Articol actualizat

Contraceptive combinate în formă de comprimate, plasturi sau inele vaginale. Informație argumentată științific pentru femei.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data publicării:

Volum: 89 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Introducere

Acest articol este destinat femeilor interesate de posibilitatea de a utiliza contraceptive combinate – în formă de comprimate, plasturi sau inele vaginale – cu scop contraceptiv și/sau pentru tratamentul diferitelor afecțiuni. Informația din acest articol are menirea de a completa datele prezentate într-un șir de ghiduri în care am detaliat concluzii cu privire la raționalitatea utilizării contraceptivelor orale combinate:

  1. Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați., în care sunt prezentate informații cu privire la utilizarea contraceptivelor combinate cu scop anticoncepțional, și comparația acestora cu alte modalități de prevenție a unei sarcini nedorite.
  2. Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific, în care sunt prezentate date referitor la utilizarea contraceptivelor combinate orale după metoda Yuzpe cu scop de reducere a probabilității de sarcină după un contact sexual neprotejat.
  3. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin, în care sunt prezentate informații în legătură cu utilizarea contraceptivelor combinate în rezolvarea menstruațiilor prea abundente și/sau prea îndelungate, precum și a sângerărilor neregulate din vagin la femei de diferite vârste.
  4. Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament, unde sunt incluse recomandări în privința utilizării contraceptivelor combinate cu scop de ameliorare sau înlăturare a simptomelor asociate cu miomul uterin (sângerări vaginale abundente sau prelungite, sângerări neregulate), precum și comparația acestora cu remedii simptomatice nehormonale și cu opțiunile de tratament chirurgical.
  5. Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice, unde sunt prezentate date cu privire la:
    • raționalitatea utilizării contraceptivelor orale combinate pentru ameliorarea sau rezolvarea diverselor simptome asociate cu sindromul ovarelor polichistice (creșterea excesivă a părului pe față și/sau pe corp, menstruații neregulate, acnee), precum și comparația lor cu alte posibilități de tratament, inclusiv cu corecția greutății corpului, ajustarea alimentației și a regimului de efort fizic;
    • raționalitatea utilizării contraceptivelor combinate cu scop de reducere a riscului de hiperplazie și/sau cancer endometrial pentru femeile cu SOP.
  6. Îndepărtarea părului. Informație argumentată științific cu privire la epilare și depilare. Recomandări pentru femeile cu creștere excesivă a părului, asociată cu hirsutism., unde sunt incluse recomandări privitor la raționalitatea utilizării contraceptivelor hormonale pentru ameliorarea creșterii excesive a părului pe corp la femeile cu hirsutism, precum și comparația acestora cu alte modalități de rezolvare a problemei, inclusiv epilare, depilare și remedii de încetinire a creșterii părului.
  7. Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament, unde sunt prezentate informații referitor la raționalitatea utilizării contraceptivelor combinate în cazul femeilor la care la ecografie a fost detectată prezența unui chist ovarian simplu (funcțional).
  8. Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament, unde sunt prezentate date în privința utilizării contraceptivelor combinate cu scop de ameliorare a diverselor simptome asociate cu endometrioza: dureri intense în timpul menstruației, dureri cronice în zona pelviană.
  9. Adenomioza. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la alegerea strategiei de supraveghere și/sau tratament, unde sunt prezentate informații în legătură cu utilizarea contraceptivelor combinate pentru ameliorarea diferitelor simptome asociate cu adenomioza: dureri severe în timpul menstruațiilor, dureri cronice în zona pelviană, sângerări vaginale abundente și/sau neregulate.
  10. Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat, unde sunt incluse recomandări cu privire la posibilitatea utilizării contraceptivelor combinate de către femeile care nu reușesc să rezolve problema coșurilor cu ajutorul tratamentului cosmetic.

Cititoarele care, în baza recomandărilor prezentate în ghidurile menționate, au decis că contraceptivele combinate ar putea fi o soluție potrivită pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă, vor găsi în acest articol răspunsuri argumentate științific la următoarele întrebări:

  1. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc diferite tipuri de contraceptive combinate, și în ce mod particularitățile respective influențează raționalitatea alegerii unui sau a altui preparat contraceptiv într-o situație sau altă?.
    Mai precis, în continuare vom explica care sunt principalele particularități cu importanță practică, precum și principalele asemănări dintre cele mai răspândite tipuri moderne de contraceptive combinate:

    • anticoncepționale monofazice, bifazice, trifazice și quadrifazice;
    • contraceptive cu componenta progesteronică diferită (levonorgestrel, noretisteron, gestoden, desogestrel, drospirenonă, nomegestrol, ciproteron, dienogest, clormadinon etc.);
    • contraceptivele în formă de pastile (sinonime: pilule anticoncepționale, contraceptive orale combinate, COC), de plasture care se aplică pe piele sau de inele vaginale.
  2. Ce se știe despre potențialele efecte negative și pozitive ale contraceptivelor combinate asupra diverselor aspecte ale sănătății femeii pe termen scurt și pe termen lung?
    În special, ce se cunoaște despre posibila influență pozitivă și negativă a contraceptivelor combinate:

    • asupra probabilității de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare;
    • asupra probabilității de apariție a diferitelor tipuri de cancer;
    • asupra probabilității de osteoporoză și a riscului de fracturi la vârstă înaintată;
    • asupra stării emoționale și psihologice a femeii;
    • asupra evoluției unui șir de simptome:
      • dureri în timpul menstruației,
      • dureri cronice în regiunea pelviană,
      • menstruații prea abundente sau prelungite,
      • sângerări vaginale neregulate,
      • dificultăți de concepere a unui copil,
      • creșterea excesivă a părului pe față și/sau pe corp,
      • acnee (coșuri),
    • asupra riscului de apariție a unui șir de maladii ginecologice:
      • fibrom uterin,
      • endometrioză,
      • adenomioză,
      • hiperplazie endometrială,
      • chisturi ovariene.
  3. Ce recomandări trebuie respectate pentru asigurarea unui nivel maximal de eficacitate și siguranță?
    • înainte de inițierea utilizării unui contraceptiv hormonal combinat;
    • în perioada de utilizare a acestuia;
    • după finisarea utilizării lui sau în perioada de trecere la utilizarea unui alt mijloc contraceptiv.
  4. Cum utilizarea contraceptivelor combinate influențează programul femeii de grijă de sine?

***

Noi credem că posibilitatea de utilizare sigură, eficace și confortabilă a contraceptivelor hormonale moderne pentru planificarea sarcinii și creșterea calității vieții – din contul ameliorării simptomelor asociate cu anumite afecțiuni – este extrem de importantă atât pentru femei, cât și pentru întreaga lume, având în vedere contribuția femeilor la bunăstarea societății.Sperăm că informațiile prezentate în acest articol vor ajuta femeile:

  • să înțeleagă mai bine recomandările medicilor cu privire la raționalitatea utilizării unui sau a altui contraceptiv hormonal combinat;
  • să aleagă un preparat cu un raport optim de eficacitate / securitate / cost;
  • să obțină un nivel maxim de eficacitate, inofensivitate și confort de la utilizarea contraceptivului ales, fiind liniștite și sigure în privința faptului că au făcut o alegere argumentată și rezonabilă.

Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc tipurile existente de contraceptive hormonale combinate?

În prezent, pe piață există multe tipuri – mai multe zeci – de contraceptive combinate, care se deosebesc după compoziția chimică, profilul de securitate, cost, particularități de administrare și alte aspecte importante.

În continuare vom explica care sunt cele mai importante particularități ale preparatelor respective din punct de vedere practic, ceea ce le va ghida pe cititoare în alegerea preparatului potrivit.

Asemănările și diferențele de compoziție chimică a diverselor contraceptive combinate

Toate contraceptivele combinate disponibile în prezent pe piață conțin o combinație din 2 componente hormonale: estrogen și progesteron.

(1) Componenta estrogenică este un analog sintetic al hormonului sexual feminin estradiolul.

Estradiolul este unul dintre principalii hormoni sexuali feminini cu acțiune estrogenică.

În mod normal estradiolul este secretat de ovarele tuturor femeilor de vârstă reproductivă și îndeplinește un șir de funcții importante, inclusiv participă în funcționarea adecvată a organelor sexuale, a glandelor mamare, a oaselor și a sistemului cardiovascular.

Producerea medicamentelor care să conțină estradiol natural este dificilă din mai multe motive:

  • în primul rând, fiind administrat pe cale orală, în formă de comprimate, estradiolul este slab absorbit în sânge;
  • în al doilea rând, după administrarea pe cale orală, estradiolul se distruge în ficat și efectul său biologic în scurt timp dispare.

Pentru depășirea acestor dificultăți, în producerea multor medicamente, inclusiv a contraceptivelor combinate se utilizează molecule de estradiol modificate chimic. Actualmente, majoritatea contraceptivelor combinate hormonale conțin analogul sintetic al estradiolului – etinilestradiol.

Comparativ cu estradiolul natural, etinilestradiolul este mai stabil și își păstrează activitatea la administrare orală, în formă de comprimate.

În cantități echivalente, acțiunea biologică a etinilestradiolului este similară cu acțiunea estradiolului natural.

(2) Componenta progesteronică este un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

La fel ca și estradiolul, progesteronul se secretă în ovare în perioada fertilă de viață a femeilor și îndeplinește un șir de funcții biologice importante, inclusiv reglează creșterea țesuturilor sânilor și echilibrează acțiunea potențial negativă a estradiolului.

La fel ca și estradiolul natural, progesteronul natural se distruge rapid în caz de administrare pe cale orală, în formă de comprimate. Din acest motiv, în contraceptivele combinate hormonale se utilizează analogi sintetici mai stabili ai hormonului* respectiv:

  • levonorgestrel,
  • noretisteron,
  • gestoden,
  • desogestrel,
  • nomegestrol,
  • dienogest,
  • drospirenonă,
  • ciproteron,
  • clormadinon

* aceste substanțe sunt numite progestative.

Progestativele au, în general, o acțiune progesteronică similară cu acțiunea progesteronului natural. Ele se pot deosebi între ele într-o anumită măsură în ceea ce privește efectele lor biologice suplimentare (în continuare sunt prezentate mai multe date în acest sens).

***

Componenta progestativă a contraceptivelor combinate este cea care le asigură efectul anticoncepțional. Un nivel constant de progesteron provoacă o stare similară cu cea caracteristică perioadei de alăptare, atunci când ovarele încetează să producă ovule, iar mucusul care închide canalul cervical devine prea vâscos pentru a putea fi penetrat de către spermatozoizi.

Componenta estrogenică a contraceptivelor combinate stabilizează mucoasa uterină și reduce probabilitatea apariției sângerărilor vaginale neregulate.

***

Contraceptivele de generația întâi (adică primele medicamente din istorie cu o asemenea acțiune) au fost elaborate în anii 1960 și conțineau doar doze mari de analogi de estrogen.

Din cauza efectelor secundare, aceste preparate au fost în scurt timp înlocuite cu contraceptive combinate de generația a doua, cu un conținut mai redus de estrogen, în combinație cu unul dintre analogii progesteronului (cel mai frecvent, levonorgestrel).

După anii 1990 au fost elaborate contraceptive combinate de generația a treia și a patra, care conțineau doze mici de etinilestradiol în combinație cu diverse tipuri de progestative. Aceste medicamente sunt utilizate în prezent.

Având în vedere compoziția chimică similară și efectul biologic similar al diferitelor componente, contraceptivele combinate de diferite mărci comerciale au proprietăți asemănătoare.Cu excepția câtorva particularități despre care vom vorbi mai jos, actualmente nu există dovezi în favoarea faptului că un anumit preparat ar fi net superior comparativ cu celelalte, în ceea ce ține de eficacitate și siguranță. Astfel, în multe cazuri, alegerea contraceptivului trebuie făcută preponderent în baza costului, disponibilității și comodității de utilizare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai populare mărci comerciale de contraceptive combinate (în ordine alfabetică) și compoziția acestora:

Marcă comercialăComponenta progestativăDoza de etinilestradiol (mcg)Schema unui ciclu de administrare.

La necesitate sau la dorință, toate preparatele pot fi administrate în cicluri extinse sau continue.

Cele mai populare branduri din Europa de Vest și SUA
Alesselevonorgestrel2021/7
Apridesogestrel3021/7
Avianelevonorgestrel2021/7
Azurettedesogestrel2021/7
Balzivanoretindronă3521 sau 21/7
Crysellenorgestrel3021/7
Demulen 1/35etinodiol diacetat3521/7
Demulen 1/50etinodiol diacetat5021/7
Desogendesogestrel3021/7
Diane 35acetat de ciproteron3521/7
Femcon FEnoretindronă3521/7
Gyneragestoden3021/7
Jolessalevonorgestrel3084/7
Junel 20noretindronă2021/7
Junel 30noretindronă3021/7
Junel FE 20noretindronă2021/7
Junel FE 30noretindronă3021/7
Karivadesogestrel2023/5
Kelnoretinodiol diacetat3521/7
Lessinalevonorgestrel2021/7
Levlenlevonorgestrel3021/7
Levlitelevonorgestrel2021/7
Levoralevonorgestrel3021/7
Lo/Ovralnorgestrel3021/7
Loestrin 21 1,5/30acetat de noretindron3021/7
Loestrin 24FEacetat de noretindron2024/4
Loestrin FE 1/20acetat de noretindron2021/7
Low-Ogestelnorgestrel3021/7
Luteralevonorgestrel2021/7
Mercilondesogestrel2023/5
Microgestin 1,5/30acetat de noretindron3021/7
Microgestin FE 1/20acetat de noretindron2021/7
Microgynon 20 EDlevonorgestrel2021/7
Microgynon 30 EDlevonorgestrel3021/7
Miranovalevonorgestrel2021/7
Mircettedesogestrel2021/2/5
Modiconnoretindronă3521/7
Mononesessanorgestimat3521/7
Necon 1/35noretindronă3521/7
Nociclinnoretindronă3021/7
Nordettelevonorgestrel3021/7
Norethin 1/35Enoretindronă3521/7
Norinyl 1+35noretindronă3521/7
Nortrel 0,5/0,35noretindronă3521/7
Nortrel 28noretindronă3521/7
Nortrelnoretindronă3521
Nueva Perlagestoden3021/7
Ocelladrospirenonă3021/7
Oegstrelnorgestrel5021/7
Ortho-Ceptdesogestrel3021/7
Ortho-Cyclennorgestimat3521/7
Ortho-Novum 1/35noretindronă3521/7
Ovcon 35noretindronă3521/7
Ovcon 50noretindronă5021/7
Ovralnorgestrel5021/7
Portialevonorgestrel3021/7
Previfemnorgestimat3521/7
Reclipsendesogestrel3021/7
Seasonalelevonorgestrel3084/7
Seasoniquelevonorgestrel3084/7
Sprintecnorgestimat3521/7
Valettedienogest3021/7
Yasmindrospirenonă3021/7
Yazdrospirenonă2024/4
Zenchentnoretindronă3521/7
Zovia 1/35Eetinodiol diacetat3521/7
Cele mai populare branduri în țările CSI
Tri-Regollevonorgestrel30-4021/7
Novinet (Novynette)desogestrel2021/7
Rigevidonlevonorgestrel3021/7
Regulondesogestrel3021/7
Zoelynomegestrol1,55 mg estradiol hemihidrat24/4
Logestgestoden2021/7
Cilestnorgestimat3521/7
Belaraclormadinon3021/7
Marvelondesogestrel3021/7
Tri-Mercidesogestrel3021/7
Mercilondesogestrel2021/7
Oralconlevonorgestrel3021/7
Trigestrollevonorgestrel30-4021/7
Lindynettegestoden2021/7
Diane-35acetat de ciproteron3521/7
Femodengestoden3021/7
Triquilarlevonorgestrel30-4021/7
Microgynonlevonorgestrel3021/7
Yazdrospirenonă2021/7
Jeaninedienogest3021/7
Yarinadrospirenonă3021/7
Qlairadienogestestradiol valerat21/7
Chloeacetat de ciproteron3521/7
Contraceptive monofazice sub formă de plasturi, inele vaginale și preparate injectabile
Contraceptivele hormonale monofazice în formă de plasture (patch) sunt vândute cu marca Ortho-Evra/Xulane.

Fiind aplicat pe piele, emplastrul eliberează zilnic în sânge câte 20 mcg de etinilestradiol și 150 mcg de norelgestromin.

Contraceptivele monofazice în formă de inele vaginale se eliberează cu marca comercială NuvaRing.

După introducerea în vagin, din inel zilnic se eliberează câte 15 mcg de etinilestradiol și 120 mcg de etonogestrel.

Care este diferența dintre contraceptivele combinate monofazice, bifazice, trifazice și quadrifazice?

Cea mai mare parte a contraceptivelor combinate prezente pe piață sunt sub formă de comprimate pentru administrare orală (contraceptive orale combinate, anticoncepționale orale, COC). Fiecare folie conține câte 21-24 de comprimate active, prevăzute pentru un ciclu de administrare.

Termenul de „contraceptiv monofazic“ înseamnă că fiecare dintre pastilele active din folie conține aceeași cantitate de substanță activă și că în decursul întregului ciclu de administrare a preparatului respectiv, zilnic, femeia va administra aceeași doză de analog de estrogen și de analog de progesteron, de exemplu câte 20 mcg de etinilestradiol și câte 100 mcg de levonorgestrel.

Cantitatea de analog de estrogen și cantitatea de analog de progesteron din comprimatele incluse într-un blister de contraceptive combinate bifazice, trifazice și quadrifazice diferă de la un comprimat la altul.

De exemplu, primele pastile din folia cu anticoncepționale trifazice conțin o cantitate relativ mai mare de estrogen (comparativ cu celelalte pastile) și o cantitate relativ mai mică de progesteron, comprimatele din mijlocul foliei conțin o cantitate ceva mai mare de progesteron, iar ultimele pastile din blister conțin în mare parte progesteron.

De regulă, comprimatele unor asemenea preparate sunt numerotate pe folie în ordinea în care ar trebui administrate; în plus, pastilele cu un conținut diferit de hormoni mai pot să se deosebească și după culoare.

Inițial s-a presupus că anticoncepționalele bifazice, trifazice și quadrifazice ar putea fi mai eficace și mai inofensive, deoarece efectul lor simulează mai exact modificările naturale ale nivelului de hormoni în decursul ciclului menstrual (adică perioada dintre începutul unei menstruații și începutul menstruației următoare) și, împreună, pot conține o cantitate cumulativă de estrogen mai mică, comparativ cu contraceptivele monofazice. Cu toate acestea, la moment nu există dovezi convingătoare în favoarea faptului că contraceptivele multi-fazice (mai ales cele trifazice) se deosebesc oricât de puțin de contraceptivele monofazice din punctul de vedere al eficacității și al probabilității de apariție a efectelor secundare.

Datele disponibile în acest sens sugerează că:

(1) Contraceptivele multifazice, în general, au aceeași acțiune biologică ca și contraceptivele monofazice, și nu au avantaje semnificative nici în termeni de efect anticoncepțional, nici în ceea ce privește eficacitatea lor în diferite boli și stări, și nici în ceea ce ține de securitatea pe termen lung.

(2) Totodată, comparativ cu contraceptivele multifazice, cele monofazice au un șir de particularități și avantaje practice importante:

  • Contraceptivele monofazice sunt mai comode pentru amânarea „menstruațiilor”.
    Multe femei apreciază această particularitate a contraceptivelor monofazice, care le permite să-și adapteze ciclul menstrual în conformitate cu diferite ocazii și evenimente din viață.
  • În blisterele cu contraceptive monofazice toate pastilele cu substanță activă conțin aceeași cantitate de hormoni și ordinea de administrare a pastilelor nu are importanță. Pe de altă parte, pentru menținerea unui efect contraceptiv sigur, anticoncepționalele multifazice trebuie administrate strict în ordinea indicată pe folie.
  • În cazul în care unul sau mai multe comprimate de contraceptiv monofazic au fost omise, femeie poate continua administrarea pastilelor rămase. În caz de omitere a uneia sau a mai multor pastile de anticoncepționale multifazice, comprimatele rămase trebuie aruncate.
  • Unele contraceptive monofazice conțin un analog de progesteron cu acțiune antiandrogenă. Această particularitate poate prezenta o valoare mare pentru femeile care administrează contraceptive combinate cu scop de ameliorare a simptomelor asociate cu activitate excesivă a androgenilor (creșterea excesivă a părului pe față și/sau pe corp, acnee).
  • La necesitate, femeile pot utiliza contraceptivele monofazice cu levonorgestrel cu scop de contracepție de urgență (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific). Contraceptivele multifazice nu pot fi folosite cu acest scop.
  • La dorință, femeile pot utiliza contraceptivele monofazice nu doar în formă de comprimate orale, dar și în formă de plasture cutanat, inel vaginal sau implant subcutanat. Unele femei găsesc o asemenea formă de administrare a contraceptivelor mai practică.
  • Contraceptivele monofazice, de regulă, sunt (considerabil) mai ieftine decât cele trifazice sau quadrifazice. Acest lucru este important, având în vedere profilul similar de eficacitate și siguranță, și necesitatea procurării preparatelor respective pe termen lung.
  • Contraceptivele combinate monofazice se utilizează deja de mai multe zeci de ani (inițial în formă de preparate de generația a doua, iar actualmente și în formă de preparate de generația a treia și a patra) și eficacitatea, securitatea și efectul pozitiv al acestora au fost studiate într-o măsură mai mare, comparativ cu contraceptivele multifazice.Au fost acumulate multe date în privința faptului că, cu condiția respectării criteriilor medicale de eligibilitate (vedeți mai jos), contraceptivele monofazice au un profil înalt de siguranță.Studierea intensă a contraceptivelor monofazice continuă și în prezent, majoritatea cercetărilor curente în sfera contraceptivelor hormonale combinate fiind concentrate anume pe aceste tipuri de preparate. Totodată, deși contraceptivele trifazice continuă să fie relativ populare în unele țări (în special în Statele Unite și în Australia) unele organizații oficiale, inclusiv OMS, consideră că studierea în continuarea a contraceptivelor multifazice nu este justificată, având în vedere dezavantajele deja cunoscute ale preparatelor respective, precum și absența avantajelor practice de administrare, comparativ cu contraceptivele monofazice.

