Demodexul (demodecidoza). Recomandări suplimentare privind remedierea afecţiunilor pielii legate de acnee, rozacee, dermatită periorală şi inflamaţia pleoapelor

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 7 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 8 voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Ce este demodexul şi cum poate fi tratat acesta?

«Deja de vreo doi ani am probleme cu pielea feţei (coşuri şi roşeaţă). Am încercat diverse remedii, şi geluri speciale pentru faţă, şi măşti, dar fără vreun rezultat notabil.

Pe diverse forumuri am citit că una dintre cauzele coşurilor ar putea fi acarienii numiţi demodex şi că e foarte greu să scapi de ei. Oameni diferiţi descriu tratamente diferite, prescrise de medici. Pe unii tratamentul i-a ajutat, pe alţii – nu, dar nimeni nu spune ce anume trebuie făcut. Alţii, dimpotrivă, scriu că demodexul nu este periculos şi că, îndeobşte, nu trebuie tratat. Ca şi cum l-ar avea toată lumea, iar coşurile ar fi apărut pe bază nervoasă…

Spuneţi-mi, vă rog, acarienii demodex pot provoca, într-adevăr, apariţia coşurilor pe faţă? Cum ne putem contamina cu aceştia? Cum să înţelegi dacă ai demodex sau nu? Ce tratament trebuie efectuat pentru a scăpa de demodex?

Acarienii demodex, într-adevăr, există şi pot provoca, la unele persoane, coşuri sau alte probleme de ordin dermatologic.

După cum vom arăta mai jos, există temeiuri serioase pentru a afirma că numărul acarienilor demodex de pe piele poate avea o legătură strânsă cu apariţia şi dezvoltarea:

  • Coşurilor pe piele (sin. acnee)
  • Pustulelor în jurul gurii (sin. dermatită periorală)
  • Coşurilor de culoare roz (sin. rozacee/ cuperoză) şi
  • Inflamaţiei pleoapelor (blefarită)

Pentru a răspunde la întrebările formulate mai sus de cititorul nostru privind demodexul, am analizat materialele cercetărilor ştiinţifice efectuate în ultimii ani de specialişti în domeniul dermatologiei din diferite ţări ale lumii.

Formulând răspunsuri la întrebările din acest articol, am pornit de la aceea că majoritatea oamenilor caută în internet informaţii despre demodex nu atât din interes ştiinţific, cât din necesitatea de a remedia o afecţiune concretă a pielii: inflamaţia sau apariţia coşurilor. Din acest motiv, mai jos vom prezenta concluziile la care am ajuns în urma analizei în formă de răspunsuri scurte, clare şi simple, cu finalitate practică, trecând peste detalii care au, deocamdată, doar o semnificaţie ştiinţifică.

Cum trebuie citit acest articol?

Dacă nu ştiţi ce nume poartă problema cu care se confruntă pielea feţei dvs. şi doar presupuneţi că aceasta ar putea avea vreo legătură cu demodexul, înainte de a citi acest articol, parcurgeţi recomandările noastre din articolele Acneea (coșuri și puncte negre), Rozaceea şi Dermatita periorală. În aceste articole, veţi găsi descrierea principalelor boli de piele care se manifestă prin «coşuri» sau «roşeaţă», precum şi recomandări detaliate privind modul în care aceste maladii trebuie tratate şi modul în care trebuie îngrijită pielea feţei.

Comparaţi tratamentul pe care l-aţi efectuat până acum cu tratamentul recomandat în articolele noastre şi încercaţi să corectaţi «greşelile», în cazul în care le descoperiţi. E foarte posibil că lucrul acesta s-ar putea dovedi suficient pentru soluţionarea problemelor pe care le are pielea dvs. şi că nu veţi mai avea nevoie de un alt tratament «pentru demodex».

Dacă aţi mai încercat până acum diverse metode de tratament (pentru acnee, rozacee sau dermatită periorală), despre care vorbim în articolele noastre şi a căror eficienţă a fost dovedită în cadrul cercetărilor ştiinţifice, dar toate aceste metode nu v-au ajutat, ar fi corect să mergeţi la medicul dermatolog pentru a efectua testul la demodex şi a vă planifica tratamentul împotriva acarienilor respectivi (cu condiţia că testele îi vor identifica pe pielea dvs.).

