a trecut prin peretele uterin) dispozitivul intrauterin poate fi înlăturat pe cale vaginală, cu ajutorul histeroscopiei.

În caz de perforație completă cu migrarea steriletului în cavitatea abdominală, este nevoie de efectuarea unei intervenții chirurgicale laparoscopice.

Ca și femeile care nu utilizează un dispozitiv intrauterin, femeile care au un DIU cu levonorgestrel sunt supuse unui risc relativ mic de inflamație a organelor pelviene. În multe cazuri, tratarea cu succes a infecției se poate face fără înlăturarea steriletului din uter. Înlăturarea steriletului poate fi argumentată atunci când starea femeii nu se ameliorează peste 48-72 de ore după inițierea tratamentului cu antibiotice. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Tratamentul PID.

Ce se știe despre posibilitatea de utilizare extinsă a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel?

Potrivit unor autori, un DIU cu 52 mg de levonorgestrel pot fi utilizate pe o perioadă de 7 ani, dacă în momentul inserției acestuia femeia avea mai mult de 25 de ani. Eficacitatea unei asemenea strategii în ceea ce privește prevenția sarcinii încă nu a fost studiată în cadrul cercetărilor științifice. Din acest motiv, în ghidurile oficiale pentru specialiști o asemenea recomandare nu este susținută.

Posibil că pentru unele femei – în special pentru femei care au început utilizarea steriletului după vârsta de 45 de ani, și la care după 50 de ani se așteaptă instalarea menopauzei – extinderea termenului de utilizare a steriletului cu câțiva ani poate fi mai argumentată decât inserția unui DIU nou. În această situație, medicilor li se recomandă să le explice pacientelor riscurile asociate cu inserția unui nou DIU și faptul că probabilitatea de sarcină într-un asemenea caz nu este cunoscută (dar, din câte se pare, este foarte mică). Pe baza acestor date, și luând în considerare propriile preferințe, femeile pot decide să înlocuiască steriletul cu unul nou sau să continue utilizarea celui curent.

După menopauză (vedeți Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei) se recomandă înlăturarea DIU, pentru a exclude complet orice potențial risc asociat cu utilizarea acestuia, însă, în general, păstrarea steriletului în uter, de regulă, nu provoacă probleme.

Schimbarea steriletului cu levonorgestrel sau trecerea de la sterilet la un alt mijloc contraceptiv

Un nou sterilet cu levonorgestrel poate fi inserat imediat după extragerea celui vechi.

Pentru a reduce riscul de sarcină, în perioada de înlocuire a DIU sau de trecere la un alt mijloc anticoncepțional este argumentată respectarea următoarelor recomandări:

  1. Dacă femeia vrea să treacă de la utilizarea unui DIU cu levonorgestrel la utilizarea unui DIU din cupru, timp de 7 zile înainte de extragerea steriletului cu levonorgestrel și inserția celui din cupru se recomandă evitarea contactelor sexuale sau utilizarea prezervativelor.
  2. Dacă femeia vrea să treacă de la utilizarea unui DIU cu levonorgestrel la alte contraceptive hormonale (combinate sau doar pe bază de progestative), se recomandă inițierea utilizării remediului hormonal nou cel puțin cu 7 zile înainte de înlăturarea steriletului.

Înlăturarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel

De regulă, înlăturarea unui DIU nu presupune careva dificultăți. După examinare, medicul trage de fire și extrage steriletul din cavitatea uterului.

În cazuri rare, atunci când extragerea steriletului este dificilă, poate fi nevoie de dilatarea colului uterin sau de efectuarea unei histeroscopii.

Timp de câteva zile după extragerea DIU din uter pot apărea dureri abdominale și sângerări vaginale mai mult sau mai puțin abundente.

Se recomandă consultarea unui medic dacă după înlăturarea steriletului apar dureri abdominale severe, febră sau scurgeri vaginale purulente.

Ce se știe despre mecanismul de acțiune contraceptivă a DIU cu levonorgestrel?

Acțiunea contraceptivă a steriletului cu levonorgestrel este asigurată în principal de capacitatea acestuia de a împiedica fertilizarea ovulului de către spermatozoizi.

Acțiunea locală a levonorgestrelului duce la creșterea vâscozității mucusului din interiorul canalului cervical, ceea ce împiedică pătrunderea spermatozoizilor în cavitatea uterului.

La unele femei prezența steriletului cu levonorgestrel în uter este asociată cu inhibarea ovulației, însă la majoritatea femeilor ovulațiile regulate se mențin.

La toate femeile levonorgestrelul duce la subțierea mucoasei uterului, ceea ce o face mai puțin favorabilă pentru atașarea embrionului. Astfel, în cazurile care când are loc fertilizarea, DIU poate împiedica atașarea embrionului și începutul sarcinii.

***

Informații detaliate cu privire la alte opțiuni de contracepție sunt prezentate în articolele:

Vedeți sursele


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.