Astfel, în comparație cu contraceptivele multifazice, cele monofazice au un șir de avantaje importante. Din acest motiv, în cazul în care nu există niciun motiv obiectiv de utilizare anume a contraceptivelor multifazice, este preferabilă alegerea contraceptivelor monofazice.

În continuare vom prezenta principalele similarități și deosebiri dintre diferite mărci de contraceptive monofazice.

Prin ce se deosebesc diferite tipuri și mărci de contraceptive combinate monofazice?

Majoritatea contraceptivelor combinate monofazice disponibile în prezent se produc în formă de pastile pentru administrare orală, însă, la dorință, femeile pot utiliza aceste preparate și în formă de plasturi pentru piele sau inele vaginale.

Diferite tipuri de contraceptive monofazice se pot deosebi între ele după următoarele criterii:

  1. după doza de etinilestradiol conținută într-o pastilă și/sau
  2. după tipul și doza analogului de progesteron,

însă, în general, toate contraceptivele combinate monofazice au un profil de siguranță și eficacitate foarte înalt și similar.

În prezent nu există dovezi convingătoare în favoarea superiorității unei anumite forme sau mărci de contraceptive monofazice, în raport cu celelalte.

La diferite femei preparatele cu aceeași compoziție chimică pot avea efecte diferite, motiv pentru care este greu de prezis dinainte care este probabilitatea apariției anumitor efecte adverse minore.

Astfel, femeilor li se recomandă să aleagă contraceptivele monofazice în baza prețului și a accesibilității, precum și ținând cont de următoarele particularități ale diferitelor preparate:

(1) Doza componentei de estrogen:

  • După cum vom arăta în continuare, în cazul femeilor care administrează contraceptive orale ce conțin etinilestradiol în doză de 35 mcg, probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este foarte redusă, dar poate fi ceva mai mare decât în cazul femeilor care administrează contraceptive combinate cu o doză mai mică de etinilestradiol.
    În legătură cu aceste date, femeilor li se recomandă, în măsura posibilităților – adică dacă preparatul nu provoacă efecte adverse neplăcute și este convenabil după preț și efecte benefice suplimentare – să aleagă preparate cu cea mai mică doză de etinilestradiol (20 mcg).
  • În unele cazuri administrarea contraceptivelor monofazice cu o doză de etinilestradiol mai mică de 35 mcg este asociată cu apariția unor sângerări ușoare neregulate din vagin.
    Pentru rezolvarea acestui efect secundar, în cazul femeilor la care sângerările respective nu dispar în decursul primelor 3 luni de administrare a preparatului ales poate fi justificată alegerea unui alt contraceptiv, cu o doză mai mare de etinilestradiol (până la 35 mcg). Recomandări depline cu privire la rezolvarea acestei probleme sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin
  • Contraceptivele combinate cu o doză de etinilestradiol mai mică de 30 mcg, posibil, mai rar se asociază cu apariția unor asemenea efecte secundare, precum grețuri, balonare și dureri în sâni.

(2) Tipul progestativului:

  • După cum vom arăta în continuare, în cazul femeilor care administrează contraceptive ce conțin asemenea analogi de progesteron, precum desogestrel, gestoden, drospirenonă și etonogestrel, probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este foarte redusă, dar poate fi ceva mai mare decât în cazul femeilor care administrează contraceptive ce conțin levonorgestrel, noretisteron sau norgestimat.
    Din acest motiv, Agenția Europeană pentru Medicamente (European Medicines Agency) le recomandă femeilor, în măsura posibilităților – adică dacă preparatul nu provoacă efecte adverse neplăcute și este convenabil după preț și efecte benefice suplimentare – să aleagă preparate ce conțin levonorgestrel. Trebuie să menționăm că alte organizații, cum ar fi Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC), nu susțin această recomandare, în legătură cu insuficiența datelor. Cele mai populare contraceptive monofazice în Statele Unite sunt preparatele ce conțin norgestimat și drospirenonă.
  • În cazurile în care femeile administrează contraceptive combinate cu scop de ameliorare a creșterii excesive a părului pe față sau pe corp (vedeți Îndepărtarea părului. Informație argumentată științific cu privire la epilare și depilare. Recomandări pentru femeile cu creștere excesivă a părului, asociată cu hirsutism.), anticoncepționalele care conțin progestative cu acțiune antiandrogenă (ciproteron, drospirenonă, clormadinon) pot fi ceva mai eficace, comparativ cu contraceptivele ce conțin progestative cu acțiune neutră (desogestrel, gestoden).
    Contraceptivele ce conțin levonorgestrel sau norgestrel pot fi mai puțin potrivite pentru femeile ce se confruntă cu creștere excesivă a părului, din cauza unei slabe acțiuni reziduale androgenice a substanțelor respective.
  • Contraceptivele ce conțin drospirenonă pot avea un slab efect diuretic. Acest efect poate fi util în cazul femeilor la care administrarea contraceptivelor cu alte tipuri de progestative este asociată cu retenție de lichide, ce se manifestă printr-o ușoară adăugare în greutate.
  • În cazul femeilor cu forme severe de acnee (coșuri) care nu se rezolvă cu ajutorul tratamentului cosmetic (vedeți Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat), poate fi rațională administrarea unui contraceptiv combinat monofazic care, în calitate de analog de progesteron, conține ciproteron acetat (de exemplu, Diane-35). Eficacitatea contraceptivelor cu ciproteron acetat în tratamentul acneei, inclusiv la femeile cu hirsutism sau seboree, a fost confirmată de rezultatele a peste 30 de cercetări.

(3) Contraceptivele combinate în formă de inele vaginale și plasturi cutanați (patch-uri):

Preparatele în formă de plasturi care se aplică pe piele și inele vaginale, de asemenea, sunt contraceptive combinate monofazice, asigurând pătrunderea în circuitul sangvin al femeii a unei cantități constante de analogi de estrogen și progesteron.

Particularitățile specifice contraceptivelor sub formă de plasturi și inele vaginale au fost studiate puțin, din cauza popularității deocamdată reduse a acestor remedii.

Datele disponibile în acest sens sugerează că, din punctul de vedere al securității și eficacității –în ceea ce ține de protecția împotriva sarcinii nedorite și rezolvarea diverselor simptome – contraceptivele combinate în formă de plasturi cutanați și inele vaginale sunt comparabile cu contraceptivele monofazice cu administrare orală.

Utilizarea preparatelor anticoncepționale în formă de inele vaginale și plasturi ce se aplică pe piele poate fi o alegere mai rațională:

  • în cazul femeilor care găsesc dificilă sau incomodă administrarea zilnică a pastilelor și pentru care utilizarea unui plasture sau a unui inel vaginal este mai practică –plasturele se schimbă o dată pe săptămână, iar inelul vaginal se schimbă o dată la 3 săptămâni.
  • în cazul femeilor la care administrarea contraceptivelor în formă orală este mai puțin eficace, în legătură cu tulburări de absorbție, de exemplu, din cauza maladiilor intestinale cronice.

Scheme posibile de administrare a contraceptivelor combinate monofazice. Administrarea ciclică, continuă și extinsă.

Regimurile de administrare ciclică, extinsă și continuă a contraceptivelor combinate le permit femeilor să-și ajusteze frecvența și momentul de apariție a sângerărilor menstruale și a simptomelor asociate cu aceste episoade.

Dacă conform criteriilor medicale de eligibilitate (vedeți în continuare) femeia poate administra contraceptive combinate, ea poate alege, din proprie inițiativă, administrarea acestora după oricare dintre cele trei scheme posibile și poate trece de la un regim la altul în orice moment îi este comod.

Având în vedere profilul similar de securitate, femeia nu are nevoie de o consultație suplimentară a specialistului înainte de alegerea unui sau a altui regim de administrare.

În această secțiune a articolului vom prezenta principalele diferențe dintre diferite regimuri de administrare a contraceptivelor combinate, precum și recomandări referitor la organizarea fiecăruia dintre regimuri, utilizând contraceptive combinate monofazice de diferite tipuri.

Contraceptivele multifazice, de asemenea, pot fi utilizate în regim extins sau continuu, însă în articolul dat nu am inclus informații în acest sens.

Utilizarea contraceptivelor combinate și modificarea frecvenței „menstruațiilor”

După cum am arătat mai sus, contraceptivele monofazice conțin analogi sintetici ai hormonilor sexuali feminini (estrogen și progesteron) și asigură eliberarea acestor substanțe active în organismul femeii în cantități egale în fiecare zi.

În organismul femeii componentele active hormonale ale acestor preparate reduc secreția naturală a hormonilor sexuali feminini în ovare, substituind acțiunea lor biologică.

Unul dintre efectele hormonilor sexuali sintetici (și naturali) constă în stabilizarea mucoasei uterine (a endometrului).

Pe parcursul întregii perioade în care în organismul femeii se menține un anumit nivel de hormoni sexuali sau de analogi sintetici ai acestora, mucoasa uterului își menține stabilitatea, iar femeia nu are menstruații, adică nu are sângerări vaginale abundente.

Atunci când secreția hormonilor sau administrarea preparatelor hormonale sintetice încetează, stratul superficial al mucoasei uterine se distruge, și începe un episod de sângerări vaginale abundente – menstruație.
[*Nota autorului:
La femeile care nu administrează contraceptive hormonale menstruația are loc din contul fluctuațiilor naturale ale nivelului de hormoni sexuali pe parcursul ciclului menstrual. Informații detaliate în această privință, precum și explicația rolului menstruației în viața femeii, pot fi găsite în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin].

Schemele ciclică, extinsă și continuă de administrare a contraceptivelor combinate se deosebesc prin periodicitatea cu care femeia întrerupe administrarea componentelor hormonale active și, respectiv, periodicitatea cu care au loc episoadele de sângerări menstruale.

Regimul ciclic de administrare a contraceptivelor combinate monofazice după schema 21/7 sau 24/4

Regimul ciclic de administrare a contraceptivelor monofazice presupune că preparatul respectiv se administrează fără pauze, adică în fiecare zi, în decursul a câteva săptămâni consecutive, iar administrarea preparatului se întrerupe pentru câteva zile, timp în care începe un episod de sângerări vaginale, asemănător cu menstruația.

În funcție de marcă și de tipul contraceptivului monofazic, regimul ciclic de administrare poate avea următoarea structură:

(1) În foliile multor contraceptive orale se conțin doar comprimate cu componente hormonale active, fiecare comprimat având aceeași doză de estrogen și de progesteron. În majoritatea cazurilor foliile cu contraceptive conțin 21 de pastile. Pe piață există și preparate care să conțin 23 sau 24 de pastile active.

Regimul ciclic presupune că se administrează câte un comprimat pe zi până la finisarea tuturor pastilelor din folie. Apoi administrarea pastilelor se întrerupe pentru 4-7 zile. În această perioadă, de regulă, încep sângerări vaginale, asemănătoare cu menstruațiile pe care femeia le avea înainte de inițierea utilizării contraceptivelor. După finisarea celor 4-7 zile din momentul administrării ultimei pastile active din ultima folie, indiferent de faptul dacă sângerările vaginale au încetat sau nu, începe un nou ciclu de administrare, cu utilizarea comprimatelor active dintr-o nouă folie.

(2) În foliile unor mărci de contraceptive orale se conțin atât pastile active, cât și pastile inactive.
Multe dintre asemenea contraceptive conțin 21 de comprimate cu hormoni și 7 comprimate inactive, ce conțin placebo (de exemplu zahăr, preparate de fier și alte substanțe ce nu au acțiune hormonală).

Administrarea ciclică a contraceptivelor de acest tip presupune că se ia câte un comprimat în fiecare zi, în ordinea indicată pe folie (comprimatele inactive sunt ultimele și, de obicei, se deosebesc de cele active după culoare).

În primele 3 săptămâni se administrează comprimatele hormonale active, iar apoi, încă timp de 7 zile, se iau pastilele inactive. În timpul administrării pastilelor inactive concentrația hormonilor sexuali în sânge se reduce, și începe un episod de sângerări vaginale, asemănător cu menstruația.

Finisând administrarea comprimatelor dintr-un blister, fără întrerupere, se reia administrarea comprimatelor dintr-un blister nou, astfel începând un nou ciclu de administrare a contraceptivelor.

Unele femei sunt de părerea că anticoncepționalele ce conțin pastile inactive sunt mai comode în utilizare, deoarece în acest caz ele trebuie doar să își amintească să administreze pastilele în fiecare zi, dar nu trebuie să țină minte momentul în care au întrerupt administrarea pastilelor active din folia precedentă, și ziua în care trebuie să reînceapă administrarea contraceptivelor dintr-o folie nouă.

(3)Schema ciclică de administrare a contraceptivelor monofazice în formă de plasture ce se aplică pe piele presupune schimbarea plasturelui o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni (adică utilizarea a 3 plasturi consecutiv), iar apoi utilizarea plasturilor se întrerupe pentru o perioadă de 7 zile.

(4) Schema ciclică de administrare a contraceptivelor monofazice în formă de inele vaginale presupune introducerea unui inel în vagin pentru o perioadă de 3 săptămâni, apoi se face o întrerupere pentru 7 zile, după care se introduce un nou inel.

Toate schemele descrise mai sus au o caracteristică comună: perioada în care în sânge pătrund componentele hormonale active ce substituie hormonii sexuali naturali durează 3 săptămâni (21 de zile), iar perioada în care se întrerupe utilizarea preparatului hormonal constituie 7 zile.

Utilizarea contraceptivelor conform schemei 21/7 a fost propusă deoarece un asemenea regim permite o imitare mai mult sau mai puțin exactă a ciclicității naturale a menstruațiilor și, respectiv, din punct de vedere psihologic, poate fi mai acceptabil pentru femeile care s-au obișnuit cu ritmul lor natural de sângerări – la majoritatea femeilor care nu administrează contraceptive hormonale menstruațiile au loc la intervale de 3-5 săptămâni.

Întreruperea în administrarea preparatelor hormonale pentru o perioadă de 7 zile în decursul unei luni a fost propusă, deoarece aceasta este perioada maximă pentru care se poate întrerupe administrarea contraceptivelor combinate monofazice, fără reducerea efectul contraceptiv. În caz de întrerupere mai îndelungată și/sau mai frecventă în administrarea pastilelor active, efectul contraceptiv se pierde și femeie poate rămâne însărcinată.

Deși administrarea în schemă ciclică a contraceptivelor combinate asigură o regularitate a „menstruațiilor” similară cu cea naturală, atunci când în organismul femeii se secretă o cantitate suficientă de progesteron sau când femeia primește o cantitate suficientă de hormon sintetic cu acțiune progestativă, apariția regulată a sângerărilor menstruale o dată la 4 săptămâni nu are nicio utilitate fiziologică.

Exemple de situații în care absența îndelungată a menstruațiilor în prezența unui nivel suficient de progesteron este un fenomen normal sunt perioada sarcinii și absența sângerărilor menstruale în decurs de câteva luni (până la un an) la femeile care alăptează. În toată perioada sarcinii și în perioada de alăptare în ovare se secretă progesteron, care menține o structură stabilă a mucoasei uterine, inhibând începutul menstruației.

După cum am arătat în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin, principalul rol al menstruației constă în pregătirea cavității uterului pentru o eventuală sarcină. Nu există motive pentru a presupune că menstruațiile prezintă și o altă valoare pentru femeie (cum ar fi „curățarea organismului” și alte roluri sugerate) în afară de pregătirea uterului pentru o potențială sarcină.

Pentru femeile care nu încearcă să devină însărcinate, repetarea lunară a menstruațiilor este inutilă. În plus, pentru femeile moderne care, spre deosebire de femeile din trecut ce nu aveau posibilitatea de a controla momentul de apariție a sarcinii, nu petrec o parte semnificativă a vieții în stare gravidă sau alăptând, apariția lunară a menstruațiilor poate avea un șir de consecințe negative, inclusiv:

  • pierderi excesive de sânge și, drept consecință, dezvoltarea anemiei feriprive,
  • reducerea calității vieții din cauza simptomelor recurente asociate cu menstruația,
  • posibila creștere a riscului de apariție a unui șir de maladii asociate cu acțiune excesivă a estrogenului.

Comparativ cu regimul ciclic de administrare a contraceptivelor combinate, schema extinsă și cea continuă permit reducerea semnificativă a numărului de episoade de „menstruații” și, reieșind din datele disponibile, au același profil de securitate pe termen lung.

Alegerea regimului ciclic, în loc de cel prelungit sau continuu, de administrare a contraceptivelor combinate poate fi rațional în următoarele situații:

  1. Pentru unele femei poate fi foarte importantă confirmarea regulată a absenței sarcinii. În perioada de administrare a contraceptivelor combinate probabilitatea de apariție a unei sarcini este foarte mică, însă nu poate fi exclusă complet. Apariția sângerărilor vaginale în perioada de întrerupere a administrării contraceptivelor sau în timpul administrării comprimatelor inactive din folie confirmă faptul că femeia nu este însărcinată.
  2. Unele femei, bazându-se pe propriile convingeri culturale, consideră că repetarea menstruațiilor o dată la 4 săptămâni este un fenomen absolut acceptabil, și chiar dezirabil, și de aceea ele se simt mai sigure de propria sănătate și feminitate, dacă în timpul administrării contraceptivelor menstruațiile au loc aproximativ cu aceeași frecvență ca și înainte de inițierea administrării lor.

Schema 24/4

La dorință, femeile care au ales regimul ciclic de administrare a contraceptivelor orale monofazice pot utiliza schema 24/4, adică pot administra pastile active timp de 24 de zile, făcând o întrerupere de doar 4 zile (în loc de 7 zile).

În acest scop pot fi folosite contraceptive ce conțin câte 24 de pastile active în fiecare folie, sau pot fi utilizate contraceptive monofazice cu 21 de pastile active în folie, prelungind fiecare ciclu de administrare a pastilelor active cu câteva zile din contul pastilelor dintr-o folie nouă.

Regimurile de administrare a contraceptivelor în care întreruperea dintre două cicluri de pastile active este de 4 zile au același profil înalt de siguranță, ca și schema 21/7, însă sunt asociate cu un volum mai redus de sângerări în timpul „menstruațiilor”, și, conform rezultatelor unui șir de studii:

  • oferă o protecție mai sigură împotriva sarcinii nedorite,
  • sunt mai eficace în ameliorarea simptomelor asociate cu sângerările menstruale (dureri abdominale, dureri de cap, sensibilitate sporită a sânilor, balonare etc.).

Prelungirea cu câteva zile a perioadei de administrare a pastilelor contraceptive active pentru amânarea următoarei menstruații

Femeile care au ales să administreze contraceptivele orale monofazice în schemă ciclică (21/7 sau 24/4) pot, din proprie inițiativă, oricând și oricât de des au nevoie, să prelungească perioada de administrare a pastilelor active, pentru a amâna începutul următoarei menstruații pentru o anumită perioadă (în dependență de necesitatea practică).

Această posibilitate poate fi utilă atunci când femeia ar vrea să amâne începutul sângerărilor menstruale pe perioada unui eveniment important din viața ei (de exemplu, în timpul unei călătorii, a unui eveniment social etc.).

(1) În caz de utilizare a contraceptivelor monofazice ce conțin doar comprimate active în folie, pentru amânarea menstruației se continuă administrarea comprimatelor dintr-o folie nouă (fără întrerupere între ele), pe toată perioada în care începutul sângerărilor menstruale nu este dezirabil, iar apoi se face o întrerupere de 4-7 zile.

(2) În cazul în care se utilizează contraceptive orale monofazice ce conțin atât pastile active, cât și inactive, pentru amânarea menstruațiilor, pastilele inactive se aruncă și se continuă administrarea pastilelor active dintr-o folie nouă, pe toată perioada în care este preferabilă absența sângerărilor menstruale, iar apoi se întrerupe administrarea pastilelor active pentru 4-7 zile.

(3) Femeile care folosesc patch-uri hormonale (plasturi ce se aplică pe piele) pot să amâne începutul sângerărilor menstruale continuând utilizarea plasturilor pe toată perioada în care ar fi preferabilă absența menstruației (cu aplicarea unui plasture nou o dată la 7 zile).

(4) Femeile care folosesc inele vaginale pot amâna apariția menstruației înlocuind inelul cu unul nou imediat după finisarea acțiunii celui precedent, adică peste 3 săptămâni de la introducere.

Trebuie să menționăm că în toate aceste situații nu există vreo necesitate fiziologică de a face cât mai repede pauza de administrare a pastilelor active pentru începutul menstruației. Dacă femeia a administrat deja câteva pastile dintr-o folie nouă de contraceptive, la dorință, ea poate continua, fără riscuri, administrarea tuturor pastilelor din folie înainte de a face întrerupere, astfel încât în ciclul următor să fie mai ușor de ținut cont de numărul de pastile administrate în cadrul noului ciclu.

La fel, dacă femeia a introdus deja un inel contraceptiv nou, ea poate continua purtarea acestuia toate 3 săptămâni până la epuizarea substanței active din inel, iar apoi să facă întreruperea.

Situațiile descrise mai sus sunt exemple de trecere de la administrarea ciclică la cea extinsă a contraceptivelor combinate.