Din toate metodele de tratament al demodexului, propuse până în prezent, s-au dovedit a fi eficiente doar curele care includ 1 sau câteva doze de ivermectină + aplicarea pe regiunile afectate ale pielii a cremelor sau gelurilor cu permetrină de 5% + aplicarea unor medicamente standard pentru acnee, cuperoză (rozacee) sau dermatită periorală.

Cum arată acarienii demodex? Unde «vieţuiesc» aceştia?

Acarienii microscopici ai demodexului se găsesc în pielea multor oameni adulţi. Populaţia acarienilor demodex în pielea unui om adult poate atinge 1 000-2 000 de indivizi. Cu toate acestea, în cazul majorităţii oamenilor, acarienii respectivi nu provoacă niciun fel de probleme dermatologice şi nu se manifestă sub nicio formă pe durata întregii vieţi.

Acarienii adulţi au corpul semitransparent, uşor alungit, de la 0,15 mm până la 0,4 mm lungime. Au 4 perechi de picioare. Nu pot fi observaţi cu ochiul liber, dar se văd foarte bine la microscop.

Acarienii demodex vieţuiesc la suprafaţa pielii umane şi se ascund în porii din jurul firelor de păr. Durata de viaţă a demodexului constituie câteva săptămâni.

Acarienii demodex se hrănesc cu celulele descuamate ale pielii şi cu substanţa grasă secretată de glandele sebacee ale pielii.

Femela demodexului depune ouă, din care eclozează, timp de 3-4 zile, larve microscopice. Larvele cresc şi se transformă în indivizi adulţi în următoarele 7 zile. Astfel, populaţia acarienilor de pe pielea omului se reînnoieşte permanent.

De regulă, acarienii demodex populează porii de pe pielea feţei (obrajii, nasul, bărbia, fruntea, tâmplele, pleoapele la rădăcina genelor), precum şi pielea acoperită cu păr a capului, pielea urechilor şi a gâtului.

În afară de aceasta, acarienii demodex pot popula şi pielea de pe corp: pieptul, spinarea sau regiunea organelor genitale.

Care e sursa demodexului? Demodexul se transmite de la om la om? Ne putem infesta cu demodex de la animale?

În prezent, se cunosc circa 65 de specii de acarieni demodex. Dintre acestea, doar două specii (Demodex folliculorum şi Demodex brevis) pot supravieţui pe pielea omului.

Aceşti acarieni se transmit numai de la om la om prin atingere sau prin obiecte diferite.

Animalele domestice (îndeosebi câinii şi pisicile) pot fi purtători ai altor specii de acarieni demodex (cu precădere, D. canis, D. gatoi şi D. cati), care nu sunt adaptate la viaţa pe pielea umană şi nu se transmit la oameni.

Este adevărat că demodexul poate provoca diverse afecţiuni ale pielii de pe faţă?

Iată datele ştiinţifice pe care le-am găsit în această privinţă:

  1. Analiza probelor prelevate de pe pielea mai multor grupuri de oameni a arătat că acarienii demodex sunt prezenţi pe pielea multor adulţi şi că, la cei mai mulţi dintre ei, demodexul nu provoacă niciun fel de probleme. Aceasta înseamnă că acarienii pot fi, până într-un anumit grad, nonagresivi şi pot fi consideraţi drept parte a microflorei normale a pielii umane.
  2. Printre cei cu probleme mai mult sau mai puţin grave ale pielii (coşuri, acnee, rozacee, dermatită periorală), se întâlnesc mulţi indivizi pe pielea cărora acarienii demodex sunt prezenţi, într-adevăr, într-un număr sporit, dar şi indivizi care nu au demodex pe piele.
  3. În cazul oamenilor care au acarieni demodex pe piele, tratamentul special împotriva acestora contribuie, în unele cazuri, la remedierea problemelor dermatologice care nu puteau fi soluţionate prin «tratament standard».
Din datele prezentate mai sus, putem trage o concluzie generală:

Demodexul poate lua parte la dezvoltarea unor afecţiuni ale pielii şi de aceea, dacă «tratamentul standard» nu ajută, ar fi bine să efectuaţi testul la demodex. În cazul în care testul va fi pozitiv, încercaţi să suplimentaţi tratamentul cu mijloace speciale împotriva demodexului.

