Explicaţia detaliată a dermatitei de scutec la bebeluşi: cauzele apariţiei, la ce trebuie să atrageţi o atenţie deosebită, cum să-i uşuraţi starea copilului, tratamentul eficient şi prevenţia

Ce este dermatita de scutec?

Dermatita de scutec este iritaţia şi inflamaţia pielii sub scutec. Dermatita de scutec se poate dezvolta la un copil de orice vârstă, care poartă scutece; cu toate acestea, este cel mai des întâlnită la copiii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni. Dermatita de scutec se poate dezvolta şi la persoanele în vârstă, precum şi la invalizii care poartă scutece.

La copiii mai mari, iritarea organelor genitale şi a perineului poate apărea pe fondul diareei prelungite.

Cauzele dermatitei de scutec

Principala cauză a dermatitei de scutec este o încălcare a regulilor de igienă intimă a copilului.

Dermatita de scutec este o iritare a pielii din cauza substanţelor cu care contactează ea. În cazul utilizării scutecelor sau a faşelor (pelincilor), factorii iritanţi pot fi:

  • Umiditatea şi temperatura sporite
  • Un contact îndelungat cu urina şi cu fecalele
  • Reproducerea activă a fungilor.

Rolul infecţiei fungice în dezvoltarea dermatitei de scutec a fost demonstrat în cadrul mai multor studii, care au arătat că în intestinul şi în scaunul celor mai mulţi copii care suferă de dermatită de scutec există fungi de drojdie de genul Candida albicans – agenţii candidozei.

Cu toate acestea, dermatita de scutec nu este candidoza pielii. Candidoza pielii este o stare mult mai gravă care necesită un tratament diferit de cel al dermatitei de scutec.

Totodată, prezenţa fungilor în intestin sau în scaun nu este singura condiţie pentru apariţia dermatitei de scutec. Infecţia fungică se activează şi atacă pielea numai în condiţii de igienă incorectă.

Unul dintre factorii care sporesc semnificativ riscul dermatitei de scutec cauzat de infecţia Candida, este tratamentul cu antibiotice. După cum este bine cunoscut, antibioticele ucid bacteriile, dar sunt absolut inutile împotriva fungilor. În natură, bacteriile şi fungii sunt în permanentă luptă pentru nutrienţi. Inhibarea creşterii bacteriilor contribuie la dezvoltarea fungilor şi viceversa.

Tratamentul cu antibiotice creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea infecţiilor fungice, deoarece, în asemenea condiţii, creşterea fungilor nu mai este constrânsă de bacterii.

În cazuri rare, dermatita de scutec poate indica alimentaţia necorespunzătoare a copilului (de exemplu, dieta cu deficit de zinc sau de biotină), precum şi bolile congenitale alergice (şi anume dermatita atopică, acrodermatita enteropatică).

În cazul în care la copil apar simptome asemănătoare cu dermatita de scutec (vezi mai jos), ar trebui să luaţi în considerare şi posibilitatea că acestea sunt asociate cu alergia la un produs igienic nou sau la scutece noi.Alergia este probabilă, mai ales, în cazul în care inflamaţia pielii în zona scutecului a apărut la copil fără de încălcări anterioare ale regulilor de igienă, dar imediat după începerea utilizării a scutecelor, a şerveţelelor sau a cremei noi.

Dermatita de scutec şi scutecele moderne

Nu există nicio îndoială că scutecele contribuie la dezvoltarea dermatitei de scutec şi renunţarea la utilizarea acestora (de exemplu, deprinderea copilului să meargă la oliţă) este cel mai eficient mijloc de prevenire a dermatitei de scutec.

În ceea ce priveşte compararea “pericolelor” scutecelor convenţionale sau a scutecelor de pânză cu “pericolul” scutecelor absorbante moderne se poate spune următoarele: Numeroase studii au arătat că la copiii care poartă scutecele absorbante moderne dermatita de scutec apare mult mai rar decât la copiii în îngrijirea cărora se utilizează scutecele de pânză sau scutecele convenţionale.

Simptomele şi semnele dermatitei de scutec

Principalul simptom al dermatitei de scutec este o inflamaţie severă a pielii în zona genitală şi în zona feselor, care a fost acoperită de un scutec. Zonele inflamate ale pielii au o culoare roşu aprins şi, în unele cazuri, se pot observa mici vezicule sau ulceraţii.

Inflamaţia deosebit de puternică poate fi în adâncul pliurilor cutanate şi între fese.

Un copil cu dermatita de scutec, de obicei, este agitat, plânge, pune mâna la vintre, încearcă să scoată scutecul.

În care caz ar trebui să arătaţi imediat copilul medicului?

Datorită faptului că, în unele cazuri, dermatita de scutec poate indica o boală gravă, cât mai curând posibil, copilul trebuie se fie examinat de către medic, dacă:

  • Pe fondul de dermatită de scutec la copil a apărut febra.
  • Inflamarea zonelor afectate ale pielii se amplifică, acestea devin umflate sau capătă o nuanţă violacee-albastră.
  • Pe fondul dermatitei de scutec la copilul Dvs. se observă pierderea părului.
  • Pe fondul dermatitei de scutec, la copil se observă o întârziere în creştere şi în dezvoltare psihomotoare.
  • Pe zonele inflamate ale pielii s-au format ulceraţii purulente.
  • Tratamentul dermatitei de scutec realizat la domiciliu nu are niciun efect timp de 4-7 zile.