Regimul extins (prelungit) și cel continuu de administrare a contraceptivelor combinate monofazice

Toate contraceptivele combinate moderne (monofazice, multifazice, în formă de a comprimate orale, inele sau plasturi) ce conțin o cantitate mai mică de 50 mcg de etinilestradiol pot fi utilizate în schemă extinsă sau continuă.

Pe perioada de administrare a contraceptivelor hormonale apariția sângerărilor menstruale este inhibată, însă, după un timp de utilizare continuă a acestor preparate (de la câteva luni până la un an sau chiar mai mult), pot apărea sângerări vaginale ușoare (spotting).

Acest fenomen este numit în limba engleză breakthrough bleeding.

Cauza apariției acestor sângerări nu este cunoscută. O posibilă explicație ar putea fi raportul specific de estrogen și progesteron în contraceptiv, și anume insuficiența relativă de estrogen. Contraceptivele ce conțin etinilestradiol în doză de 20 mcg pot avea o acțiune estrogenică mai slabă, decât cantitatea de estradiol secretată în mod natural în organismul femeilor ce nu administrează anticoncepționale.

Dacă contraceptivul a fost administrat fără întrerupere timp de mai mult de 21 de zile, sângerările vaginale ușoare pot fi rezolvate întrerupând administrarea contraceptivului pentru o perioadă de 4-7 zile. În această perioadă va apărea unui episod de sângerări vaginale abundente, asemănător cu menstruația obișnuită. După acest episod de sângerări stratul superficial al mucoasei uterine va deveni din nou stabil. După finisarea sângerărilor abundente, sângerările ușoare dispar pentru o perioadă de la câteva luni până la un an (perioadele diferă de la o femeie la alta).

După cum am arătat în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin, în cazul femeilor care nu administrează contraceptive hormonale, apariția sângerărilor vaginale neregulate poate fi, concomitent, un semn și un factor de risc mărit de dezvoltare a cancerului uterin și/sau a hiperplaziei endometriale. Pe de altă parte, în cazul femeilor care folosesc contraceptive hormonale (inclusiv, contraceptive combinate), probabilitatea de dezvoltare a hiperplaziei și/sau a cancerului endometrial se reduce în mod semnificativ, astfel încât apariția sângerărilor vaginale ușoare în timpul administrării prelungite a contraceptivelor hormonale este asociată cu un risc extrem de redus de prezență a afecțiunilor menționate.

Femeilor de vârstă reproductivă cu sângerări vaginale apărute pe fon de administrare continuă a contraceptivelor combinate nu li se recomandă să facă din start investigații de evaluare a stării endometrului pentru excluderea prezenței hiperplaziei și/sau a cancerului. În cazul lor se recomandă întreruperea administrării contraceptivului pentru o perioadă de 4 zile. Dacă sângerările vaginale ușoare vor dispărea (pentru câteva luni), se consideră că probabilitatea prezenței cancerului sau a hiperplaziei endometriale este foarte redusă – mai mică decât riscul mediu de dezvoltare a acestor afecțiuni la femeile care nu folosesc contraceptive combinate și care nu au sângerări neregulate din vagin.

Recomandări detaliate cu privire la rezolvarea sângerărilor vaginale neregulate în timpul administrării contraceptivelor combinate sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Regimul continuu

Schema continuă de administrare a contraceptivelor monofazice presupune că femeia continuă utilizarea anticoncepționalelor alese (în formă de comprimate orale, inele sau plasturi) pentru o perioadă nedeterminată de timp, până la apariția unor sângerări vaginale ușoare. La diferite femei ce folosesc această schemă sângerările vaginale ușoare apar în termeni diferiți: de la 3-4 luni până la 1 an (sau mai mult) de administrare continuă a contraceptivelor hormonale.

După cum am menționat anterior, atunci când apar sângerări vaginale ușoare, se întrerupe utilizarea contraceptivului pentru o perioadă de 4 zile (perioadă în care începe un episod de sângerări abundente, similare cu cele menstruale), iar apoi se reia administrarea continuă a contraceptivului până la apariția unui nou episod de sângerări ușoare, și tot așa în continuare.

În funcție de marcă și de tipul contraceptivului monofazic, regimul continuu de administrare poate fi organizat în felul următor:

(1) Dacă în cutia cu contraceptive orale se conțin doar pastile active (în număr de 21, 23, 24, 84), atunci se administrează câte un comprimat în fiecare zi, până la finisarea pastilelor din cutie, după care, fără întrerupere, se administrează comprimatele dintr-o nouă cutie, și tot așa, până la apariția sângerărilor vaginale ușoare. După apariția sângerărilor administrarea pastilelor se întrerupe pentru o perioadă de 4 zile, după care contraceptivele se administrează din nou în mod continuu (adică zilnic) până la următorul episod de sângerări.

(2) Dacă în folia cu contraceptive orale se conțin și comprimate inactive (ce nu conțin hormoni), atunci se administrează doar comprimatele active din folie, după finisarea cărora se trece imediat la o folie nouă, și tot așa, până la apariția sângerărilor vaginale ușoare, după care administrarea pastilelor active se întrerupe pentru o perioadă de 4 zile. Dacă comprimatele inactive conțin suplimente de fier (adică pot prezenta o anumită valoare pentru femeie), ele pot fi luate concomitent cu pastilele active din folia nouă.

(3) Dacă femeia utilizează contraceptive monofazice în formă de plasturi ce se aplică pe piele, plasturele trebuie schimbat în fiecare săptămână, fără pauză între doi plasturi, până la apariția sângerărilor vaginale ușoare. După apariția unor asemenea sângerări, plasturele se scoate de pe piele și următorul plasture se aplică abia peste 4 zile, perioadă în care vor apărea sângerări vaginale mai abundente, similare cu menstruația.

(4) Dacă se utilizează contraceptive monofazice în formă de inele vaginale, inelul este schimbat o dată la 3 săptămâni, fără pauză între două inele, până la apariția sângerărilor vaginale ușoare. După apariția sângerărilor ușoare, inelul se scoate din vagin pentru o perioadă de 4 zile. Inelul poate fi aruncat, sau, dacă acesta conține încă o cantitate semnificativă de hormoni, el poate fi păstrat în condiții igienice timp de 4 zile și apoi poate fi reintrodus în vagin, însă în acest caz este important să se determine câte zile inelul va mai fi activ. În continuare, inelul din nou se schimbă o dată la 3 săptămâni, până la apariția unui nou episod de sângerări vaginale.

Regimul extins (continuu)

Regimul extins de utilizare a contraceptivelor combinate monofazice presupune că femeia utilizează contraceptivul monofazic ales în decursul a câteva luni (de regulă, 3-4 luni, la alegere), după care, în mod planificat, în momentul în care îi este comod, ea face o întrerupere în administrarea preparatului, perioadă în care apare un episod se „menstruație”. Avantajul unei asemenea scheme de administrare constă în faptul că aceasta îi permite femeii să evite apariția unor sângerări vaginale într-un moment neprevăzut (așa cum se întâmplă în caz de administrare continuă a contraceptivelor).

***

Datele disponibile sugerează că, atât timp cât se respectă criteriile de eligibilitate medicale, siguranța pe termen lung și pe termen mediu (până la 2 ani) a utilizării contraceptivelor în regim prelungit sau continuu este foarte înaltă și este comparabilă cu securitatea administrării contraceptivelor în regim ciclic (vedeți mai jos).

Administrarea în mod continuu sau extins a plasturilor hormonali sau a inelelor vaginale este la fel de inofensivă ca și administrarea contraceptivelor combinate în formă orală.

Securitatea administrării pe termen lung (adică pe parcursul multor ani) a contraceptivelor hormonale în regim extins sau continuu a fost studiată insuficient, deoarece cercetările cu durata necesară încă nu s-au încheiat. Totodată, rezultatele observațiilor asupra femeilor care au utilizat contraceptive hormonale în regim prelungit în ultimele decenii sugerează că, cel mai probabil, regimul continuu și cel extins de administrare are același nivel înalt de siguranță pe termen lung, ca și regimul ciclic. Chiar dacă regimul continuu și cel extins de administrare a contraceptivelor este asociat cu careva riscuri suplimentare, riscurile respective sunt neglijabile și beneficiul pe care îl poate obține o femeie de la utilizarea unor asemenea scheme de administrare depășește cu mult potențialele riscuri (vedeți în continuare).

Actualmente, tot mai multe femei preferă schemele continuă sau extinsă de utilizare a contraceptivelor combinate, din următoarele motive:

  1. Schema de administrare continuă/prelungită a contraceptivelor poate reduce în mod semnificativ frecvența episoadelor de menstruații și, respectiv:
    • poate crește calitatea vieții din contul prevenirii apariției frecvente a simptomelor asociate cu menstruația (inclusiv dureri abdominale, sensibilitate sporită a sânilor, dureri de cap, balonare, grețuri, oboseală excesivă, fluctuații de dispoziție caracteristice sindromului premenstrual etc.);
    • poate reduce riscul de anemie feriprivă sau permite un control mai ușor al anemiei din contul reducerii semnificative a frecvenței sângerărilor menstruale și a volumului de sânge pierdut cu fiecare menstruație;
    • în funcție de costul contraceptivelor și a produselor de igienă intimă, asigurarea apariției sângerărilor vaginale cu o frecvență mai redusă, administrând contraceptive în schemă extinsă/continuă îi poate să-i permită femeii să economisească o parte din banii pe care, în caz contrar, ar trebuie să-i cheltuie pe absorbante sau tampoane.
  2. În situațiile în care femeia omite câteva pastile (de exemplu, uită să le ia), la administrarea contraceptivelor în regim continuu/prelungit riscul de sarcină nedorită este mai mic. Folosind asemenea regimuri de administrare a anticoncepționalelor, pot fi omise până la 7 pastile consecutive după o perioadă de cel puțin 3 săptămâni de administrare neîntreruptă a pastilelor, fără reducerea efectului contraceptiv, adică fără creșterea riscului de sarcină nedorită.
  3. Administrarea contraceptivelor combinate în regim continuu/extins poate fi mai eficace în controlul simptomelor diverselor afecțiuni ginecologice. Mai precis, asemenea regimuri:
    • sunt mai eficace în ameliorarea durerilor menstruale severe și a durerilor cronice în regiunea pelviană, asociate cu endometrioza;
    • permit un control mai bun al sângerărilor abundente sau neregulate din vagin, asociate cu fibrom uterin.
    • sunt mai eficace în ameliorarea creșterii excesive a părului pe față și/sau pe corp în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice;
    • sunt mai eficace în rezolvarea acneei.
  4. Asigurarea unei frecvențe reduse a sângerărilor vaginale utilizând un regim continuu/extins de administrare a anticoncepționalelor poate fi foarte valoroasă în cazul femeilor cu afecțiuni ce se caracterizează prin tulburări ale funcției sistemului de coagulare a sângelui, care sunt supuse riscului de sângerări uterine severe.
    Acest lucru este valabil mai ales în cazul femeilor cu boala von Willebrand, talasemie, hemofilie, trombocitopenie, siclemie, anemia Fanconi, precum și al femeilor care administrează medicamente cu acțiune anticoagulantă.
    În rândul femeilor fără dereglări de coagulabilitate a sângelui, utilizarea contraceptivelor în schemă extinsă sau continuă a început să devină populară doar relativ recent. Însă femeile cu tulburări asociate cu un risc înalt de sângerări vaginale severe folosesc regimul continuu sau extins de administrare a contraceptivelor combinate deja demult. De-a lungul întregii perioade de observare a stării de sănătate a acestor femei nu au fost înregistrate careva efecte adverse suplimentare asociate cu administrarea continuă a contraceptivelor (comparativ cu administrarea ciclică a acestor preparate).
  5. Asigurarea unor menstruații rare cu ajutorul administrării contraceptivelor în regim continuu/extins, de asemenea, poate fi importantă:
    • pentru femeilor cu anumite profesii sau ocupații (militare, sportive etc.);
    • pentru femeile cu anumite forme de epilepsie, care se manifestă prin apariția convulsiilor în perioada menstruațiilor;
    • pentru femeile cu anumite forme de migrenă, care se caracterizează prin apariția odată cu menstruația a unor accese severe de dureri de cap;
    • pentru femeile care, din cauza prezenței pe pleura plămânilor a unor focare de endometrioză, în perioada sângerărilor menstruale suferă de pneumotorax;
    • pentru femeile cu forme severe de astm care se acutizează în perioada menstruațiilor;
    • pentru femeile cu diabet zaharat cărora în perioada menstruațiilor le este mult mai dificil să-și țină sub control glicemia;
    • pentru femeile cu diverse maladii (inclusiv artrită reumatoidă sau cu sindromul colonului iritabil), care se caracterizează prin acutizarea durerilor în perioada sângerărilor menstruale;
    • pentru femeile cu forme severe de acnee care nu se rezolvă cu ajutorul altor tratamente.
  6. Administrarea contraceptivelor combinate în regim extins poate fi utilă și în cazul femeilor care se apropie de menopauză (vedeți Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei).
    În perioada de apropiere de menopauză femeile pot avea un șir de simptome foarte neplăcute (inclusiv, bufeuri de căldură și insomnii), însă ovulațiile încă pot persista și, drept consecință, în cazuri rare, se poate întâmpla o sarcină nedorită.
    În cazul femeilor care nu au contraindicații, administrarea contraceptivelor combinate în regim extins în perioada de apropiere de menopauză este asociată cu o ameliorare semnificativă (sau chiar dispariția completă) a simptomelor neplăcute, și asigură un nivel foarte înalt de protecție împotriva unei sarcini nedorite. Tratamentul obișnuit de substituție hormonală, utilizat pentru ameliorarea simptomelor asociate cu instalarea menopauzei, nu are efect contraceptiv. În plus, administrarea continuă a contraceptivelor combinate în perioada de apropiere de menopauză reduce în mod semnificativ probabilitatea de dezvoltare a hiperplaziei endometriale, stare care se depistează la aproximativ 10% dintre femeile care se apropie de menopauză, vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la estimarea stării endometrului, și la reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial. Monitorizarea și tratamentul hiperplaziei endometriale.).

Cel mai important dezavantaj al administrării contraceptivelor combinate în regim extins sau continuu este că în cazul în care femeia totuși rămâne însărcinată – la respectarea recomandărilor de administrare a anticoncepționalelor hormonale probabilitatea de concepție este foarte scăzută, dar nu poate fi exclusă complet – ea poate să afle despre sarcină relativ târziu. Este greu de apreciat care este importanța acestui fenomen.

Impactul potențial al contraceptivelor asupra dezvoltării fătului a fost studiat puțin. Datele disponibile în acest sens, obținute în baza observațiilor asupra copiilor născuți de femei care au continuat administrarea contraceptivelor fără să știe că sunt însărcinate, sugerează că contraceptivele hormonale, cel mai probabil, nu au nicio influență negativă semnificativă asupra dezvoltării fătului și asupra sănătății viitorului copil.

Ce impact negativ și pozitiv pot avea contraceptivele combinate asupra sănătății femeii pe termen lung și pe termen scurt? Care sunt particularitățile programului de grijă de sine în cazul femeilor care utilizează aceste preparate?

Această secțiune este un supliment al Planului argumentat științific de grijă de sine, unde am prezentat recomandări detaliate, respectarea cărora le permite adulților să-și reducă în mod semnificativ riscul individual de maladii cardiovasculare, de diabet zaharat, de osteoporoză și de dezvoltare a unui șir de afecțiuni oncologice.În acest capitol se explică ce se cunoaște în momentul de față cu privire la potențiala influență negativă și pozitivă a contraceptivelor combinate asupra celor mai importante aspecte ale sănătății femeilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și ce modificări ale planului de grijă de sine pot aplica femeile ce administrează contraceptive combinate, pentru a-și asigura un nivel optim de prevenție a celor mai răspândite maladii.

***

În scurt timp după elaborarea și începutul utilizării pe larg a contraceptivelor hormonale în anii 1960 a devenit evident că administrarea acestor preparate se asociază cu un șir de efecte adverse, însă s-a observat și impactul lor pozitiv important asupra sănătății femeilor.

Contraceptivele combinate moderne au un profil mult mai înalt de securitate decât preparatele din generația întâi și, în general, pentru majoritatea femeilor, efectele lor pozitive depășesc în mod semnificativ potențialele efecte negative.

În cadrul unui șir de cercetări de lungă durată s-a determinat că femeile care utilizează contraceptive combinate sunt supuse unui risc mai mic de deces din orice cauză, inclusiv unui risc semnificativ mai mic de deces din cauza maladiilor cardiovasculare și a cancerului, și au o durată de viață mai mare, comparativ cu femeile care nu utilizează contraceptive combinate [Havilevsky et al. 2013].

Folosind contraceptive combinate femeile obțin posibilitatea de a controla în mod sigur, și după propria dorință, momentul de apariție a sarcinii. Valoarea unei asemenea posibilități nu poate fi supraapreciată.

Din cauza unui nivel insuficient de informare, unele femei refuză să utilizeze contraceptive combinate, chiar dacă în cazul lor acest lucru ar prezenta o valoare importantă.

Totodată, la fel ca și alte preparate farmaceutice, contraceptivele combinate au un și de contraindicații și unele femei pot subestima riscul potențial asociat cu utilizarea acestor mijloace anticoncepționale în cazul lor.

Noi credem că, dispunând de informații veridice, bazate pe date științifice, referitor la securitatea pe termen lung și pe termen scurt a contraceptivelor combinate și a posibilității de rezolvare a potențialelor efecte secundare asociate cu administrarea acestora, femeile, împreună cu medicul lor:

    1. pot să-și facă o închipuire realistă cu privire la potențialele efecte pozitive și negative ale acestor preparate,
    2. pot să estimeze mai exact cât de rațională ar putea fi utilizarea acestor preparate în cazul lor.
    3. pot să-și ajusteze programul individual de grijă de sine, astfel încât să-și asigure un raport optim între beneficii și securitate pe toată durata de administrarea a anticoncepționalelor hormonale combinate.

***

Informațiile de mai jos au fost obținute, preponderent, în cadrul unor cercetări în care s-au făcut observații asupra femeilor care administrau contraceptive combinate monofazice în formă de comprimate orale, adică contraceptive orale combinate (COC).

Având în vedere compoziția chimică și acțiunea biologică similară, înainte de obținerea unor date mai specifice cu privire la eficacitatea și securitatea contraceptivelor monofazice în formă de inele vaginale și de plasturi cutanați, precum și a contraceptivelor multifazice, această informație este considerată a fi valabilă și pentru tipurile de contraceptive menționate.

Siguranța pe termen lung a administrării continue sau extinse a contraceptivelor orale (mai mult de 2 ani) a fost studiată într-o măsură mică. Însă, în baza datelor disponibile în prezent, se poate presupune cu un grad înalt de siguranță că administrarea contraceptivelor în regim extins sau continuu este asociată cu același nivel înalt de securitate ca și administrarea lor în regim ciclic.

Chiar dacă regimul continuu și cel extins de administrare a contraceptivelor este asociat cu careva riscuri suplimentare, acestea sunt neglijabile, și beneficiul pe care îl poate obține o femeie de la utilizarea unor asemenea scheme de administrare depășește cu mult potențialele riscuri.

Efect contraceptiv sigur, dar complet reversibil. Potențialul impact pozitiv pe termen lung al contraceptivelor asupra capacității femeii de a concepe un copil

(1) La fel ca și alte anticoncepționale hormonale (vedeți Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați.), contraceptivele combinate conferă un nivel înalt de protecție împotriva unei sarcini nedorite, cu efect complet reversibil.

(1) Cu condiția utilizării ideale – adică dacă femeia nu omite nicio pastilă și acțiunea preparatului nu este redusă de careva fenomene, precum dereglarea funcției intestinale, fumat etc. – contraceptivele combinate moderne cu doza de etinilestradiol de 35 mcg sau mai mică conferă o eficacitate contraceptivă de aproape 100%.

Eficacitatea contraceptivelor combinate în caz de administrare uzuală constituie aproximativ 91%. Asta înseamnă că dintre 100 de femei care administrează contraceptive combinate cu anumite abateri de la recomandări în decursul unui an, aproximativ 9 femei rămân însărcinate.

Principala cauză de reducere a efectului contraceptiv al anticoncepționalelor combinate este încălcarea regimului de administrare (de exemplu omiterea a 2 sau mai multe comprimate active în caz de administrare ciclică a preparatelor respective).

Potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat în SUA în 1995, în perioada ultimelor 3 luni înainte de sondaj, aproximativ 15,5% dintre femeile intervievate au omis o pastilă și aproximativ 13,3% au omis 2 sau mai multe pastile.

Eficacitatea contraceptivă a anticoncepționalelor combinate poate fi ceva mai redusă în cazul femeilor cu greutate excesivă (cu IMC Indicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
Indicele de masă corporală se calculează după formula:
IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
18: insuficiență de greutate
18-25: greutate normală
25-30: greutate excesivă
30-35: obezitate de gradul întâi
35-40: obezitate de gradul doi
40: obezitate de gradul trei
mai mare de 30).

Efectul contraceptiv al plasturilor ce se aplică pe piele și al inelelor vaginale este, în general, comparabil cu efectul contraceptivelor orale sau poate fi ceva mai mare, deoarece utilizarea plasturilor sau a inelelor este asociată cu o probabilitate mai mică de erori de administrare.

Comparativ cu regimul ciclic, schema continuă și cea extinsă de administrare a contraceptivelor combinate conferă un efect contraceptiv ceva mai înalt. Acest lucru poate fi explicat de faptul că asemenea regimuri de administrare a anticoncepționalelor inhibă într-o măsură mai mare ovulația și permit omiterea unui număr mai mare de pastile contraceptive, fără reducerea semnificativă a riscului de sarcină nedorită (până la 7 pastile consecutive după o perioadă de cel puțin 21 de zile de administrare neîntreruptă).