Demodexul poate provoca anumite afecţiuni la pleoape?

În cadrul cercetărilor ştiinţifice s-a stabilit că, în regiunea ochilor, demodexul poate provoca inflamaţia marginilor şi suprafeţei interioare a pleoapelor (blefarită). Simptomele demodexului pot fi, în aceste cazuri, scuamele de mătreaţă la rădăcina genelor, pruritul şi înroşirea pleoapelor, devierea genelor de la axul firesc de creştere şi tulburări ale vederii («înceţoşarea privirii» şi reducerea acuităţii vizuale) în urma opacifierii corneei.

Din această cauză, atunci când tratamentul obişnuit împotriva blefaritei nu vă ajută, ar fi bine să efectuaţi testul la demodex, dar şi un tratament special, în cazul în care contaminarea cu acarienii respectivi se confirmă.

Demodexul poate provoca afecţiuni ale pielii la copii?

Acarienii demodex pot supravieţui pe pielea copiilor. Unii copii se contaminează cu aceştia de la mamele lor sau de la alte rude imediat după naştere, dar, după cum arată observaţiile clinice, până la vârsta de 5 ani de zile, acarienii demodex rareori le provoacă probleme dermatologice.

Situaţia se schimbă însă pe măsură ce copiii se maturizează. La adolescenţi, pielea devine mai potrivită pentru înmulţirea acarienilor demodex. De aceea, se crede că, la vârsta adolescenţei sau în tinereţe, demodexul poate provoca anumite afecţiuni ale pielii.

Dacă adolescentul acuză o formă acută de acnee sau de rozacee, pe care nu le poate trata prin mijloace standard (descrise detaliat în articolele noastre despre Acnee şi Rozacee), ar fi bine să efectueze testul la demodex şi să urmeze o cură de tratament specială, în cazul în care contaminarea se confirmă.

Cum pot afla dacă am sau nu demodex pe piele? Ce analize şi investigaţii îmi poate indica medicul pentru a diagnostica demodecidoza?

Pentru a stabili prezenţa acarienilor demodex pe piele, medicul dermatolog vă poate indica o serie de teste simple. În particular, acesta ar putea preleva de pe piele, prin frotiu, probe de ţesut pentru a le examina la microscop. De asemenea, ar putea să «smulgă» cu multă grijă câteva fire de păr din fiecare pleoapă sau să stoarcă conţinutul unor comedoane închise, pentru a le examina la microscop.

Legătura dintre demodex şi o afecţiune sau alta a pielii este cu atât mai probabilă, cu cât acarienii sunt mai numeroşi pe pielea omului: peste 5 acarieni pe 1 cm2 de piele sau peste 3 acarieni la rădăcina fiecărei gene.

Cum se tratează demodexul? Când trebuie şi când nu trebuie să mă tratez?

După cum spuneam mai sus, tratamentul împotriva demodexului este cu adevărat necesar în situaţiile în care curele împotriva acneei, rozaceei (cuperozei), dermatitei periorale sau inflamaţiei pleoapelor nu vă ajută.

Dacă nu sunteţi familiarizat cu recomandările noastre privind tratamentul acestor maladii, parcurgeţi următoarele articole de pe site-ul nostru:

Dacă aţi încercat deja diferite scheme de tratament, iar rezultatele sunt, în continuare, nesatisfăcătoare, ar fi corect să planificaţi, împreună cu medicul dermatolog, o cură de tratament împotriva demodexului.

Nu există scheme general acceptate de tratament al demodexului. Din această cauză, medicul vă poate prescrie un tratament pornind de la propria lui experienţă şi de la experienţa altor specialişti, descrisă în materialele diferitor cercetări ştiinţifice.

Din toate schemele de tratament al demodexului, propuse până în prezent, se consideră întemeiate curele în timpul cărora omul administrează 1 sau mai multe doze de ivermectină şi aplică pe regiunile afectate ale pielii o cremă sau un gel cu permetrină de 5%, timp de câteva săptămâni.