Tratamentul dermatitei de scutec

Tratamentul eficient şi sigur al dermatitei de scutec include mai multe componente cheie:

  1. Stabilirea îngrijirii igienice corespunzătoare.
  2. Utilizarea cremelor şi unguentelor speciale cu efect anti-inflamator şi antimicrobian.

Cum trebuie tratat copilul până a vă adresa medicului?

  • Scoateţi scutecul ud şi spălaţi zona genitală şi fesele copilului sub un jet de apă caldă. Mai ales, îndreptaţi în mod minuţios şi spălaţi toate pliurile.
  • Încercaţi să limitaţi utilizarea diverselor produse igienice (dacă este posibil, eliminaţi-le cu totul). Pentru îngrijirea pielii în zona scutecului, este mai bine să utilizaţi săpun hipo-alergen sau, dacă nu aveţi un asemenea săpun, utilizaţi numai apă călduţă. Renunţaţi la şerveţelele umede.
  • Uscaţi bine pielea copilului cu un prosop moale (nu frecaţi!).
  • Aplicaţi pe pielea afectată o cremă sau un unguent din următoarea listă: unguent de zinc, lanolină, vaselină.
  • Dacă este posibil, lăsaţi copilul gol. Dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să schimbaţi scutecul mai des (cel puţin de 4 ori pe zi), de fiecare dată repetând paşii descrişi mai sus.
  • În cazul în care măsurile de mai sus nu dau rezultate vizibile în termen de 1-2 zile, la copil poate fi suspectată dezvoltarea candidozei pielii. Semnul distinctiv al unei infecţii fungice ale pielii este prezenţa unor pete roşii mici în jurul zonei principale a pielii inflamate. În astfel de cazuri, este necesar să utilizaţi unguente care conţin preparate antifungice (de exemplu, Nistatin, Miconazol).
  • Dacă bănuiţi că copilul dumneavoastră ar putea fi alergic la noile scutece sau la un produs igienic (vezi mai sus) – opriţi utilizarea acestora şi urmăriţi starea copilului în termen de 2-3 zile.

Unguente pentru tratamentul dermatitei de scutec

Cel mai bun efect în cazul dermatitei de scutec îl au unguentele care conţin zinc. Aceste unguente sunt disponibile în farmacii fără prescripţie medicală şi pot fi utilizate pentru îngrijirea de zi cu zi a pielii copilului din zona scutecului.

Unguentele şi cremele cu zinc au o acţiune antimicrobiană pronunţată, bine vindecă rănile şi, practic, nu provoacă alergii.

În absenţa unguentului cu zinc poate fi utilizată vaselina în stare pură care creează pe pielea copilului o barieră de protecţie împotriva apei şi a microbilor.

Au un efect bun şi unguentele care conţin Lanolina pură.

În cazul unor inflamaţii severe ale pielii, medicul poate prescrie creme sau unguente care conţin preparate hormonale anti-inflamatorii. Tratamentul cu aceste remedii ar trebui să fie efectuat în conformitate cu instrucţiunile medicului şi numai sub supraveghere medicală.

Prevenirea dermatitei de scutec

  1. Dacă trebuie să utilizaţi scutece, alegeţi-le pe cele moderne. Comparativ cu scutecele convenţionale, scutecele moderne reduc semnificativ frecvenţa şi severitatea episoadelor dermatitei de scutec.
  2. Străduiţi-vă să schimbaţi scutecul cât mai des posibil: după fiecare scaun la sugari şi, cel puţin, de 3-4 ori pe zi la copiii mai mari.
  3. Spălaţi minuţios zona genitală şi fesele copilului sub un jet de apă caldă, de fiecare dată când schimbaţi scutecul.
  4. Aplicaţi mai des pe pielea copilului, în zona scutecului, crema cu zinc, vaselina sau Lanolina.
  5. Încercaţi să limitaţi utilizarea diverselor produse de igienă (creme, săpunuri, şerveţele umede), mai ales dacă acestea au un miros puternic.

data publicării:

Surse:

  • Del Rosso, J.Q. & Levin, J., 2011. The clinical relevance of maintaining the functional integrity of the stratum corneum in both healthy and disease-affected skin. Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, 4(9), pp.22–42.
  • Del Rosso, J.Q., 2011. Repair and maintenance of the epidermal barrier in patients diagnosed with atopic dermatitis: An evaluation of the components of a body wash-moisturizer skin care regimen directed at management of atopic skin. Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, 4(6), pp.45–55.
  • Devillers, A.C. a & Oranje, A.P., 2012. Wet-wrap treatment in children with atopic dermatitis: A practical guideline. Pediatric Dermatology, 29(1), pp.24–27.
  • Fernandes, J.D., Machado, M.C.R. & Oliveira, Z.N.P. De, 2011. Children and newborn skin care and prevention. Anais brasileiros de dermatologia, 86(1), pp.102–110.
  • Heimall, L. M., Storey, B., Stellar, J. J., & Davis, K. F. (2012). Beginning at the Bottom. MCN, The American Journal of Maternal/Child Nursing37(1), 10-16. doi:10.1097/nmc.0b013e31823850ea
  • Scheman, A. et al., 2008. Contact Allergy: Alternatives for the 2007 North American Contact Dermatitis Group (NACDG) Standard Screening Tray. Disease-a-Month, 54(1–2), pp.7–156.