(2) Efectul contraceptiv al anticoncepționalelor orale combinate este complet reversibil. Funcția naturală hormonală a ovarelor și ovulațiile (respectiv capacitatea femeii de a concepe un copil) se restabilește complet în decursul a câteva zile sau săptămâni după încetarea administrării contraceptivelor combinate.

(3) Impactul pe termen lung al contraceptivelor combinate asupra capacității femeii de a concepe un copil a fost puțin studiat, însă datele disponibile în acest sens sugerează că impactul este unul pozitiv.

Se presupune că utilizarea contraceptivelor în schemă continuă sau extinsă poate spori (sau menține) capacitatea femeii de a concepe un copil, din contul reducerii probabilității de dezvoltare a endometriozei și/sau a episoadelor de inflamație a organelor pelviene. Se știe că probabilitatea de dezvoltare a acestor afecțiuni crește direct proporțional cu frecvența menstruațiilor, și că ambele stări sunt asociate cu o creștere semnificativă a riscului de infertilitate, din cauza obstrucționării trompelor uterine (vedeți Infertilitate și dificultăți în conceperea unui copil. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați).

Utilizarea contraceptivelor combinate reduce în mod semnificativ riscul de sarcină ectopică. Pe lângă riscul de complicații acute și severe ce prezintă pericol imediat pentru viața femeii, sarcina extrauterină este, de asemenea, asociată cu un risc foarte înalt de lezare ireversibilă a trompei uterine și a faptului că va fi necesară înlăturarea chirurgicală a trompei uterine afectate.

Utilizarea contraceptivelor combinate reduce probabilitatea formării chisturilor ovariene clasificate drept endometrioame. Prezența endometrioamelor este asociată cu reducerea capacității de a concepe un copil și cu eficacitatea scăzută a ciclurilor de fertilizare in vitro (FIV).

Adesea femeilor care urmează să efectueze FIV li se recomandă administrarea unei cure scurte de contraceptive combinate, pentru reducerea riscului de formare a chisturilor ovariene, ceea ce permite creșterea indirectă a eficacității fertilizării in vitro.

Riscul de sarcină nedorită și importanța unei contracepții eficace reprezintă o problemă mult mai serioasă decât afectarea planurilor personale ale femeii. După cum am arătat în articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați., sarcina este asociată cu o probabilitate înaltă de complicații severe, motiv pentru care acceptarea potențialelor riscuri legate de sarcină este justificată doar în cazul femeilor care chiar vor să nască un copil.Pentru majoritatea femeilor, riscul asociat cu administrarea contraceptivelor combinate este semnificativ mai mic decât riscul asociat cu o sarcină nedorită și/sau cu întreruperea acesteia, astfel încât utilizarea contraceptivelor combinate în calitate de mijloc anticoncepțional poate fi o măsură foarte eficace și absolut justificată de grijă de sine.

Recomandări detaliate pentru femei cu privire la alegerea mijloacelor contraceptive și comparația contraceptivelor combinate cu alte anticoncepționale sunt prezentate în articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați..

Reducerea riscului de cancer ovarian

(1) Cancerul ovarian este o maladie oncologică relativ rară, dar foarte agresivă, care este greu de diagnosticat la etapa inițială de dezvoltare și se asociază cu un prognostic foarte nefavorabil de supraviețuire.

La diferite etape ale vieții, cancerul ovarian este diagnosticat la circa 1,3% dintre femei. Cea mai înaltă probabilitate de dezvoltare a acestei afecțiuni se înregistrează la femeile mai în vârstă de 50 de ani.

În aproape toate cercetările în cadrul cărora s-a studiat potențialul impact al administrării contraceptivelor orale combinate (în regim ciclic) asupra probabilității de dezvoltare a cancerului ovarian, s-a confirmat că administrarea preparatelor respective este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de apariție a acestei boli.

Într-un studiu din anul 2008 au fost analizate datele obținute în rezultatul observației asupra stării de sănătate a peste 23 000 de femei ce au administrat contraceptive combinate, precum și a peste 87 000 de femei ce nu au administrat contraceptive combinate. Rezultatele acestui studiu au arătat că administrarea ciclică a contraceptivelor combinate a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului ovarian. Probabilitatea dezvoltării acestei maladii se reduce în medie cu 20% pentru fiecare 5 ani de administrare a contraceptivelor orale combinate (COC). Efectul protector se menține cel puțin timp de 20 de ani după încetarea administrării anticoncepționalelor combinate. Acest efect a fost demonstrat și pentru contraceptivele combinate moderne cu doză mică de etinilestradiol.

(2) Nu s-a studiat în mod specific în ce măsură o protecție similară este conferită și de administrarea contraceptivelor combinate în schema continuă sau extinsă, însă având în vedere similitudinile dintre aceste regimuri și cel ciclic, se presupune că ele asigură un nivel de protecție la fel de înalt împotriva cancerului ovarian.

(3) Efectul protector al contraceptivelor combinate în cea ce ține de reducerea riscului de cancer ovarian a fost înregistrat și în cazul femeilor cu predispoziție genetică mărită pentru această afecțiune în legătură cu prezența mutațiilor în genele BRCA1 și BRCA2. Unora dintre femeile cu asemenea mutații li se recomandă să administreze contraceptive combinate în calitate de tratament profilactic al cancerului ovarian.

În afară de un risc crescut de cancer ovarian, mutațiile în genele BRCA1 și BRCA2 sunt asociate și cu risc foarte înalt de dezvoltare a cancerului mamar. Rezultatele cercetărilor indică asupra faptului că administrarea contraceptivelor combinate de către femeile cu asemenea mutații nu influențează probabilitatea de dezvoltare a cancerului de sân.

Posibilități suplimentare de protecție împotriva cancerului ovarian

Având în vedere incidența foarte scăzută, precum și dificultățile de diagnostic al cancerului ovarian la stadii timpurii, actualmente nu există niciun program de screening cu eficacitate dovedită, care le-ar permite femeilor să-și reducă riscul de dezvoltare a acestei afecțiuni sau să crească în mod semnificativ probabilitatea de detectare a acesteia în timp util.

La moment, una dintre principalele posibilități de detectare a cancerului ovarian la un stadiu incipient este continuarea investigațiilor cu scop de supraveghere a evoluției „chisturilor ovariene”, depistate la ecografie.
În rândul femeilor mai tinere de 50 de ani, 1 din 1000 de chisturi ovariene detectate este, de fapt, un cancer. Printre femeile mai în vârstă de 50 de ani, cancerul ovarian se diagnostichează la 3 din 1000 de femei cu semne de chist ovarian la ultrasonografie.

Recomandări detaliate cu privire la cazurile în care la depistarea unui chist ovarian poate fi argumentată efectuarea unui diagnostic suplimentar sunt prezentate în articolul Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament.

Reducerea riscului de hiperplazie și cancer endometrial

(1) Actualmente, cancerul endometrial, adică cancerul apărut în învelișul intern al uterului, este al 4-lea cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor care trăiesc în țările din Europa și America de Nord.

Acesta reprezintă aproximativ 6% dintre toate cazurile de maladii oncologice și cauzează aproximativ 3% din toate cazurile de deces de maladii oncologice printre femei.

Probabilitatea medie de dezvoltare a cancerului endometrial la o femeie constituie 2,8% în decursul întregii vieți.

Au fost obținute dovezi multiple și convingătoare în favoarea faptului că administrarea contraceptivelor orale combinate este asociată cu reducerea semnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului endometrial.

Conform rezultatelor mai multor cercetări (inclusiv cercetări efectuate după anul 2000), la femeile care administrează contraceptive combinate probabilitatea de apariție a cancerului endometrial se reduce în medie cu 40-50%, în funcție de durata administrării acestor preparate.

La fel ca și în cazul cancerului ovarian, efectul protector se menține în decursul unei perioade îndelungate de timp după întreruperea administrării COC – încă cel puțin timp de 20 de ani.

(2) Nu s-a studiat în mod specific în ce măsură o protecție similară este conferită și de administrarea contraceptivelor combinate în schema continuă sau extinsă, însă având în vedere asemănările dintre aceste regimuri și cele ciclice, se presupune că ele asigură un nivel de protecție cel puțin la fel de înalt împotriva cancerului endometrial. De asemenea, se presupune că administrarea îndelungată a contraceptivelor combinate poate duce la regresia hiperplaziei endometriale (această stare poate precede dezvoltarea cancerului endometrial).

(3) Utilizarea contraceptivelor combinate sau a contraceptivelor doar pe bază de progestative este una din cele mai importante măsuri profilactice de reducere a riscului de dezvoltare a cancerului endometrial la femeile cu tulburări de ovulație, inclusiv la femeile cu sindromul ovarelor polichistice.

Posibilități suplimentare de protecție împotriva cancerului endometrial

Majoritatea cazurilor de cancer endometrial se manifestă la o etapă timpurie – prin asemenea simptome, precum sângerări vaginale neregulate, menstruații prea abundente sau prea îndelungate –, și datorită acestui fapt pot fi diagnosticate în stadiu incipient, atunci când șansele de vindecare sunt foarte înalte.

Din acest motiv, în cazul unor femei cu sângerări vaginale „neobișnuite”, poate fi rațională efectuarea diagnosticului de evaluare a stării endometrului. Recomandări detaliate în această privință, inclusiv cu privire la necesitatea de efectuare a diagnosticului în caz de apariție a sângerărilor vaginale neobișnuite în timpul administrării contraceptivelor combinate, sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Posibila creștere nesemnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului mamar

(1) Probabilitatea medie de apariție a cancerului de sân în decursul întregii vieți a unei femei este înaltă și constituie aproximativ 12,3-12,5%. La femeile cu predispoziție genetică mărită față de cancer mamar probabilitatea de dezvoltare a acestei maladii în decursul întregii vieți poate constitui 20-80%.

Probabilitatea de apariție a cancerului de sân crește începând cu vârsta de 40-50 de ani și ajunge la un nivel maxim după vârsta de 60 de ani.

Probabilitatea absolută de dezvoltare a cancerului mamar la femeile care încă nu au ajuns la vârsta de menopauză, în special la femeile mai tinere de 30 de ani, este foarte mică, indiferent de faptul dacă administrează sau nu contraceptive.

(2) Pentru a studia potențialul impact al contraceptivelor combinate asupra probabilității de dezvoltare a cancerului de sân, în anul 1996 a fost efectuată o analiză sistematică a tuturor cercetărilor publicate până în acel moment. Au fost analizate datele obținute din observații asupra sănătății a peste 53 000 de femei care au administrat contraceptive combinate și peste 100 000 de femei care nu au administrat contraceptive combinate.

Rezultatele analizei au arătat că administrarea contraceptivelor combinate este asociată doar cu o creștere neglijabilă a riscului de dezvoltare a cancerului de sân. De asemenea, s-a determinat că nivelul de risc nu depinde de durata administrării COC și că peste 10 ani după încetarea administrării contraceptivelor combinate riscul respectiv revine la nivelul statistic mediu.

Date similare au fost obținute în anul 2002, atunci când în cadrul unei cercetări mari nu a fost stabilită nicio legătură directă între apariția cancerului mamar și administrarea contraceptivelor orale combinate.

(3) Impactul administrării contraceptivelor combinate conform schemelor extinsă sau continuă asupra probabilității de apariție a cancerului de sân nu a fost studiat, însă, pe baza datelor teoretice, se poate presupune că o asemenea utilizare a preparatelor respective se asociază cu un nivel de risc la fel de scăzut.

Posibilități de protecție împotriva cancerului de sân

Sunt disponibile câteva investigații care, în unele cazuri, permit diagnosticarea cancerului mamar la un stadiu timpuriu, atunci când șansele de vindecare sunt destul de mari.

Femeile care ar vrea să-și evalueze riscul individual de apariție a cancerului de sân și raționalitatea participării la un program de screening pot găsi informații detaliate în acest sens în articolul Cancer de sân (cancer mamar), prevenţie şi tratament.


Reducerea riscului de cancer de colon

Probabilitatea medie de dezvoltare a cancerului de colon pe parcursul întregii vieți constituie aproximativ 1 din 21 (4,7%) la bărbați și 1 din 23 (4,4%) la femei. La persoanele cu predispoziție genetică crescută față de această maladie riscul poate fi mult mai mare.

Există dovezi convingătoare în favoarea faptului că administrarea contraceptivelor orale combinate este asociată cu reducerea cu 18% a riscului de dezvoltare a cancerului de colon, însă după întreruperea administrării anticoncepționalelor efectul protector al acestora dispare.

La analiza rezultatelor unei serii de studii publicate până în anul 2013 s-a determinat că între administrarea contraceptivelor orale și riscul de dezvoltare a cancerului de colon există o legătură invers proporțională. Cu cât este mai îndelungată perioada de administrare a contraceptivelor orale combinate, cu atât mai mult se reduce riscul individual al femeii de apariție a cancerului de colon.

Posibilități suplimentare de protecție împotriva cancerului de colon

La moment există un program relativ simplu și eficace de investigații profilactice care, în multe cazuri, permit diagnosticarea cancerului de colon la o etapă timpurie de dezvoltare.

Există vreun motiv pentru a presupune că utilizarea contraceptivelor combinate se poate asocia cu un risc crescut de cancer cervical?

La femeile de peste 30 de ani care nu participă în programe de screening pentru prevenția cancerului de col uterin, riscul de apariție a acestei maladii constituie câteva zeci de cazuri per 100 000 de femei pe an și atinge nivelul maxim după vârsta de 50 ani.

În cadrul mai multor cercetări s-a determinat că la femeile care utilizează contraceptive orale combinate cancerul cervical se diagnostichează ceva mai frecvent decât la femeile care nu administrează aceste preparate. La fel ca și în cazul cancerului de sân, riscul de cancer cervical revine la nivelul mediu statistic peste 10 ani după întreruperea utilizării contraceptivelor combinate.

În cadrul unor cercetări mai recente s-a stabilit că între administrarea COC și apariția cancerului de col uterin nu există nicio legătură independentă și că, în acest caz, este vorba de o corelație statistică, și nu de o legătură de cauzalitate.

Se știe că dezvoltarea cancerului cervical este determinată, în principal, de prezența infecției cu tipuri oncogene ale virusului papiloma uman (HPV) și că riscul de apariție a acestei maladii poate fi redus în mod semnificativ cu ajutorul vaccinului contra virusului HPV și din contul tratamentului prompt al modificărilor precanceroase provocate de virusul dat în țesuturile colului uterin.

Posibilități de protecție împotriva cancerului de col uterin

Renunțarea la utilizarea contraceptivelor combinate nu este o strategie eficace de reducere a riscului de cancer cervical.

La moment există niște programe relativ simple și foarte eficace de investigații preventive și tratamente care au contribuit la reducerea incidenței cancerului de col uterin în unele țări cu peste 50%. Femeile care ar vrea să implementeze recomandările de grijă de sine pentru reducerea riscului personal de dezvoltare a acestei maladii au la dispoziție câteva opțiuni de investigații profilactice. Informații detaliate cu privire la acest subiect sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin. Testul Papanicolau, frotiul citologic. Analiza HPV. Colposcopia și biopsia colului uterin. Diagnosticul și tratamentul displaziei cervicale..

În plus, femeilor mai tinere de 26 de ani care ar vrea să-și reducă în mod semnificativ riscul individual de dezvoltare a cancerului de col uterin în viitor li se recomandă administrarea vaccinului ce conferă o protecție înaltă împotriva infectării cu cele mai răspândite tipuri de infecție HPV, vedeți Vaccin contra HPV/cancer de col uterin (Cervarix, Gardasil)

Creșterea riscului de trombembolism venos

(1) Trombembolismul venos este o stare care se caracterizează prin formarea în vene a trombilor (cheagurilor sangvine), care pot migra în alte vase sangvine importante, blocându-le. Consecințele tromboemboliei pot fi foarte grave, inclusiv moarte subită din cauza obstrucționării vaselor sangvine mari din plămâni.

Simptomele tromboembolismului venos pot include: dureri intense sau edem în ambele picioare sau într-un singur picior, apariția bruscă a dispneei (senzație de lipsă de aer) sau a tusei, dureri în piept, slăbiciune musculară sau amorțeală într-o parte a corpului (de exemplu într-un picior sau într-o mână). În caz de apariție a unor asemenea simptome se recomandă solicitarea imediată a ajutorului medical.

(5) Administrarea anticoncepționalelor combinate este asociată cu creșterea relativă a probabilității de apariție a trombembolismului venos, însă la majoritatea femeilor care utilizează remediile respective probabilitatea absolută de dezvoltare a acestei maladii este foarte redusă, și, cu siguranță, este mult mai mică decât la femeile însărcinate sau aflate în perioada de după naștere.

  • În cazul femeilor care nu administrează contraceptive combinate probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie aproximativ 2-3 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • În cazul femeilor care administrează contraceptive orale combinate probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este, în medie, de 3 ori mai mare, și constituie aproximativ 2-10 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • Schimbările hormonale ce au loc în perioada sarcinii sunt asociate cu o creștere mult mai mare a riscului de trombembolism. În perioada sarcinii trombembolismul venos se dezvoltă la aproximativ 29 din 10 000 femei.
  • În primele 3 săptămâni după naștere probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie în jur de 200-400 de cazuri la 10 000 de femei. Peste 6 săptămâni după naștere riscul revine la nivelul mediu.

(3) S-a determinat că creșterea riscului de trombembolism venos este determinată de componenta estrogenică a contraceptivelor combinate. Există o legătură directă între probabilitatea de dezvoltare a trombemboliei și doza de estrogen. O doză de etinilestradiol mai mare de 20 mcg este asociată cu creșterea probabilității de trombembolism venos.

În cadrul mai multor cercetări s-a stabilit că probabilitatea de apariție a trombembolismului venos depinde și de tipul analogului de progesteron* din componența contraceptivelor combinate.

  • La femeile care administrează preparate ce conțin în calitate de progestativ etonogestrel sau norelgestromin, probabilitatea de dezvoltarea a trombembolismului venos este de aproximativ 6-12 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • La femeile care administrează preparate ce conțin în calitate de progestativ desogestrel, gestoden, drospirenonă sau ciproteron acetat, probabilitatea de dezvoltarea a trombembolismului venos este de aproximativ 9-12 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • În cazul femeilor care administrează contraceptive combinate ce conțin levonorgestrel, noretisteron sau norgestimat, probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie aproximativ 5 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • Influența preparatelor ce conțin clormadinonă, dienogest și nomegestrol asupra probabilității de trombembolism încă nu a fost studiată.

* În cazul dat creșterea riscului de trombembolism venos este legată nu de acțiunea propriu-zisă a progestativului, ci de capacitatea mai redusă a anumitor tipuri de progestative de a combate acțiunea trombogenică a etinilestradiolului.

(4) S-a constatat că probabilitatea de dezvoltare a trombembolismului venos este mărită (deși în cifre absolute rămâne la un nivel foarte mic):

  • în primul an de administrare a contraceptivelor combinate, mai ales în primele luni;
  • după reluarea administrării contraceptivelor combinate – după o întrerupere cu durata mai mare de 1 lună;
  • după trecerea de la alte tipuri de contraceptive la cele care conțin acetat de ciproteron.

(5) Probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos revine până la nivelul mediu circa peste 1-3 luni după încetarea administrării contraceptivelor combinate.

(6) Nu există niciun motiv pentru a presupune că administrarea contraceptivelor combinate în regim extins sau prelungit ar putea fi asociată cu un risc mai mare de trombembolism venos, comparativ cu regimurile ciclice.

(7) Pe lângă administrarea contraceptivelor combinate, există un șir de alți factori care pot contribui la creșterea riscului de trombembolism, inclusiv greutatea excesivă, fumatul, predispoziția genetică mărită la formarea trombilor și vârsta.

  1. În cazul femeilor cu greutate excesivă, care nu administrează contraceptive orale combinate, probabilitatea apariției trombembolismului venos este de aproximativ 2-3 ori mai mare, decât la femeile cu greutatea normală (cu IMC Indicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
    Indicele de masă corporală se calculează după formula:
    IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
    18: insuficiență de greutate
    18-25: greutate normală
    25-30: greutate excesivă
    30-35: obezitate de gradul întâi
    35-40: obezitate de gradul doi
    40: obezitate de gradul trei
    sub 25).
  2. În cazul femeilor cu greutate excesivă care utilizează anticoncepționale combinate probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este de 10-24 de ori mai mare decât la femeile cu greutate normală care nu administrează contraceptive combinate.
  3. În cazul femeilor rudele apropiate ale cărora au suferit de trombembolism venos probabilitatea apariției acestei maladii este de 3 ori mai mare decât la celelalte femei.
  4. Probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos se mărește cu vârsta, în special după 35 de ani. Totodată, chiar și în cazul femeilor cu vârsta de 40-49 de ani, dar fără greutate excesivă, probabilitatea apariției acestei boli este foarte mică.

Prin urmare, în cazul femeilor cu probabilitate mărită de apariție a trombembolismului venos (în special cu greutate excesivă și/sau cu predispoziție genetică presupusă sau confirmată la această maladie) se recomandă fie evitarea utilizării contraceptivelor combinate, fie utilizarea acestora doar dacă beneficiul obținut depășește în mod evident riscul.

În cazul femeilor cu un risc crescut de trombembolism venos, dar care au nevoie de contracepție, o alegere rațională poate fi utilizarea dispozitivului intrauterin sau a contraceptivelor doar pe bază de progestative. Utilizarea acestor mijloace anticoncepționale nu este asociată cu creșterea riscului de trombembolism venos, vedeți:

(8) Alți factori care contribuie la creșterea riscului de trombembolism venos includ traumatisme sau intervenții chirurgicale și perioadele imediat următoare, atunci când nivelul de activitate fizică a persoanei este foarte redus. Cel mai înalt risc de trombembolie se observă la femeile care au suportat o intervenție chirurgicală în regiunea picioarelor.