Rezultatele unor cercetări arată că acest tratament este inofensiv şi că poate fi destul de eficient în remedierea acneei sau rozaceei, care nu puteau fi tratate prin alte metode.

Nu am găsit materiale ştiinţifice privind eficienţa altor metode de tratament al demodexului şi de aceea nu vi le putem recomanda.

Pe lângă tratamentul pentru demodex, medicul v-ar putea recomanda continuarea tratamentului standard împotriva acneei, rozaceei sau dermatitei periorale, pe care l-aţi efectuat până acum (de exemplu, v-ar putea sfătui să utilizaţi în continuare unguente cu metronidazol sau cu alte antibiotice).

Eficienţa tratamentului special împotriva demodexului devine vizibilă peste 2-8 săptămâni.

Putem folosi medicamente precum benzilbenzoatul, lindanul sau malationul în tratamentul demodexului?

Permetrina (5%), despre care am vorbit mai sus, este unul dintre cele mai eficiente medicamente împotriva scabiei.

Eficienţa altor medicamente împotriva scabiei (benzilbenzoat de 10-25%), crotamion (10%), malation (o,5%) sau lindan (1%) în tratamentul demodecidozei nu este confirmată, de aceea nu vi le putem recomanda pentru moment. Cu toate acestea, le-aţi putea încerca, dacă medicul dvs. consideră că un asemenea tratament ar fi util.

Tratamentul blefaritei (inflamaţiei pleoapelor)

În cazul inflamaţiei pleoapelor, după administrarea unei doze de ivermectină, în loc de permetrină, medicul vă poate recomanda o cură cu ulei de arbore de ceai (tea tree oil). Soluţia de 50% de ulei de arbore de ceai se aplică pe rădăcinile genelor 1 dată pe săptămână, timp de 1 lună.

Eficienţa acestei scheme de tratament a fost dovedită de câteva cercetări ştiinţifice.

Este necesară dezinfecţia hainelor şi albiturilor pentru a scăpa de demodex?

După cum spuneam mai sus, demodexul este răspândit pe larg printre oameni şi se transmite de la om la om. De aceea, nu este necesară o dezinfecţie radicală a hainelor şi albiturilor – chiar şi după dezinfectare, aceşti acarieni pot ajunge pe hainele dvs. de pe pielea altor oameni.

Dar acest lucru nu ar trebui să vă oprească de la tratament. Conform unor date, pentru rezolvarea problemelor de piele cauzate sau agravate de demodex este suficientă reducerea populaţiei acarienilor pe piele (adică nu este necesară eliminarea lor completă). Astfel, este posibil, ca după efectuarea curei de tratament, problemele de piele să dispară pentru mai mult timp.

Deschideți surse
  • Chen, W. & Plewig, G., 2014. Human demodicosis: Revisit and a proposed classification. British Journal of Dermatology, 170(6), pp.1219–1225.
  • Hom, M.M., Mastrota, K.M. & Schachter, S.E., 2013. Demodex: Clinical cases and diagnostic protocol. Optometry and Vision Science, 90(7), pp.e198–e205. Available at: https://www.scopus.com/inward/record.uri?eid=2-s2.0-84880325602&partnerID=40&md5=294ec09f13c1da00908a08503e544f31.
  • Kligman, A. M., & Christensen, M. S. (2011). Demodex folliculorum: Requirements for Understanding Its Role in Human Skin Disease. Journal of Investigative Dermatology131(1), 8-10. doi:10.1038/jid.2010.335
  • Lacey, N., Ní Raghallaigh, S., & Powell, F. C. (2011). Demodex Mites – Commensals, Parasites or Mutualistic Organisms? Dermatology222(2), 128-130. doi:10.1159/000323009
  • Toğral, A.K. et al., 2013. Severe Demodex Infestation of a Coal Miner. Turkiye parazitolojii dergisi / Turkiye Parazitoloji Dernegi = Acta parasitologica Turcica / Turkish Society for Parasitology, 37(4), pp.295–298. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24412875.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 8 voturi.
Se încarcă...

Ce facem noi la moment?

(1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

(2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).