Raționalitatea întreruperii administrării contraceptivelor combinate înainte de o asemenea intervenție chirurgicală încă nu a fost determinată. Problema este că, în cazul unor femei, întreruperea administrării contraceptivelor poate duce la apariția unei sarcini nedorite, care este asociată cu un risc înalt de trombembolism. În plus, fiecare reluare a administrării contraceptivelor după o perioadă îndelungată de pauză este asociată cu o creștere temporară a riscului de trombembolism pentru câteva luni.

Există vreun motiv pentru a presupune că utilizarea contraceptivelor combinate se poate asocia cu un risc crescut de infarct miocardic și/sau accident vascular cerebral?

(1) Bolile cardiovasculare – în special infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral – sunt principalele cauze de deces prematur, invaliditate și reducere semnificativă a calității vieții printre femeile mai în vârstă de 50 de ani.

În cazul persoanelor mai tinere de 40 de ani probabilitatea unui atac de cord este mică. Dintre toate cazurile de infarct miocardic, nu mai mult de 1-8% au loc la adulți mai tineri de 40 de ani.

Principalii factori de creștere a riscului de infarct miocardic și de alte boli cardiovasculare includ:

  1. hipertensiune arterială,
  2. diabet zaharat,
  3. greutate excesivă,
  4. fumat,
  5. devieri ale profilului lipidic (creșterea nivelului de LDL-colesterol);
  6. compoziția neadecvată a alimentației,
  7. insuficiență de efort fizic.

Indiferent de vârstă, în cazul femeilor care nu fumează și care nu au alte probleme de sănătate contraceptivele orale combinate care conțin o doză de etinilestradiol mai mică de 50 mcg nu cresc riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral. [WHO, 1996, 1997; Margolis et al.2007; Yang et al. 2009].

(2) În cadrul studiilor cu participarea femeilor care au ajuns la menopauză s-a determinat că la pacientele care în trecut au administrat contraceptive orale combinate, starea vaselor sangvine (indice determinat la coronarografie) a fost mai bună decât la femeile care nu au utilizat COC.

Totodată,

  • la femeile cu greutate excesivă,
  • la femeile fumătoare mai în vârstă de 35 de ani,
  • la femeile ce suferă de migrene cu aură,
  • la femeile cu diabet ce a dus la afectarea vaselor sangvine,
  • la femeile cu hipertensiune arterială (tensiunea mai mare de 140/90) care nu este bine controlată cu ajutorul tratamentului,
  • precum și la femeile la care în timpul unei sarcini anterioare s-a stabilit creșterea tensiunii arteriale,

administrarea contraceptivelor combinate se poate asocia cu o probabilitate mărită de infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic, însă riscul absolut de apariție a acestor complicații este foarte redus – se presupune că este semnificativ mai mic decât riscul de trombembolism venos.

Având în vedere potențiala creștere a riscului de afecțiuni cardiovasculare, în cazul femeilor care au acești factori de risc se recomandă renunțarea la contraceptive combinate și utilizarea altor mijloace anticoncepționale, cum ar fi dispozitivele intrauterine sau contraceptivele hormonale numai pe bază de progestative.

(3) În cazul femeilor care fumează mai mult de 15 țigări pe zi administrarea contraceptivelor combinate se asociază cu o creștere suplimentară a riscului de infarct miocardic în medie cu un caz la 1060 de femei.

(4) Migrena cu aură se caracterizează prin apariția unor accese de dureri severe de cap care sunt precedate de asemenea simptome, precum:

  • scântei, puncte sau linii luminoase în fața ochilor,
  • pierderea temporară a vederii,
  • amorțeală într-o anumită parte a corpului,
  • furnicături sau înțepături într-o anumită parte a corpului.

Conform rezultatelor diferitelor studii, în cazul femeilor cu migrene, în special cu migrene cu aură, care administrează contraceptive combinate hormonale, riscul de apariție a accidentului vascular cerebral ischemic este de 3 ori mai mare decât la femeile care nu au migrene.

(5) Nu a fost dovedită creșterea probabilității de dezvoltare a unui accident vascular cerebral sub acțiunea contraceptivelor combinate cu doze mici de etinilestradiol.

Rezultatele unui studiu au arătat că administrarea COC se poate asocia cu creșterea riscului de insult cu 1 caz la 5880 de femei, însă în alte cercetări asemenea date nu s-au confirmat.

(6) Datele disponibile indică asupra faptului că administrarea contraceptivelor combinate ar putea avea o influență pozitivă asupra metabolismului lipidic (în ceea ce privește nivelul colesterolului HDL), vedeți Determinarea şi controlul nivelului de colesterol în sânge.

(7) Utilizarea contraceptivelor hormonale nu mărește riscul de diabet zaharat de tip 2 și are doar un impact negativ nesemnificativ asupra metabolismului glucozei la femeile sănătoase și la cele cu diabet, vedeți Diabetul zaharat şi nivelul crescut al glucozei în sânge.

(8) Chiar dacă în viitor se va stabili că anticoncepționalele combinate, într-adevăr, măresc riscul de infarct și/sau de accident vascular cerebral la femeile tinere nefumătoare, cel mai probabil, riscul determinat va fi de câteva ori mai mic decât riscul cunoscut de dezvoltare a acestor maladii în timpul sarcinii și în perioada postpartum, ceea ce justifică utilizarea contraceptivelor pentru prevenirea unei sarcini nedorite.

Riscul mediu de infarct miocardic constituie:

  • circa 0,1 cazuri la 10 000 de femei tinere care nu iau contraceptive combinate;
  • circa 0,2 cazuri la 10 000 de femei tinere care administrează contraceptive combinate;
  • aproximativ 0,62 cazuri la 10 000 de femei gravide;

Riscul mediu de accident vascular cerebral constituie:

  • aproximativ 1 caz la 10 000 de femei tinere care iau sau nu iau contraceptive combinate;
  • aproximativ 3-4 cazuri la 10 000 de femei gravide.

Protecția împotriva bolilor cardiovasculare și a diabetului

În prezent deja există măsuri cu eficacitate înaltă de reducere a riscului de maladii cardiovasculare și diabet.

Tuturor femeilor care ar vrea să implementeze un plan de grijă de sine pentru a-și reduce în mod semnificativ riscul de a dezvolta aceste maladii, indiferent de faptul dacă intenționează sau nu să utilizeze contraceptive combinate, li se recomandă îndeplinirea unui șir de acțiuni cu eficacitate dovedită științific:

  • renunțarea la fumat,
  • corecția greutății,
  • ajustarea planului alimentar,
  • efectuarea regulată a efortului fizic,
  • monitorizarea nivelul tensiunii arteriale, a glicemiei și a profilului lipidic.

Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în secțiunea Planul grijei de sine.

Impactul potențial al contraceptivelor combinate asupra densității minerale osoase și a riscului de fracturi

(1) COC moderne ce conțin doze mici de etinilestradiol au un efect estrogenic mai mic, comparativ cu hormonii sexuali care se secretă în mod natural de către ovarele femeilor care nu administrează contraceptive combinate.

Teoretic, reducerea acțiunii estrogenice poate duce la reducerea densității minerale osoase, însă până în prezent nu au fost obținute dovezi concludente cu privire la faptul că administrarea contraceptivelor combinate este, într-adevăr, asociată cu creșterea riscului de fracturi.

(2) Datorită faptului că în rândul femeilor de vârstă reproductivă fracturile legate de fragilitatea sporită a oaselor se înregistrează extrem de rar, estimarea potențialului impact al contraceptivelor combinate asupra acestui risc este foarte dificilă.

Unii cercetători au propus estimarea riscului respectiv folosind metode indirecte, precum determinarea densității minerale osoase, însă exactitatea și valoarea practică a unei asemenea estimări încă nu a fost dovedită.

În cadrul diferitelor cercetări efectuate până în prezent au fost obținute date contradictorii cu privire la potențiala influență a contraceptivelor combinate asupra riscului de fracturi și asupra densității minerale osoase.

În câteva studii s-a stabilit că utilizarea COC este asociată cu o densitate minerală osoasă mai mare, în special în perioada de apropiere de menopauză, atunci când secreția naturală de estrogen în organism se reduce. Unii autori sugerează că acest efect poate reduce riscul de fracturi după instalarea menopauzei.

În alte cercetări s-a stabilit că la adolescente și la femei tinere administrarea COC se poate asocia cu un anumit nivel de reducere a densității minerale osoase, însă riscul de fractură rămâne extrem de scăzut.

Astfel, actualmente nu există motive serioase pentru a presupune că utilizarea anticoncepționalelor combinate mărește riscul de fracturi. Potrivit experților OMS, efectele benefice ale administrării contraceptivelor depășesc cu mult riscul potențial de reducere a densității minerale osoase.

Protecția împotriva osteoporozei și reducerea riscului de fracturi

Densitatea minerală osoasă și riscul de fracturi la vârstă înaintată depind de mulți factori, inclusiv de regularitatea și intensitatea efortului fizic efectuat în tinerețe.

Femeilor care ar vrea să aplice un plan de grijă de sine pentru a-și reduce riscul de fracturi li se recomandă să renunțe la fumat, să efectueze în mod regulat antrenamente de forță și să-și optimizeze compoziția alimentației.

La moment sunt disponibile programe eficace de diagnostic și tratament profilactic care permit reducerea semnificativă a probabilității de fracturi asociate cu osteoporoza la o vârstă avansată. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Osteoporoza, ghid detaliat pentru femei şi bărbaţi.

Posibila influență a contraceptivelor combinate asupra greutății corpului

(1) Greutatea excesivă în mod independent mărește probabilitatea de dezvoltarea a diabetului zaharat, a câtorva tipuri de cancer și a maladiilor cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral și trombembolism. Din acest motiv, menținerea unei greutăți optime reprezintă o componentă extrem de importantă a planului general de grijă de sine.

(2) La unele femei administrarea COC se poate asocia cu o creștere nesemnificativă în greutate, legată cu o ușoară retenție de apă în organism. Totodată, există dovezi convingătoare în privința faptului că administrarea contraceptivelor combinate nu contribuie la acumularea țesutului adipos și nu contribuie la creșterea în greutate din contul grăsimii.

(3) Nu există niciun motiv pentru a presupune că în cazul femeilor cu greutate excesivă administrarea contraceptivelor combinate îngreunează în vreun fel slăbitul.

Recomandări cu privire la organizarea unui program inofensiv și eficace de reducere în greutate sunt prezentate în articolul Slăbitul şi controlul greutăţii recomandări bazate pe dovezi.

Impactul posibil al contraceptivelor combinate asupra sângerărilor neregulate din vagin

(1) În cazul femeilor cu menstruații neregulate sau cu sângerări vaginale intermenstruale neregulate asociate cu diverse afecțiuni ginecologice – cel mai frecvent cu sindromul ovarelor polichistice și cu miom uterin – utilizarea contraceptivelor combinate permite restabilirea caracterului previzibil al sângerărilor. În asemenea cazuri, sângerările menstruale apar doar în perioadele de întrerupere a administrării contraceptivului.

(2) La unele femei, în primele 3-6 luni de la inițierea administrării ciclice a contraceptivelor combinate se observă apariția unor sângerări vaginale ușoare și rare în perioada intermenstruală (spotting).

În asemenea cazuri se recomandă, în primul rând, asigurarea faptului că mijlocul contraceptiv ales este utilizat în mod corespunzător, adică se respectă orarul de administrare.
Femeilor care fumează li se recomandă să renunțe la fumat – fumatul reduce riscul efectelor adverse ale contraceptivelor combinate și reduce eficacitatea acestora.

Dacă după excluderea legăturii sângerărilor ușoare cu fumatul sau cu administrarea necorespunzătoare a contraceptivelor acestea persistă, problema poate fi rezolvată în felul următor:

  • Dacă de la inițierea administrării contraceptivelor combinate încă nu au trecut 3 luni, se recomandă continuarea administrării preparatului ales. La majoritatea femeilor sângerările neregulate se rezolvă în decursul a câteva luni de administrare corectă a contraceptivelor combinate.
  • Dacă sângerările vaginale se mențin timp de o perioadă mai mare de 3 luni, se recomandă efectuarea testelor medicale:

Recomandări depline cu privire la raționalitatea efectuării testelor diagnostice în caz de apariție a sângerărilor vaginale neregulate sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

(3) Apariția sângerărilor vaginale neașteptate este un fenomen normal, adică previzibil, în caz de administrare în schemă continuă a contraceptivelor. După cum am arătat mai sus, pentru rezolvarea acestui fenomen se recomandă întreruperea administrării contraceptivului pentru o perioadă de 4 zile – cu condiția că din momentul inițierii ultimului ciclu de administrare au trecut mai mult de 21 de zile, iar apoi reluarea administrării preparatului anticoncepțional. În perioada de întrerupere a administrării sângerările devin abundente – au loc sângerări similare cu cele menstruale –, iar apoi sângerările de orice gen, inclusiv cele ușoare și neregulate ar trebui să dispară.

În cazul femeilor care administrează contraceptive în cicluri extinse deja de mai mult timp și la care anterior sângerările vaginale neregulate lipseau, iar apoi au apărut, poate fi argumentată efectuarea următoarelor investigații:

  1. testul de sarcină (vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei),
  2. excluderea gonoreei și a infecției cu Chlamydia (vedeți Secreții vaginale. Ghid pentru femei.),
  3. excluderea afecțiunilor colului uterin.

Recomandări depline cu privire la raționalitatea efectuării testelor diagnostice în caz de apariție a sângerărilor vaginale neregulate sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Efectul contraceptivelor combinate asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor, asupra durerilor abdominale și asupra altor simptome asociate cu menstruațiile

(1) Contraceptivele combinate moderne cu doză mică de etinilestradiol reduc în mod semnificativ volumul de sânge pierdut în cadrul unui episod de sângerări menstruale.

În cadrul unei serii de studii s-a constatat că la femeile care au administrat contraceptive hormonale combinate în cicluri de 28 zile (schema 21/7), pierderile de sânge în timpul unei menstruații s-au redus cu 40-50%.

O reducere și mai mare a volumului de sânge pierdut în cazul unei menstruații se observă la femeile care fac întrerupere pentru doar 4 zile între două cicluri de administrare a contraceptivelor (schema 24/4).

În caz de utilizare a contraceptivelor orale, a plasturilor cutanați sau a inelelor vaginale hormonale în regim extins sau continuu se reduce atât volumul de sânge pierdut în timpul unui episod de sângerare, cât și frecvența acestor episoade.

În cazul femeilor cu sângerări menstruale excesiv de abundente reducerea pierderilor de sânge din contul administrării anticoncepționalelor combinate asigură creștere semnificativă a calității vieții și a capacității de muncă.

La dorință sau în cazul în care este necesară reducerea volumului de sânge pierdut în timpul unui episod de sângerări menstruale, în perioada sângerărilor pot fi administrate preparate antiinflamatoare. Recomandări depline în privința rezolvării problemei sângerărilor menstruale abundente sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

(2) Potrivit datelor unui șir de cercetări și sondaje mici, la aproximativ 70-80% dintre femei administrarea ciclică a contraceptivelor combinate (în orice formă) este asociată cu o reducere mai mult sau mai puțin semnificativă a durerilor din timpul menstruației, inclusiv, la femeile cu endometrioză.

Administrarea în schemă prelungită sau continuă a contraceptivelor combinate permite reducerea atât a senzațiilor de durere din cadrul fiecărui episod de sângerări menstruale, cât și a frecvenței episoadelor respective (până la 1-4 menstruații pe an).

(3) Utilizarea contraceptivelor combinate este adesea asociată cu dureri în sâni.

Femeile în cazul cărora administrarea contraceptivelor combinate se asociază cu senzații de durere sau sensibilitate sporită a sânilor pot încerca să rezolve problema în felul următor:

  • să treacă la utilizarea contraceptivelor în formă de comprimate orale, dacă folosesc plasturi ce se aplică pe piele;
  • să aleagă contraceptive cu o doză mai mică de analogi de estrogen sau de progesteron;
  • să aleagă contraceptive cu un alt tip de analog de progesteron, de exemplu contraceptive ce conțin drospirenonă.

(4) Relativ rar utilizarea contraceptivelor combinate se asociază cu apariția grețurilor.

Femeile care anterior nu au observat acest efect advers trebuie să verifice, în primul rând, dacă nu sunt însărcinate. Vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Pentru rezolvarea grețurilor se pot încerca următoarele soluții:

(5) Unele femei care administrează contraceptive combinate observă apariția senzației de balonare în abdomen și/sau a retenției de lichid în organism, care se manifestă prin creșterea în greutate cu câteva kilograme și/sau prezența unor ușoare edeme.

Pentru rezolvarea acestui efect advers se pot încerca următoarele soluții:

  • alegerea unui alt contraceptiv cu o doză mai mică de estrogen;
  • alegerea unui contraceptiv ce conține drospirenonă – acest tip de progestativ are un slab efect diuretic.

(6) La unele femei utilizarea contraceptivelor hormonale se asociază cu apariția mai frecventă a durerilor de cap.

Pentru rezolvarea acestui efect advers se pot încerca următoarele soluții:

  • alegerea unui alt contraceptiv cu o doză mai mică de estrogen (etinilestradiol);
  • alegerea unui contraceptiv cu un alt tip de progestativ.

Dacă durerile de cap apar în perioada celor 4-7 zile de întrerupere a administrării contraceptivelor, în care apar sângerări menstruale, pentru rezolvarea problemei se poate încerca:

  • trecerea la un regim extins sau continuu de administrare a contraceptivelor;
  • utilizarea în timpul perioadelor de sângerări menstruale – când nu sunt administrate pastile hormonale active – a unui plasture cu doză mică de estradiol (50 mcg) sau administrarea estradiolului în formă de comprimate orale;
  • trecerea la contraceptive de generația a 4-a, ce conțin o combinație de estradiol valerat și dienogest.

Potențialul impact al contraceptivelor combinate asupra stării emoționale a femeii

(1) Contraceptivele ce conțin etinilestradiol și 30 mcg de drospirenonă pot fi eficace în ameliorarea simptomelor fizice și emoționale asociate cu sindromul premenstrual (PMS), mai ales în caz de administrare în schemă extinsă, prelungită sau 24/4.

Eficacitatea contraceptivelor combinate cu o altă compoziție în ceea ce privește ameliorarea simptomelor de PMS încă nu a fost dovedită.

În cadrul unui studiu s-a determinat că la femeile care administrau contraceptive combinate în regim extins (câte 168 de zile fără întrerupere) simptomele de PMS au apărut cu o frecvență mai mică, comparativ cu femeile care au administrat COC conform schemei 21/7.

Sindromul premenstrual este o afecțiune complexă, care se manifestă prin apariția unuia sau a câtorva simptome neplăcute, inclusiv fluctuații de dispoziție și senzație de tristețe și depresie, cu câteva zile înainte de începutul fiecărui episod de sângerări menstruale.

(2) Rezultatele cercetărilor sugerează că utilizarea contraceptivelor combinate nu este asociată cu un risc crescut de depresie.

Impactul posibil al contraceptivelor combinate asupra simptomelor asociate cu apropierea menopauzei

(1) Multe femei care se află în perioada premenopauzală (vedeți Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei) suferă de simptome neplăcute asociate cu deficit de estrogen, inclusiv bufeuri de căldură și insomnii.

Pentru ameliorarea acestor simptome, femeile pot lua un tratament de substituție hormonală cu doză mică de estrogen și progesteron. Dezavantajul acestui tratament constă în faptul că el nu are efect contraceptiv. În cazul femeilor cu activitate sexuală acest lucru este important, deoarece chiar și în perioada de apropiere de menopauză există o anumită probabilitate de sarcină.

Contraceptivele combinate administrate în regim extins sau continuu pot fi o alternativă mai potrivită de tratament. La fel ca și terapia de substituție hormonală, acestea înlătură în mod eficient insuficiența de estrogen, dar, pe lângă aceasta, asigură și o protecție stabilă împotriva sarcinii.

Un alt avantaj al administrării în schemă extinsă a contraceptivelor combinate înainte de instalarea menopauzei este controlul eficace al sângerărilor vaginale neregulate, prezente la multe femei aflate în această perioadă a vieții.

În cazul femeilor care au trecut un examen medical corespunzător, administrarea contraceptivelor combinate poate înlătura necesitatea unei intervenții chirurgicale pentru controlul sângerărilor vaginale. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

Potențiala influență a contraceptivelor combinate asupra creșterii excesive a părului pe față și/sau pe corp

(1) După cum am arătat în articolul Îndepărtarea părului. Informație argumentată științific cu privire la epilare și depilare. Recomandări pentru femeile cu creștere excesivă a părului, asociată cu hirsutism., contraceptivele combinate sunt cele mai importante remedii utilizate în ameliorarea sau rezolvarea creșterii excesive a părului pe față și/sau pe corp la femeile cu hirsutism (asociat cu SOP sau cu alte afecțiuni), care nu sunt complet mulțumite de efectul tratamentului cosmetic.

Femeilor interesate de utilizarea contraceptivelor combinate în tratamentul hirsutismului sau pentru corecția altor dereglări asociate cu SOP li se recomandă alegerea unui preparat cu doză mică de estrogen, cu un profil acceptabil de potențiale efecte secundare.

(2) Eficacitatea contraceptivelor în rezolvarea creșterii excesive a părului poate fi explicată de următoarele fenomene:

  • contraceptivele combinate inhibă secreția androgenilor în ovare și glandele suprarenale;
  • componenta estrogenică a acestor preparate mărește secreția de SHBG – aceasta proteină se leagă de testosteronul liber, reducând, astfel, disponibilitatea acestuia la nivelul foliculilor piloși.

Efectul inițial al contraceptivelor combinate, în sensul ameliorării creșterii excesive a părului, se dezvoltă în decurs de 6 luni. Efectul maxim se dezvoltă în decurs de 9 luni.

(3) În cazul în care administrarea în decursul a 6 luni a unui medicament ce conține o formă neutră a progesteronului nu va reduce suficient creșterea excesivă a părului pe față sau pe corp, poate fi justificată administrarea unui medicament ce conține un analog de progesteron cu activitate antiandrogenică:

  • acetat de ciproteron,
  • acetat de clormadinon,
  • drospirenonă.

(4) În cazul femeilor cu hirsutism moderat sau sever, pentru care administrarea contraceptivelor orale combinate cu activitate antiandrogenă în decursul a 6-9 luni nu a rezolvat problema creșterii excesive a părului, după estimarea potențialelor riscuri și beneficii poate fi justificată adăugarea în schema de tratament a unui medicament din grupul de antiandrogeni.

Recomandări depline cu privire la posibilitățile de rezolvare a problemei creșterii excesive a părului sunt prezentate în articolul Îndepărtarea părului. Informație argumentată științific cu privire la epilare și depilare. Recomandări pentru femeile cu creștere excesivă a părului, asociată cu hirsutism.

Efectul pozitiv al contraceptivelor combinate asupra pielii la femeile cu acnee (coșuri)

(1) Efectul pozitiv al contraceptivelor combinate asupra pielii la femeile cu acnee a fost studiat destul de bine.

La majoritatea femeilor la care acneea nu se rezolvă în rezultatul tratamentului cosmetic (vedeți Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat), problema se ameliorează sau se rezolvă complet după adăugarea în schema de tratament a contraceptivelor combinate.

Rezultatele unui studiu au arătat că peste 6 luni de la inițierea administrării contraceptivelor ce conțin 20 mcg de etinilestradiol și 150 mcg de desogestrel, coșurile au dispărut la 70% dintre femei.

Femeilor interesate de utilizarea contraceptivelor combinate în tratamentul acneei li se recomandă alegerea unui preparat cu doză mică de estrogen, cu un profil acceptabil de potențiale efecte secundare.

(2) Dacă peste 6 luni de tratament cu contraceptive combinate starea pielii nu se va îmbunătăți, este puțin probabil ca continuarea tratamentului să aibă vreun efect pozitiv în acest sens. Într-o astfel de situație se recomandă luarea în considerare a altor opțiuni disponibile de tratament (vedeți Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat).

(3) Mai demult femeilor cu acnee deseori li se recomanda utilizarea contraceptivelor care, în calitate progestativ, conțin acetat de ciproteron, drospirenonă, gestoden sau desogestrel. Însă avantajul contraceptivelor anume cu asemenea substanțe active în sensul ameliorării stării pielii la femeile cu acnee nu a fost dovedit.

(4) În rezultatul analizei mai multor studii s-a stabilit că femeile care au utilizat inele hormonale (Nuvaring) mai rar au suferit de acnee. Acesta poate fi un indicator indirect al unei eficacități mai înalte a acestui remediu în îmbunătățirea stării pielii, însă aceste date nu sunt suficiente pentru a susține că această formă de contraceptive este superioară, comparativ cu celelalte.

(5) Administrarea contraceptivelor combinate trebuie combinată cu măsuri cosmetice. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat.

(6) În cazul femeilor care pentru tratamentul acneei administrează preparate de isotretinoin, administrarea contraceptivelor combinate poate fi absolut necesară. Preparatele de isotretinoin pot provoca tulburări grave de dezvoltare a fătului în caz de sarcină, motiv pentru care este foarte important ca în perioada de administrare a acestora să fie asigurată o contracepție cu un nivel înalt de eficacitate.

Efectele pozitive ale contraceptivelor combinate la femeile cu sindromul ovarelor polichistice

(1) Contraceptivele combinate reprezintă principala posibilitate de tratament în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice (SOP), la care simptomele acestei stări nu se ameliorează într-o măsură suficientă din contul ajustării greutății corpului, a optimizării compoziției alimentare și a regimului de efort fizic.

După cum am arătat în articolul Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice, pentru femeile cu SOP contraceptivele combinate sunt:

  • remediul principal de ameliorare sau rezolvare a creșterii părului nedorit și/sau a acneei (în cazul în care femeia nu este mulțumită de măsurile cosmetice);
  • opțiunea de bază în rezolvarea problemei menstruațiilor neregulate/imprevizibile;
  • cel mai important mijloc de prevenție a dezvoltării hiperplaziei endometriale la femeile cu ovulații neregulate.

(2) Efectul pozitiv al contraceptivelor combinate asupra stării femeilor cu SOP se explică, pe de o parte, prin faptul că acestea reduc secreția de androgeni în ovare și glandele suprarenale, iar pe de altă parte, prin faptul că ele sporesc formarea de proteine ce se leagă de androgeni (SHBG). Împreună, aceste efecte duc la reducerea cantității de testosteron biodisponibil și reduc impactul lui negativ asupra funcției ovarelor și a stării pielii. La multe femei care administrează contraceptive combinate, nivelul de testosteron liber se reduce în mod semnificativ – uneori mai jos de nivelul caracteristic femeilor care nu au semne de exces de androgeni.

(3) În trecut, pe baza datelor teoretice, femeilor cu SOP deseori le erau recomandate contraceptivele care conțin etinilestradiol în doză de 20-35 mg în combinație cu un progestativ neutru (desogestrel sau gestoden) sau cu un progestativ cu acțiune anti-androgenică (drospirenonă, ciproteron, clormadinon).

Actualmente nu există dovezi convingătoare în favoarea faptului că o anumită formă de contraceptive combinate (comprimatele orale, plasturii care se aplică pe piele sau inelele vaginale) sau o anumită compoziție a contraceptivelor hormonale (de exemplu contraceptivele cu acțiune antiandrogenă, care conțin drospirenonă, acetat de ciproteron sau clormadinon) asigură un control mai eficace al simptomelor asociate cu SOP.

Din acest motiv, în alegerea medicamentului femeilor li se recomandă să se ghideze, în primul rând, de siguranța, disponibilitatea și prețul preparatului.

(4) După unii autori, contraceptivele combinate în formă de comprimate cu administrare orală, precum și contraceptivele ce conțin progestative cu acțiune antiandrogenică pot fi ceva mai eficace în controlul creșterii excesive a părului la femeile cu SOP, comparativ cu alte contraceptive.

Astfel, în cazul în care nu se obține o ameliorare satisfăcătoare a creșterii părului în exces în decursul primelor 6-9 luni de administrare a contraceptivelor combinate cu un progestativ neutru, se poate recomanda încercarea administrării unui contraceptiv care conține un progestativ cu acțiune antiandrogenică.

(5) În cadrul câtorva studii mici s-a constatat că administrarea contraceptivelor în cicluri prelungite – adică întreruperea administrării preparatului și, respectiv, apariția sângerărilor menstruale o dată la 3-12 luni – poate fi mai eficace în controlul simptomelor de SOP și, în plus, le permite femeilor să reducă în mod semnificativ volumul de sânge pierdut cu menstruațiile.

Din moment ce contraceptivele combinate asigură un efect progesteronic stabil, absența menstruațiilor în timpul administrării medicamentelor respective în cicluri prelungite nu se asociază cu creșterea riscului de hiperplazie sau cancer endometrial (spre deosebire de cazurile în care menstruațiile lipsesc timp îndelungat la o femeie care nu administrează anticoncepționale hormonale).

(6) Femeile cu SOP, independent de alți factori, pot avea un risc mărit de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare și ar putea avea nevoie de un program mai intens de grijă de sine (vedeți Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice).

Securitatea utilizării contraceptivelor combinate de către femeile cu SOP, în ceea ce ține de riscul cardiovascular, a fost studiată doar în cadrul unor studii mici, cu o perioadă scurtă de supraveghere. În cadrul acestor studii nu au fost găsite dovezi în privința faptului că anume femeile cu această afecțiune utilizarea contraceptivelor hormonale se asociază cu un risc mai mare de complicații cardiovasculare decât la femeile fără sindromul respectiv, de aceeași vârstă și cu factori de risc similari.

În cadrul câtorva cercetări s-a determinat că la femeile cu SOP administrarea contraceptivelor orale combinate moderne:

  • nu se asociază cu un risc crescut de efecte adverse severe, dacă femeia nu are contraindicații pentru administrarea acestor preparate;
  • nu influențează în mod semnificativ asupra nivelului de rezistență la insulină sau asupra metabolismului glucozei;
  • nu mărește probabilitatea dezvoltării diabetului de tip 2 la femeile fără exces semnificativ de greutate;
  • nu conduce la devierea indicilor profilului lipidic – administrarea contraceptivelor cu acțiune antiandrogenă, dimpotrivă, poate avea un efect pozitiv asupra compoziției lipidelor, ducând la creșterea nivelului de colesterol HDL;
  • nu contribuie la adăugarea în greutate, și nu influențează distribuția țesutului adipos;

Astfel, toate contraceptivele hormonale moderne – inclusiv contraceptivele cu acțiune antiandrogenă, care, posibil, sunt asociate cu un risc mai mare de trombembolism – sunt aprobate pentru utilizare de către femeile cu SOP, cu condiția că se potrivesc din punctul de vedere al celorlați parametri de securitate.

Femeilor cu sindromul ovarelor polichistice li se recomandă, în măsura posibilităților, să evite utilizarea preparatelor cu o doză de etinilestradiol mai mare de 35 mcg, deoarece asemenea preparate se pot asocia cu un risc mai înalt de efecte adverse cardiovasculare.

(7) Încă nu a fost stabilită durata optimă de tratament cu contraceptive orale combinate pentru femeile cu SOP. Dacă necesitatea de administrare a acestor preparate se menține, iar contraindicațiile pentru administrarea lor lipsesc, acestea pot fi administrate până la instalarea menopauzei.

Recomandări detaliate cu privire la grija de sine pentru femeile cu SOP sunt prezentate în articolul Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice.

Impactul posibil al contraceptivelor combinate asupra dimensiunilor fibroamelor uterine și asupra simptomelor asociate cu acestea

(1) Prezența mioamelor uterine nu este o contraindicație pentru utilizarea anticoncepționalelor combinate.

(2) Datele disponibile în prezent sugerează că anticoncepționalele combinate, indiferent de forma și compoziția acestora, nu contribuie la creșterea în volum a fibroamelor uterine, dar nici la micșorarea acestora.

Administrarea contraceptivelor combinate, aparent, nu mărește probabilitatea de apariție a fibroamelor.

(3) În cazul multor femei la care prezența unui miom se asociază cu sângerări vaginale prea abundente sau neregulate, administrarea ciclică, continuă sau extinsă a contraceptivelor combinate poate reduce în mod semnificativ pierderile de sânge în timpul menstruațiilor și poate rezolva problema sângerărilor neregulate.

Recomandări depline cu privire la raționalitatea tratamentului și a supravegherii medicale în cazul femeilor la care a fost depistat unul sau câteva mioame uterine sunt prezentate în articolu Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament.

Potențialul impact al contraceptivelor combinate asupra dimensiunilor chisturilor ovariene și asupra probabilității de formare repetată a acestora

(1) S-a determinat că anticoncepționalele combinate nu reduc dimensiunile chisturilor ovariene simple deja formate, și că pot reduce într-o mică măsură dimensiunile endometrioamelor.

(2) Contraceptivele combinate cu doze mari de estrogen care se utilizau în trecut cu acest scop erau foarte eficace în prevenirea formării repetate a chisturilor foliculare ovariene și a chisturilor corpului luteal. Contraceptivele moderne cu doze mici de estrogen, aparent, nu reduc probabilitatea formării chisturilor foliculare, dar reduc riscul de reapariție a chisturilor corpului luteal și a endometrioamelor.

Recomandări depline cu privire la raționalitatea tratamentului și a supravegherii medicale în cazul femeilor la care a fost depistat un chist ovarian sunt prezentate în articolul Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament.

Impactul posibil al contraceptivelor combinate asupra apariției endometriozei și asupra simptomelor asociate cu această afecțiune

(1) Eficacitatea contraceptivelor combinate hormonale în ceea ce privește ameliorarea durerilor asociate cu endometrioza, în special a durerilor menstruale, și, într-o măsură mai mică, a durerilor cronice în regiunea pelviană, a fost dovedită în câteva studii mici.

În cadrul unui studiu s-au făcut observații asupra stării a 71 de femei cu endometrioză confirmată la laparoscopie. Toate femeile au administrat contraceptive combinate timp de 3 luni. La sfârșitul ciclului de tratament la 30de femei durerile s-au redus semnificativ sau au dispărut complet, însă la celelalte 41 de femei durerile au persistat.

În cadrul unui alt studiu s-a constatat că în cazul femeilor cu endometrioză contraceptivele orale combinate cu doză mică de estrogen sunt la fel de eficace în ameliorarea durerilor în timpul actului sexual și al durerilor cronice în regiunea pelviană, ca și preparatele din grupul de agoniști ai GnRH.

(2) Deși încă nu au fost acumulate suficiente dovezi în privința eficacității, luând în considerare avantajele acestor medicamente, mulți experți și multe societăți ginecologice le recomandă femeilor cu endometrioză să încerce un tratament cu contraceptive combinate înainte de a lua în considerare alte opțiuni de tratament.

Recomandări depline cu privire la raționalitatea tratamentului și a supravegherii medicale în cazul femeilor la care se presupune sau a fost confirmat diagnosticul de endometrioză sunt prezentate în articolul Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament.

(3) În prezent nu există dovezi convingătoare în favoarea faptului că un anumit tip de anticoncepționale combinate ar fi mai eficace în tratamentul simptomelor asociate cu endometrioza, comparativ cu celelalte preparate. Prin urmare, femeilor li se recomandă să aleagă acel preparat, care li se potrivește cel mai bine din punctul de vedere al schemei de administrare, al profilului de siguranță și al costului.

(4) Pentru ameliorarea durerilor asociate cu endometrioza contraceptivele hormonale pot fi administrate după schema 21/7, 24/4, în regim extins sau continuu.

În rezultatul observațiilor clinice asupra femeilor care au fost supuse unei intervenții chirurgicale cu scop de diagnostic și înlăturare a focarelor de endometrioză s-a determinat că administrarea în regim continuu sau extins a contraceptivelor combinate cu doză de 20 mcg de etinilestradiol și 150 mcg de desogestrel a fost mai eficace în controlul durerilor decât administrarea acelorași preparate după schema 21/7 sau 24/4.

Într-un alt studiu s-a stabilit că administrarea continuă sau extinsă a contraceptivelor cu 20 mcg de etinilestradiol și 150 mcg de desogestrel pentru o perioadă de 6 luni a condus la ușurarea semnificativă a durerilor din timpul menstruațiilor, din timpul contactelor sexuale, precum și a durerilor cronice în regiunea pelviană.

Impactul posibil al contraceptivelor combinate asupra dezvoltării fătului și evoluției unei eventuale sarcini

În cazuri rare se întâmplă ca femeile care administrează contraceptive combinate să rămână însărcinate, continuând utilizarea preparatelor respective încă o anumită perioadă de timp, până află despre sarcină.

Observațiile asupra copiilor născuți de la femeile care au administrat contraceptive cu puțin timp înainte de concepție sau un anumit timp după concepție sugerează că aceste remedii nu măresc riscul de malformații congenitale la făt și nu afectează evoluția sarcinii.

Teoretic, contraceptivele ce conțin progestative cu acțiune antiandrogenă ar putea avea un anumit efect negativ asupra dezvoltării unui făt de sex masculin, însă până în prezent nu au fost înregistrate cazuri de malformații congenitale asociate cu administrarea anticoncepționalelor hormonale.

Influența posibilă a contraceptivelor combinate asupra secreției de lapte și a stării copilului alăptat

Impactul anticoncepționalelor combinate asupra lactației și stării copilului hrănit la sân a fost studiat puțin și doar în cadrul unor cercetări mici.

În prezent nu există dovezi convingătoare în privința faptului că anticoncepționalele combinate ar reduce secreția de lapte sau ar avea vreo influență negativă asupra dezvoltării copilul alăptat.

Din acest motiv, administrarea contraceptivelor combinate în timpul alăptării se consideră acceptabilă peste 42 de zile după naștere, adică după reducerea riscului de trombembolism din perioada postpartum.

Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea contraceptivelor hormonale combinate

Criterii medicale de eligibilitate reprezintă un set de reguli în care se definește raportul dintre beneficiile și daunele utilizării contraceptivelor hormonale combinate în diferite situații.

Aceste criterii au fost elaborate de către experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar ulterior au adaptate de grupuri de experți din diferite țări, sub forma unor ghiduri naționale pentru specialiștii din sfera medicală care consultă femei cu privire la posibilitatea utilizării contraceptivelor.

Criteriile includ 4 categorii de securitate a administrării contraceptivelor combinate:

  • La prima categoriese referă stările și afecțiunile în cazul căror beneficiul obținut de la utilizarea acestor preparate depășește în mod semnificativ riscul teoretic și cel dovedit. Femeile cu asemenea stări pot utiliza contraceptive combinate în orice circumstanțe.
  • La cea de-a doua categorie se referă stările și afecțiunile în cazul cărora beneficiul obținut de la utilizarea acestor preparate, în general, depășește riscul teoretic și cel dovedit. Femeile cu stări care se includ în această categorie, în majoritatea cazurilor, pot utiliza contraceptive combinate.
  • La cea de-a treia categoriese referă stările și afecțiunile în cazul cărora riscul teoretic și cel dovedit asociat cu utilizarea contraceptivelor combinate, în general, este mai mare decât potențialul beneficiu. Femeilor cu stări care se includ în categoria dată nu li se recomandă să utilizeze contraceptive combinate, în special dacă ele au posibilitatea să aleagă modalități mai acceptabile de contracepție sau tratament.
  • Cea de-a patra categorie include stările și afecțiunile în cazul căror utilizarea contraceptivelor combinate este asociată cu un risc inacceptabil de mare pentru sănătate. Pentru femeile cu stări care se referă la categoria respectivă administrarea contraceptivelor combinate este contraindicată.

Criteriile medicale de eligibilitate au fost elaborate în principal în baza rezultatelor cercetărilor în care s-au studiat potențialele efecte ale contraceptivelor combinate în formă de comprimate orale (anticoncepționale orale, COC). Acțiunea potențială a contraceptivelor în formă de inele vaginale sau plasturi a fost studiată într-o măsură mai mică.

Având în vedere faptul că compoziția chimică, acțiunea biologică și proprietățile farmacocinetice ale contraceptivelor combinate în formă de inele vaginale sau plasturi cutanați sunt similare cu cele ale contraceptivelor combinate în formă de comprimate orale, până la obținerea unor date mai specifice, criteriile medicale de eligibilitate se consideră valabile pentru toate formele disponibile de anticoncepționale hormonale combinate.

Criteriile medicale de eligibilitate sunt valabile atât cu privire la regimurile ciclice de administrare a contraceptivelor combinate (21/7 sau 24/4), precum și pentru schemele de administrare extinsă sau continuă a acestor preparate.

În continuare vom prezenta o formă simplificată a categoriilor de afecțiuni și stări incluse în criteriile de eligibilitate pentru utilizarea contraceptivelor combinate.

Faceți click pe linkurile ce urmează pentru a vedea versiunea originală a documentului dat:

Categoria întâi

Stările și afecțiunile enumerate în continuare nu sunt contraindicații pentru administrarea contraceptivelor combinate. În aceste cazuri potențialele beneficii obținute de la utilizarea contraceptivelor combinate depășesc potențialele riscuri teoretice sau demonstrate.În cazul femeilor care au stări și afecțiuni incluse în categoria dată utilizarea contraceptivelor combinate cu scop contraceptiv sau pentru rezolvarea altor probleme este o alegere rațională.

  • Vârsta începând cu prima menstruație și până la 40 de ani (indiferent de faptul dacă femeia a născut sau nu);
  • Perioada de peste 42 de zile după naștere, dacă femeia nu alăptează;
  • Perioada imediat după avort sau după pierderea sarcinii în primul sau cel de-al doilea trimestru;
  • Sarcină ectopică suportată în trecut;
  • Intervenție chirurgicală la organele pelviene suportată în trecut;
  • Intervenție chirurgicală bariatrică de reducere a volumului stomacului suportată în trecut;
  • Perioada imediat premergătoare unei intervenții chirurgicale minore, după care nu va fi necesară o perioadă îndelungată de imobilitate;
  • Prezența venelor varicoase (varicelor) în regiunea picioarelor;
  • Apariția episodică a durerilor de cap nesevere și nemigrenoase;
  • Epilepsie;
  • Scleroză multiplă, fără perioade îndelungate de imobilizare;
  • Afecțiuni depresive;
  • Sângerări neregulate din vagin (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin);
  • Sângerări vaginale abundente sau prelungite, regulate sau neregulate (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin);
  • Endometrioză (vedeți Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament);
  • Fibrom uterin;
  • Detectarea unei tumori ovariene benigne sau a unui chist ovarian (vedeți Chisturi ovariene. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la strategia de supraveghere și/sau tratament);
  • Apariția durerilor severe în timpul menstruațiilor;
  • Boala trofoblastică gestatională;
  • Ectropion cervical (vedeți Ectropion cervical (eroziune,răni pe col), ghid pentru femei);
  • Afecțiuni benigne ale glandelor mamare (vedeți Modificări în sâni la femei şi la copii, ghid);
  • Diagnosticarea cancerului de sân la cineva dintre rudele apropiate ale femeii (mama sau sora);
  • Hiperplazie endometrială, cancer endometrial sau cancer ovarian;
  • Suportarea în trecut a inflamației organelor pelviene sau prezența acesteia în momentul pentru care se preconizează inițierea administrării contraceptivelor;
  • Depistarea uneia sau a mai multor infecții cu transmitere sexuală:
    • Cervicită purulentă;
    • Chlamydiasau gonoree;
    • Alte infecții cu transmitere sexuală (cu excepția hepatitei virale acute);
    • Vaginită asociată cu tricomonază sau vaginită bacteriană (vedeți Secreții vaginale. Ghid pentru femei.);
    • HIV/SIDA;
  • Prezența unui risc înalt de infectare cu boli cu transmitere sexuală, inclusiv cu HIV;
  • Prezența infecției cu virusul HIV, fără administrarea unui tratament antiretroviral;
  • Schistosomiază, tuberculoză sau malarie;
  • Asemenea tulburări endocrine, precum:
  • Stare de purtător al virusului hepatitei B;
  • Hepatită virală cronică;
  • Formă ușoară de ciroză hepatică fără complicații;
  • Fibroză chistică;
  • Talasemie;
  • Anemie feriprivă;
  • Administrarea următoarelor medicamente:
    • Preparate cu acțiune antiretrovirală:
      • Abacavir;
      • Ienofovir;
      • Zidovudină;
      • Lamivudină;
      • Didanozină;
      • Emtricitabină;
      • Stavudină;
      • Etravirină;
      • Nevirapină;
      • Rilpivirină;
      • Lopinavir amplificat cu ritonavir;
      • Indinavir;
      • Maraviroc;
      • Raltegravir;
      • Dolutegravir;
      • Elvitegravir;
      • Enfuvirtide;
    • Antibiotice cu spectru larg de acțiune;
    • Preparate antifungice;
    • Preparate antiparazitare;
    • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.

Categoria a doua

Stările și afecțiunile enumerate în continuare nu sunt contraindicații pentru administrarea contraceptivelor combinate. În aceste cazuri potențialele beneficii obținute de la utilizarea contraceptivelor combinate, în general, depășesc potențialele riscuri teoretice sau demonstrate.Femeile cu stări care se includ în această categorie, în majoritatea cazurilor, pot utiliza contraceptive combinate cu scop de contracepție sau pentru rezolvarea altor probleme.

  • Vârsta între 40 de ani și până la instalarea menopauzei (vedeți Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei).;
  • Migrenă fără aură (cu condiția că nu sunt prezenți alți factori de risc de dezvoltare a accidentului vascular cerebral, precum vârsta peste 35 de ani, hipertensiune arterială și fumat);
  • Perioada între 30 și 42 de zile după naștere, în cazul în care femeia alăptează și nu are alți factori ce ar putea crește riscul de trombembolism venos (vedeți mai sus);
  • Perioada între 21 și 42 de zile după naștere, cu condiția că femeia nu alăptează și nu are alți factori ce ar putea crește riscul de trombembolism venos;
  • Perioada de peste 42 de zile după naștere, dacă femeia alăptează;
  • Fumat activ și vârsta mai tânără de 35 de ani;
  • Exces de greutate (IMCpeste 25);
  • Diagnosticarea hipertensiunii arteriale în timpul unei sarcini anterioare, cu condiția că la moment tensiunea arterială este normală (vedeți Hipertensiunea arterială, ghid pentru pacienţi);
  • Un episod de trombembolism pulmonar sau tromboză venoasă profundă la cineva dintre rudele femeii;
  • Perioada imediat premergătoare unei intervenții chirurgicale extinse, după care nu va fi nevoie de o perioadă îndelungată de imobilitate;
  • Maladii congenitale cardiace, inclusiv valvulare, fără complicații;
  • Colita ulcerativă sau boala Crohn (în funcție de gradul de activitate a bolii și prezența factorilor de risc pentru trombembolie, această afecțiune se poate referi la categoria 3);
  • Lupus eritematos sistemic cu trombocitopenie severă sau care necesită administrarea medicamentelor ce reduc activitatea sistemului imunitar;
  • Artrită reumatoidă;
  • Sângerări vaginale cauza cărora nu este cunoscută, dar se presupune că acestea pot fi asociate cu afecțiuni severe;
  • Diagnosticarea displaziei de col uterin sau a cancerului de col uterin (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin. Testul Papanicolau, frotiul citologic. Analiza HPV. Colposcopia și biopsia colului uterin. Diagnosticul și tratamentul displaziei cervicale.);
  • Prezența unui nodul în sâni, în legătură cu care încă nu au fost făcute investigații (vedeți Modificări în sâni la femei şi la copii, ghid).;
  • Diabet zaharat de tip 1 sau 2 fără semne de afectare a vaselor sangvine;
  • Îndepărtarea în trecut a vezicii biliare;
  • Afecțiuni asimptomatice ale vezicii biliare;
  • Diagnostic de colestază în timpul unei sarcini anterioare;
  • Hepatita virală acută (femeia poate continua administrarea contraceptivelor combinate, însă inițierea utilizării lor nu se recomandă în această situație);
  • Hiperplazie benignă focală a ficatului;
  • Siclemie;
  • Starea de după transplant de organe interne, fără complicații;
  • Administrarea următoarelor medicamente:
    • Preparate cu acțiune antiretrovirală:
      • Efavirenz;
      • Atazanavir amplificat cu ritonavir;
      • Darunavir amplificat cu ritonavir;
      • Fosamprenavir amplificat cu ritonavir;
      • Saquinavir amplificat cu ritonavir;
      • Tipranavir amplificat cu ritonavir;
      • Atazanavir;
      • Nelfinavir;
    • Preparate din sunătoare.

Categoria a treia

Stările și afecțiunile enumerate în continuare sunt contraindicații relative pentru administrarea contraceptivelor combinate. În aceste cazuri riscurile teoretice și cele demonstrate asociate cu utilizarea contraceptivelor combinate, în general, depășesc potențialul beneficiu.De regulă, femeilor cu stări care se includ în categoria dată nu li se recomandă să utilizeze contraceptive combinate, în special dacă ele au posibilitatea să aleagă modalități mai acceptabile de contracepție sau tratament.

  • Perioada dintre 21 și 30 de zile de la naștere, dacă femeia alăptează (indiferent de faptul dacă are sau nu factori suplimentari de risc pentru dezvoltarea trombembolismului venos);
  • Perioada dintre 30 și 42 de zile de la naștere, dacă femeia alăptează și are și alți factori de risc pentru dezvoltarea trombembolismului venos;
  • Perioada dintre 21 și 42 de zile de la naștere, dacă femeia nu alăptează și are alți factori de risc pentru dezvoltarea trombembolismului venos;
  • Vârsta de peste 35 de ani și fumatul a mai puțin de 15 țigări pe zi;
  • Prezența factorilor de risc de complicații cardiovasculare, inclusiv:
    • Hipertensiunea arterială bine controlată cu ajutorul tratamentului (tensiunea se menține sub 159/99);
    • Diabet zaharat:
      • cu evoluție severă: microangiopatie, nefropatie, retinopatie sau neuropatie (în funcție de severitatea bolii, diabetul se poate atribui la categoria 4);
      • cu alte complicații vasculare;
      • cu o durată mai mare de 20 de ani;
    • Boala cardiacă ischemică, afecțiuni vasculare, obezitate, fumat;
  • Suportarea în trecut sau prezența trombozei venelor superficiale;
  • Scleroză multiplă care impune perioade îndelungate de imobilizare;
  • Suportarea în trecut a cancerului mamar (cu peste 5 ani în urmă, fără semne de recidivare a bolii);
  • Semne de afecțiuni ale vezicii biliare, cu tratament medicamentos sau fără tratament;
  • Hepatită virală acută sau exacerbarea hepatitei cronice la etapa de inițiere a administrării contraceptivelor combinate (în funcție de severitatea afecțiunii, aceasta se poate atribui la categoria 4);
  • Diagnosticarea în trecut a colestazei asociate cu utilizarea contraceptivelor orale combinate;
  • Administrarea următoarelor medicamente:
    • Fosamprenavir;
    • Unele anticonvulsivante (cu excepția valproatului de sodiu), inclusiv:
      • Fenitoină;
      • Carbamazepină;
      • Barbiturice;
      • Primidonă;
      • Topiramat;
      • Oxcarbazepină;
      • Lamotrigină;
    • Rifabutină;
    • Rifampicină.

Categoria a patra

Stările și afecțiunile enumerate în continuare sunt contraindicații absolute pentru administrarea contraceptivelor combinate. În aceste cazuri riscurile teoretice și cele demonstrate asociate cu utilizarea contraceptivelor combinate depășesc cu mult potențialul beneficiu.Pentru femeile cu stări care se referă la categoria respectivă administrarea contraceptivelor combinate este contraindicată.

  • Perioada de mai puțin de 21 de zile după naștere, indiferent de faptul dacă femeia alăptează sau nu;
  • Vârsta de peste 35 de ani și fumatul a mai mult de 15 țigări pe zi;
  • Hipertensiune arterială care nu se controlează bine cu ajutorul tratamentului (presiunea sistolică se menține la nivelul de 160 mm Hg, iar cea diastolică – la nivelul de 100 mm Hg sau mai mare);
  • Prezența simptomelor de afecțiuni ale arterelor:
    • boală coronariană cardiacă cu angină pectorală;
    • claudicație intermitentă;
    • retinopatie hipertensivă;
    • atac ischemic tranzitor;
  • Prezența în trecut a trombozei venoase profunde sau a trombemboliei pulmonare, fără administrarea curentă a preparatelor anticoagulante sau dacă de la inițierea administrării acestora au trecut mai puțin de 3 luni;
  • Perioada imediat premergătoare unei intervenții chirurgicale extinse, după care va urma o perioadă îndelungată de imobilizare (regim la pat);
  • Suportarea în trecut a unui accident vascular cerebral;
  • Afecțiuni cardiace, inclusiv valvulare, cu complicații (hipertensiune pulmonară, risc de fibrilație atrială, endocardită bacteriană subacută în antecedente);
  • Diagnosticarea cardiomiopatiei postpartum în trecut;
  • Lupus eritematos sistemic, cu rezultat pozitiv sau necunoscut al anticorpilor la fosfolipide;
  • Migrenă cu aură (indiferent de vârstă);
  • Cancer mamar în prezent;
  • Ciroză hepatică severă;
  • Adenom hepatocelular;
  • Carcinom hepatocelular;
  • Starea de după transplant de organe interne cu complicații.

La determinarea acceptabilității utilizării contraceptivelor combinate se iau în considerare factorii cu cel mai înalt nivel de risc. De exemplu, dacă conform altor criterii femeia se referă la categoria 1, însă are cel puțin un factor din categoria 3, atunci riscul ei asociat cu utilizarea contraceptivelor poate fi destul de mare.

Pe de altă parte, prezența mai multor factori care se atribuie la aceeași categorie, de regulă, nu este asociată cu un risc mai mare, comparativ cu un singur factor din categoria respectivă.

Raționalitatea efectuării investigațiilor și testelor medicale înainte de inițierea administrării contraceptivelor combinate

În cazul femeilor care au careva probleme de sănătate asociate cu un risc mărit de efecte secundare serioase în urma administrării contraceptivelor combinate (vedeți criteriile de eligibilitate de mai sus), înainte de inițierea utilizării acestor preparate poate fi rațională efectuarea testelor medicale pentru o apreciere mai exactă a nivelului de risc.În continuare vom prezenta recomandări cu privire la raționalitatea efectuării unor investigații medicale anume în legătură cu inițierea administrării contraceptivelor combinate.

În cazul prezenței unor simptome sau semne, decizia cu privire la necesitatea efectuării testelor medicale se face independent de intenția de a administra contraceptive combinate.

De exemplu, prezența unor sângerări vaginale cauza cărora nu este cunoscută nu este o contraindicație pentru administrarea contraceptivelor hormonale combinate, și de aceea nu este nevoie de efectuarea unui control ginecologic doar pentru inițierea utilizării acestor preparate. Totodată, un examen ginecologic poate fi util în determinarea opțiunilor de rezolvare a sângerărilor inexplicabile, fiind, astfel, foarte valoros pentru femeie, independent de faptul dacă aceasta intenționează sau nu să administreze contraceptive.

Măsurarea tensiunii arteriale

Femeilor care nu au niciun fel de probleme cunoscute de sănătate, înainte de inițierea administrării contraceptivelor combinate li se recomandă doar determinarea nivelului tensiunii arteriale. Vedeți Hipertensiunea arterială, ghid pentru pacienţi.

Femeilor care au tensiune arterială mărită (peste 140/90) nu li se recomandă să utilizeze contraceptive hormonale combinate.

Examen ginecologic

Efectuarea unui examen ginecologic înainte de inițierea administrării contraceptivelor hormonale nu este justificată, deoarece în cadrul acestei examinări nu poate fi obținută informație utilă în legătură cu diagnosticul maladiilor asociate cu un risc mărit de complicații în caz de utilizare a acestor preparate.

După cum am arătat anterior, contraceptivele hormonale sunt contraindicate femeilor care au cancer mamar, femeilor cu un nivel foarte înalt al tensiunii arteriale, cu boli cardiace, cu migrenă cu aură, cu anumite afecțiuni hepatice, precum și femeilor mai în vârstă de 35 de ani care fumează mai mult de 15 țigări pe zi. Niciuna dintre aceste afecțiuni nu poate fi diagnosticată în cadrul unui examen ginecologic.

Determinarea glicemiei (nivelului de glucoză în sânge)

După cum am arătat mai sus, în cazul femeilor cu diabet zaharat care a dus la afectarea vaselor sangvine nu este recomandată administrarea contraceptivelor combinate.

Totodată, efectuarea analizei pentru determinarea glicemiei și diagnosticarea eventuală a diabetului înainte de administrarea contraceptivelor combinate la toate femeile se consideră neargumentată. La femeile mai tinere de 50 de ani diabetul se dezvoltă foarte rar – diabetul este prezent la doar 0,5 % dintre femeile cu vârsta între 20 și 44 ani – și majoritatea femeilor care suferă de această afecțiune știu despre acest lucru.

În funcție de vârstă și de alți factori, poate fi rezonabilă monitorizarea nivelului glicemiei independent de faptul dacă se intenționează utilizarea contraceptivelor. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Diabetul zaharat şi nivelul crescut al glucozei în sânge.

Determinarea nivelului de colesterol în sânge (profilul lipidic)

Efectuarea unui test pentru determinarea nivelului de colesterol înainte de inițierea administrării contraceptivelor combinate se consideră nejustificată, deoarece probabilitatea prezenței unor dereglări severe ale profilului lipidic la femeile de vârstă reproductivă este foarte redusă, iar contraceptivele combinate, de regulă, au doar o influență nesemnificativă (și, posibil, pozitivă) asupra metabolismului lipidic. La femeile cu vârsta între 20 și 40 de ani probabilitate medie de detectare a unui nivel mărit de colesterol (un nivel de colesterol total peste 240 mg/dl) constituie 2-7%.

În funcție de vârstă și de alți factori, poate fi rezonabilă monitorizarea nivelului de colesterol independent de faptul dacă se intenționează utilizarea contraceptivelor. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Determinarea şi controlul nivelului de colesterol în sânge.

Determinarea indicilor funcției hepatice

După cum am arătat anterior, femeilor cu anumite afecțiuni ale ficatului nu li se recomandă să administreze contraceptive hormonale. Însă efectuarea testelor de determinare a parametrilor funcției hepatice înainte de inițierea utilizării acestor preparate la toate femeile nu este argumentată. Probabilitatea prezenței unor afecțiuni severe ale ficatului la femeile de vârstă reproductivă este foarte scăzută și majoritatea femeilor care suferă de aceste boli știu despre acest lucru.

Determinarea prezenței mutațiilor trombogenice

Femeilor cu mutații genetice ce măresc riscul de trombembolism venos nu li se recomandă să utilizeze contraceptive combinate.

Însă efectuarea analizelor pentru depistarea mutațiilor trombogenice – tulburări genetice ce cresc riscul de trombembolism de 2-20 de ori – la toate femeile nu este justificată, deoarece probabilitatea prezenței unei astfel de mutații este foarte mică, iar costul diagnosticului este înalt.

Dacă acest test ar fi fost recomandat tuturor femeilor care intenționează să utilizeze contraceptive combinate, el s-ar dovedi a fi absolut inutil pentru un număr prea mare de femei.

Examenul mamologic (examinarea sânilor)

În cazul femeilor cu cancer mamar administrarea contraceptivelor hormonale este contraindicată.

Însă efectuarea unui examen mamologic pentru diagnosticul unui eventual cancer mamar înainte de începutul utilizării contraceptivelor combinate nu se recomandă.

Probabilitatea prezenței cancerului de sân la femeile de vârstă reproductivă (cu vârsta cuprinsă între 20 și 49 de ani) constituie circa 70 de cazuri la 100 000 de femei. Dacă tuturor femeilor care planifică utilizarea contraceptivelor combinate le-ar fi fost recomandat un control mamologic, pentru prea multe femei acesta s-ar dovedi absolut inutil și chiar dăunător.

Pe de altă parte, dacă o femeie are simptome care ar putea indica asupra prezenței unui cancer de sân, efectuarea investigațiilor mamologice pot fi cât se poate de justificate. Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Modificări în sâni la femei şi la copii, ghid.

Alte investigații

Femeile care suferă de anemie, displazie de col uterin, cancer cervical, HIV sau alte infecții cu transmitere sexuală pot lua contraceptive combinate. Din acest motiv, înainte de inițierea utilizării acestor preparate nu este nevoie de teste medicale pentru diagnosticul acestor boli.

În același timp, dacă o femeie are un risc mărit de a avea aceste afecțiuni, efectuarea unor investigații în legătură cu acestea poate fi argumentată independent de faptul dacă se intenționează sau nu folosirea contraceptivelor combinate.

Raționalitatea efectuării testelor profilactice în perioada de administrarea a contraceptivelor combinate

(1) În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate ce ar putea mări riscul de efecte secundare severe de la utilizarea contraceptivelor combinate (vedeți mai sus criteriile medicale de eligibilitate), în toată perioada de administrare a acestor preparate se recomandă doar măsurarea o dată pe an a tensiunii arteriale.

(2) De asemenea, se recomandă consultarea unui medic pentru reevaluarea nivelului de risc în caz de apariție a unor maladii în prezența căror administrarea contraceptivelor combinate s-ar putea asocia cu o probabilitate crescută de complicații grave.

Cât timp pot fi utilizate contraceptivele combinate?

La necesitate, femeile care nu au probleme cunoscute de sănătate ce ar putea spori riscul de efecte adverse severe asociate cu utilizarea contraceptivelor combinate (vedeți mai sus criteriile de eligibilitate) pot continua administrarea acestor preparate până la instalarea menopauzei, vedeți menopauza Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei.
Însă este posibil ca, în timp, pentru femeie să devină mai rațională utilizarea altor mijloace contraceptive.

Multe femei care inițial aleg să utilizeze contraceptive combinate, ulterior preferă instalarea unui dispozitiv intrauterin sau a unui implant cu progestativ. Îndeplinindu-și planul familial, unele femei aleg sterilizarea chirurgicală, adică ligatura trompelor uterine.

Comparația diverselor opțiuni de contracepție poate fi găsită în articolul Alegerea metodei de contraceptie. Ghid argumentat științific pentru femei și bărbați..

Recomandări privind utilizarea contraceptivelor combinate monofazice, pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim

În această parte a articolului sunt incluse recomandări de utilizarea a contraceptivelor combinate monofazice (în formă de comprimate orale, plasturi, inele vaginale), respectarea cărora este importantă pentru asigurarea unei eficacități contraceptive maxime a acestor preparate.Principalele reguli de asigurare a unei eficacități contraceptive înalte a anticoncepționalelor combinate monofazice includ:

  1. Întreruperile de administrare a preparatelor pot fi făcute nu mai des decât o dată la 21 de zile;
  2. Fiecare dintre aceste întreruperi nu trebuie să dureze mai mult de 7 zile.

Recomandări de administrare a contraceptivelor combinate bifazice, trifazice sau quadrifazice nu sunt incluse în acest ghid.

Care sunt regulile de inițiere a utilizării contraceptivelor combinate monofazice?

(1) Înainte de a începe utilizarea contraceptivelor combinate se recomandă confirmarea absenței sarcinii.

Femeile cu activitate sexuală pot să se asigure de faptul că nu sunt însărcinate prin abstinență de la raporturi sexuale în toată perioada începând cu debutul celei mai recente menstruații și până la începutul utilizării contraceptivelor.

De asemenea femeile confirma absența sarcinii utilizând un test de sarcină sau o analiză de determinare a nivelului de HCG. Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolele: Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei. și Testul HCG, gonadotropina corionică umană.

(2) Cu excepția primelor 4-6 săptămâni după naștere (vedeți mai sus criteriile de eligibilitate), utilizarea contraceptivelor combinate poate fi începută în orice moment îi este comod femeii.

Efectul contraceptiv stabil se dezvoltă peste 7 zile de la inițierea administrării acestor preparate, adică peste o săptămână de la începutul administrării pastilelor, a aplicării plasturelui sau a introducerii inelului vaginal.

Dacă femeia va avea contacte sexuale neprotejate înainte de expirarea acestei perioade, adică în primele 7 zile de utilizare a contraceptivului, ea poate rămâne însărcinată.

Pentru evitarea unei sarcini nedorite în perioada de până la dezvoltarea efectului contraceptiv sigur al anticoncepționalului ales pot fi formulate următoarele recomandări:

  • În cazul în care administrarea contraceptivelor monofazice începe în primele 5 zile după debutul celei mai recente menstruații nu este nevoiede utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar sau de abstinență de la contacte sexuale. Într-o asemenea situație probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual neprotejat în primele 7 zile de la începutul administrării contraceptivelor este foarte mică.
  • Dacă utilizarea contraceptivelor începe mai târziu decât peste 5 zile de la debutul celei mai recente menstruații, în prima săptămână de administrare a preparatului contraceptiv se recomandă:
  • În cazul femeilor care nu au menstruații regulate, în primele 7 zile după inițierea administrării contraceptivelor combinate se recomandă fie evitarea raporturilor sexuale, fie utilizarea prezervativelor.

În prospectele medicale ale multor contraceptive moderne se recomandă începerea utilizării preparatului din prima zi a următoarei menstruații. Această recomandare are drept scop reducerea probabilității că femeile vor începe administrarea anticoncepționalelor fără a se asigura că nu sunt însărcinate sau că vor deveni gravide în primele 7 zile de utilizare a preparatului. Nu există vreun alt motiv obiectiv pentru care ar fi fost important ca utilizarea contraceptivelor să înceapă anume din prima zi a menstruației. Astfel, dacă o femeie este sigură de faptul că nu este gravidă, ea poate începe administrarea contraceptivelor în orice zi îi este comod, fără a aștepta în mod special începutul următoarei menstruații.

Inițierea administrării anticoncepționalelor combinate după sarcină

La diferite femei capacitatea de a concepe un copil după naștere se restabilește în momente diferite.

Unele femei pot concepe un copil deja peste câteva luni după naștere, chiar dacă menstruațiile încă nu au reînceput. De regulă, probabilitatea apariției unei noi sarcini se reduce în mod semnificativ la femeile care alăptează, în special dacă copilul nu primește și altă mâncare în afară de laptele matern.

Din cauza riscului crescut de trombembolism, precum și din cauza unei posibile influențe negative asupra volumului de lapte, femeilor care alăptează nu li se recomandă utilizarea contraceptivelor combinate în primele 3-6 săptămâni după naștere (vedeți mai sus criteriile de eligibilitate). Atunci când riscul asociat cu administrarea contraceptivelor combinate postpartum se reduce, femeia poate începe administrarea acestora oricând îi este comod.

(1) Pentru prevenirea unei sarcini nedorite, femeilor care alăptează li se recomandă respectarea următoarelor reguli:

  • Dacă din momentul nașterii au trecut mai puțin de 6 luni, dacă femeia încă nu are menstruații și dacă copilul este hrănit în exclusivitate la sân (este important să se respecte toate trei condiții), după inițierea utilizării unui contraceptiv hormonal monofazic nu este nevoie de utilizarea temporară a unor mijloace contraceptive suplimentare. Într-o asemenea situație probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual în primele 7 zile de la începutul administrării contraceptivelor este foarte mică.
  • În cazul în care copilul primește și alt tip de hrană (adică mai puțin de 85% din hrana copilului este constituită din lapte matern) și femeia încă nu are menstruații, pentru prevenirea unei eventuale sarcini se recomandă utilizarea prezervativelorsau abținerea de la contacte sexuale în decursul primelor 7 zile de la începerea utilizării anticoncepționalelor combinate.
  • Dacă menstruațiile au reînceput și de la debutul celui mai recent episod de sângerări menstruale au trecut mai mult de 5 zile, indiferent de intensitatea alăptării, se recomandă evitarea relațiilor sexuale sau utilizarea prezervativelor în prima săptămână de la începutul administrării contraceptivelor hormonale.
  • În cazul în care administrarea contraceptivelor începe în primele 5 zile după debutul celei mai recente menstruații nu este nevoie de utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar. Într-o asemenea situație probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual neprotejat în primele 7 zile de la începutul administrării contraceptivelor este foarte mică.
  1. Femeile care nu alăptează trebuie să respecte următoarele principii de reducere a riscului de sarcină:
  • Dacă de la naștere au trecut mai mult de 3 săptămâni și femeia încă nu are menstruații, se recomandă utilizarea prezervativelor sau evitarea contactului sexual în primele 7 zile de la începutul utilizării anticoncepționalelor combinate.
  • Dacă din momentul nașterii au trecut mai mult de 3 săptămâni și menstruațiile au reînceput, în primele 7 zile de administrare a contraceptivelor se recomandă utilizarea suplimentară a prezervativelor sau abstinența.
    • În cazul în care administrarea contraceptivelor este începută în primele 5 zile după debutul celei mai recente menstruații nu este nevoie de utilizarea unui mijloc anticoncepțional suplimentar. Într-o asemenea situație, probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual neprotejat în primele 7 zile de la începutul administrării contraceptivelor este foarte mică.

Inițierea administrării contraceptivelor combinate după avort sau după pierderea sarcinii

Dacă avortul sau pierderea sarcinii au avut loc în primul sau în cel de-al doilea trimestru de sarcină, femeia poate începe utilizarea contraceptivelor monofazice în orice moment îi este convenabil, inclusiv imediat după avortul medical sau spontan.

  • În caz de inițiere a utilizării contraceptivelor combinate imediat după pierderea sarcinii sau după avort medicamentos sau chirurgical, nu este nevoie de utilizarea unor mijloace anticoncepționale suplimentare în prima săptămână. Într-o asemenea situație probabilitatea de apariție a sarcinii după un contact sexual în primele 7 zile de la începutul administrării contraceptivelor – adică până la dezvoltarea efectului contraceptiv sigur – este foarte mică.
  • Dacă din momentul avortului spontan sau medical au trecut mai mult de 7 zile, pentru evitarea unei sarcini nedorite se recomandă abținerea de la contacte sexuale sau utilizarea prezervativelor în primele 7 zile de utilizarea a anticoncepționalelor combinate.

Trecerea de la alte contraceptive hormonale la contraceptive combinate monofazice

Utilizarea contraceptivelor monofazice combinate poate fi inițiată în orice moment, indiferent de mijloacele contraceptive utilizate anterior.

La fel ca și în situațiile descrise mai sus:

  • Dacă administrarea contraceptivelor combinate începe în primele 5 zile de la începutul celei mai recente menstruații, după începutul utilizării preparatului nu este nevoie de contracepție suplimentară, probabilitatea apariției sarcinii în această perioadă fiind foarte mică.
  • Dacă utilizarea contraceptivelor începe mai târziu decât peste 5 zile de la debutul celei mai recente menstruații, în prima săptămână de administrare a preparatului contraceptiv se recomandă:
    • fie abținerea de la relații sexuale,
    • fie utilizarea prezervativelor.

Trecerea de la utilizarea unui dispozitiv intrauterin (cu cupru sau levonorgestrel) la contraceptive combinate

Teoretic, dacă femeia a avut contacte sexuale mai mult decât peste 5 zile de la debutul celei mai recente menstruații, spermatozoizii rămași în căile genitale ar putea duce la concepere, în cazul în care ulterior va avea loc ovulația. Ținând cont de acest lucru, pentru evitarea unei eventuale sarcini se recomandă alegerea uneia dintre următoarele opțiuni:

  • Inițierea administrării contraceptivelor combinate și înlăturarea steriletului abia peste mai mult de 7 zile de utilizare regulată a noului preparat.
  • Evitarea contactelor sexuale sau utilizarea unei metode anticoncepționale de barieră (prezervative) cu 7 zile înainte de înlăturarea dispozitivului intrauterin și în decursul a încă 7 zile de la începutul utilizării contraceptivelor combinate.
  • Dacă femeia nu are posibilitatea de a reveni la medic mai târziu pentru înlăturarea steriletului și în ultimele 7 zile a avut activitate sexuală fără utilizarea prezervativelor, în momentul înlăturării DIU se recomandă administrarea unui preparat destinat contracepției de urgență (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific).
    • Dacă femeia va lua un preparat pe bază de ulipristal acetat, administrarea anticoncepționalelor combinate trebuie începută nu mai devreme decât peste 5 zile.
    • Dacă se alege un alt contraceptiv postcoital (ce nu conține ulipristal acetat) contraceptivele combinate trebuie administrate din ziua imediat următoare.
    • În ambele cazuri, în primele 7 zile de la începutul utilizării contraceptivelor combinate se recomandă fie evitarea relațiilor sexuale, fie utilizarea prezervativelor.

Recomandări cu privire la protecția împotriva unei sarcini nedorite în caz de omitere a unei sau a mai multor doze de contraceptiv monofazic pentru femeile care administrează aceste preparate după schema 21/7

Administrarea întârziată presupune că din momentul în care trebuia luată următoarea doză de contraceptiv au trecut mai puțin de 24 de ore.

Omiterea unei doze presupune că din momentul în care trebuia luată următoarea doză de contraceptiv au trecut mai mult de 24 de ore.

(1) Dacă următoarea doză de contraceptiv a fost luată cu întârziere, adică cu mai puțin de 24 de ore mai târziu decât trebuia, sau dacă a fost omisă o doză de contraceptiv, adică din momentul când trebuia luată următoarea doză au trecut mai mult de 24 de ore, dar mai puțin de 48 de ore, pentru evitarea apariției unei eventuale sarcini se recomandă următoarele acțiuni:

  1. Administrarea dozei omise sau întârziate cât mai curând posibil;
  2. Continuarea administrării contraceptivelor după schema obișnuită (chiar dacă asta presupune administrarea a două pastile într-o zi);

Într-o asemenea situație, probabilitatea de sarcină este foarte mică și în majoritatea cazurilor nu este nevoie de utilizarea contracepției de urgență.

Utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (cu excepția preparatelor pe bază de ulipristal acetat) poate fi rațională în caz de omitere a primei sau a ultimei pastile din ciclu, dacă femeia a avut relații sexuale în acestă perioadă. În această situație pauza în administrarea contraceptivelor constituie mai mult de 7 zile, ceea ce mărește probabilitatea unei sarcini nedorite.

După utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivelor combinate se continuă conform schemei obișnuite.

(2) Dacă au fost omise două sau mai multe pastile consecutive, pentru prevenirea unei eventuale sarcini se recomandă îndeplinirea următoarelor măsuri:

  1. Ultimul comprimat scăpat se ia cât mai curând (celelalte comprimate scăpate nu se administrează);
  2. Continuarea administrării contraceptivelor după schema obișnuită, chiar dacă asta presupune administrarea a două pastile într-o zi;
  3. În decursul următoarelor 7 zile contraceptivul se administrează regulat și se evită contactele sexuale sau se utilizează suplimentar o metodă nehormonală de contracepție, de exemplu, prezervativ;
  4. Dacă două sau mai multe comprimate au fost omise în ultima săptămână a ciclului – adică între ziua a 15-a și cea de-a 21-a de la începerea ciclului de administrare – se recomandă continuarea administrării comprimatelor active fără întrerupere, începând o folie nouă de pastile;
    În caz contrar va fi nevoie de abstinență sexuală sau utilizarea prezervativelor în decursul întregii perioade până când din momentul reluării administrării regulate a comprimatelor active din următorul ciclu nu vor trece 7 zile;
  5. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor cu ulipristal acetat) este argumentată în cazul în care două sau mai multe pastile au fost omise în prima săptămână a ciclului de administrare și dacă în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual;
    După utilizarea contraceptivului postcoital (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivelor combinate continuă după schema obișnuită.

Recomandări cu privire la cazurile de întârziere a schimbării plasturelui hormonal sau de introducere a unui nou inel vaginal, precum și în caz de descleiere a plasturelui sau expulzare a inelului

În caz de utilizare a contraceptivelor monofazice combinate în formă de plasturi ce se aplică pe piele sau inele vaginale, dozele întârziate sau omise se măsoară în zile în care mijlocul contraceptiv nu a fost utilizat. De exemplu, se consideră omise zilele în care femeia a uitat să aplice plasturele sau în care plasturele s-a dezlipit de pe piele.

Recomandări pentru femeile care utilizează contraceptive monofazice în formă de plasturi cutanați (patch)

(1) Dacă din momentul în care trebuie aplicat un plasture nou (sau din momentul în care se presupune că s-a descleiat plasturele activ) au trecut mai puțin de 48 de ore, pentru a preveni o sarcină nedorită se recomandă următoarele:

  1. Aplicarea cât mai curând a unui plasture nou (dacă un plasture activ s-a descleiat cu mai puțin de 24 de ore în urmă, se poate încerca reaplicarea lui);
  2. Apoi plasturele se schimbă după schema obișnuită (adică o dată la 7 zile);
  3. În majoritatea unor astfel de situații nu este necesară utilizarea unor metode suplimentare de contracepție;
  4. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor de ulipristal acetat) poate fi rațională în cazul în care s-a întârziat cu aplicarea unui nou plasture (sau plasturele activ s-a descleiat) în ultima săptămână a ciclului precedent sau în prima săptămână a ciclului curent de utilizare a plasturelui, iar în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual. În această situație pauza în utilizarea contraceptivelor constituie mai mult de 7 zile, ceea ce mărește probabilitatea unei sarcini nedorite.
    După utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivului se continuă conform schemei obișnuite.

(2) Dacă din momentul în care trebuia aplicat un plasture nou sau din momentul în care se presupune că s-a descleiat plasturele activ au trecut mai mult de 48 de ore, pentru a preveni o sarcină nedorită se recomandă următoarele:

  1. Aplicarea cât mai curând a unui plasture nou;
  2. Apoi plasturele se schimbă după schema obișnuită (adică o dată la 7 zile);
  3. În decursul următoarelor 7 zile se evită contactele sexuale sau se utilizează suplimentar o metodă nehormonală de contracepție, de exemplu prezervativ;
  4. Dacă o întârziere sau descleiere a plasturelui a avut loc în cea de-a treia săptămână a ciclului de administrare – adică între ziua a 15-a și cea de-a 21-a de la începerea ciclului – se recomandă aplicarea următorului plasture imediat după expirarea acțiunii celui precedent, fără obișnuita întrerupere;
    În caz contrar se recomandă abstinență sexuală sau utilizarea prezervativelor în decursul întregii perioade până când din momentul utilizării unui plasture nou în următorul ciclu nu vor trece 7 zile;
  5. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor de ulipristal acetat) poate fi rațională în cazul în care perioada de 2 zile în care s-a întârziat aplicarea plasturelui sau în care plasturele a fost descleiat a avut loc în prima săptămână a noului ciclu și în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual. În această situație pauza în utilizarea contraceptivelor constituie mai mult de 7 zile, ceea ce mărește probabilitatea unei sarcini nedorite.
    După utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivului se continuă conform schemei obișnuite.

Recomandări pentru femeile care utilizează contraceptive monofazice în formă de inele vaginale

(1) Dacă din momentul în care trebuie introdus în vagin un inel nou sau din momentul în care se presupune că a fost expulzat un inel activ au trecut mai puțin de 48 de ore, pentru a preveni o sarcină nedorită se recomandă următoarele:

  1. Introducerea cât mai curând a unui inel nou;
  2. În continuare inele se schimbă după schema obișnuită;
  3. În majoritatea unor astfel de situații nu este necesară utilizarea unor metode suplimentare de contracepție;
  4. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor de ulipristal acetat) poate fi rațională în cazul în care s-a întârziat cu introducerea unui nou inel (sau inelul activ a ieșit din vagin) în ultima săptămână a ciclului precedent sau în prima săptămână a ciclului curent de utilizare a plasturelui, iar în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual. În această situație pauza în utilizarea contraceptivelor constituie mai mult de 7 zile, ceea ce mărește probabilitatea unei sarcini nedorite.
    După utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivului se continuă conform schemei obișnuite.

(2) Dacă din momentul în care trebuie introdus în vagin un inel nou sau din momentul în care se presupune că a fost expulzat un inel activ au trecut mai mult de 48 de ore, pentru a preveni o sarcină nedorită se recomandă următoarele:

  1. Introducerea cât mai curând a unui inel nou;
  2. În continuare inele se schimbă după schema obișnuită;
  3. În decursul următoarelor 7 zile se evită contactele sexuale sau se utilizează suplimentar o metodă nehormonală de contracepție, de exemplu, prezervativ;
  4. Dacă întârzierea a avut loc în cea de-a treia săptămână a ciclului de administrare – adică, între ziua a 15-a și cea de-a 21-a de la introducerea ultimului inel – se recomandă introducerea următorului inel imediat după expirarea acțiunii celui precedent.
    În caz contrar, se recomandă abstinență sexuală sau utilizarea prezervativelor în decursul întregii perioade până când din momentul introducerii unui inel nou în următorul ciclu nu vor trece 7 zile;
  5. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor de ulipristal acetat) poate fi rațională în cazul în care perioada de 2 zile în care s-a întârziat introducerea unui nou inel este în prima săptămână a noului ciclu și în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual. În această situație pauza în utilizarea contraceptivelor constituie mai mult de 7 zile, ceea ce mărește probabilitatea unei sarcini nedorite.
    După utilizarea mijloacelor de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivului se continuă conform schemei obișnuite.

Recomandări în caz de vărsături frecvente sau diaree în perioada de administrare a contraceptivelor combinate în formă de pastile

Teoretic, în caz de vomă sau diaree frecventă eficacitatea contraceptivă a anticoncepționalelor combinate orale se poate reduce, deoarece o parte din substanța activă (sau toată substanța activă) poate fi eliminată din sistemul gastrointestinal înainte de a se absorbi în sânge.

În asemenea situații, pentru a preveni o sarcină nedorită, se recomandă respectarea principiilor menționate mai sus, în legătură cu omiterea dozelor de contraceptiv.

Mai exact:

(1) Dacă episodul de vărsături și diaree, indiferent de cauza acestora, se menține pentru o perioadă mai mică de 48 de ore, se recomandă:

  1. Continuarea administrării contraceptivelor după schema obișnuită;
  2. Nu este nevoie de administrat doze suplimentare;
  3. De obicei nu este nevoie de contracepție suplimentară, însă dacă episodul de diaree sau vomă a avut loc în ultima săptămână a ciclului precedent sau în prima săptămână a ciclului curent de administrare a contraceptivului, iar în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual, poate fi argumentată utilizarea unui contraceptiv postcoital (cu excepția preparatelor cu ulipristal acetat).

(1) Dacă episodul de vărsături și diaree, indiferent de cauza acestora, se menține pentru o perioadă mai mare de 48 de ore, se recomandă:

  1. Continuarea administrării contraceptivelor după schema obișnuită;
  2. Abstinența de la contacte sexuale sau utilizarea prezervativelor în decursul întregii perioade până când din momentul încetării vomei/diareei și a reluării administrării regulate a comprimatelor active nu vor trece 7 zile.
  3. Dacă diareea sau vărsăturile au avut loc în cea de-a treia săptămână a ciclului – adică între ziua a 15-a și cea de-a 21-a de la începerea ciclului de administrare – se recomandă continuarea administrării comprimatelor active fără întrerupere, începând o folie nouă de pastile;
    În caz contrar, va fi nevoie de abstinență sexuală sau utilizarea prezervativelor în decursul întregii perioade până când din momentul reluării administrării regulate a comprimatelor active din următorul ciclu nu vor trece 7 zile;
  4. Utilizarea contracepției de urgență (cu excepția preparatelor cu ulipristal acetat) este argumentată în cazul în care voma/diaree cu durata mai mare de 48 de ore a avut loc în prima săptămână a ciclului de administrare și dacă în ultimele 5 zile a avut loc un contact sexual;
    După utilizarea contraceptivului postcoital (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific) administrarea contraceptivelor combinate continuă după schema obișnuită.

Recomandări cu privire la protecția împotriva unei sarcini nedorite în caz de omitere a unei sau a mai multor doze de contraceptiv monofazic pentru femeile care administrează aceste preparate în regim extins sau continuu

Comparativ cu regimul ciclic, administrarea contraceptivelor combinate în schemă continuă sau extinsă – ceea ce presupune administrarea contraceptivelor pentru o perioadă mai mare de 21 de zile consecutive – asigură un nivel mai înalt de protecție împotriva sarcinii în caz de omitere a comprimatelor.

Probabilitatea unei sarcini nedorite la o femeie care ia contraceptive în schemă extinsă sau continuă apare doar atunci când sunt omise mai mult de 8 pastile consecutive și femeia a avut un contact sexual în ziua omiterii dozei sau cu 3 zile înainte.

(1) Dacă se intenționeazăadministrarea contraceptivului în regim prelungit/continuu, însă din momentul inițierii administrării preparatului (sau din momentul ultimei întreruperi în administrare) încă nu au trecut 21 de zile, și a fost omisă una sau mai multe doze de contraceptiv, decizia cu privire la necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru prevenirea unei eventuale sarcini se ia la fel ca în cazul administrării ciclice. Recomandări în acest sens sunt prezentate mai sus.

(2) Dacă contraceptivele combinate au fost administrate pentru o perioadă mai mare de 21 de zile consecutive și au fost omise mai puțin de 8 pastile, nu este nevoie de efectuarea unor acțiuni suplimentare, ci doar de reluarea cât mai curând a administrării regulate a preparatului.
Într-o astfel de situație nu este nevoie de utilizarea unor mijloace contraceptive suplimentare, deoarece probabilitatea de sarcină este foarte mică.
Dacă în următoarele 21 de zile din nou va fi omisă o pastilă activă, pentru prevenirea unei eventuale sarcini este nevoie de luat măsuri suplimentare, recomandate femeilor care administrează anticoncepționale combinate în schemă ciclică (vedeți mai sus).

(3) În cazul în care contraceptivele combinate au fost administrate timp de mai mult de 21 de zile consecutive și au fost omise 8 pastile active sau mai multe, iar în zilele omiterii sau în decursul a 3 zile precedente a avut loc un contact sexual, pentru prevenirea unei eventuale sarcini se recomandă:

  1. administrarea cât mai curând posibil a unui preparat de contracepție postcoitală (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific)
  2. reluarea administrării contraceptivelor combinate conform schemei alese și evitarea contactelor sexuale sau utilizarea prezervativelor în următoarele 7 zile.

***

Informații detaliate cu privire la alte opțiuni de contracepție sunt prezentate în articolele:

    Vedeți sursele


    Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
    Scopul nostru este:

    să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

    să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

    Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

    PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
    ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
    Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

    Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.