Articol actualizat

Elaborarea planului personal de contracepție. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea optimă a metodei contraceptive, în diferite situații și la diferite etape ale vieții.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data publicării:

Volum: 70 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Introducere

Acest articol face parte din Ghidul consumatorului inteligent de informații și servicii medicale. După cum am arătat în capitolul Cum să ai grijă de tine. Plan bazat pe dovezi științifice al ghidului respectiv, pentru femeile de vârstă reproductivă și pentru familiile lor, grija de sine, printre altele, include și utilizarea metodelor de contracepție cu scopul planificării nașterii unui copil în acel moment, când i se poate oferi cea mai bună grijă, sau cu scopul de a preveni apariția unei sarcini atunci când nașterea unui copil nu intră în planurile personale ale femeii.

Acest articol a fost scris cu scopul de a le oferi femeilor (și partenerilor lor) informații practice, bazate pe dovezi științifice cu privire la contraceptivele moderne pe care le pot folosi pentru a putea decide momentul sau momentele potrivite ale vieții pentru conceperea unui copil.

În continuare vom prezenta răspunsuri la următoarele întrebări:

(1) Ce metode / mijloace contraceptive sunt disponibile în prezent, și care sunt principalele lor particularități practice?

Acest articol include explicații detaliate ale celor mai populare și accesibile metode contraceptive:

  1. Prezervative masculine;
  2. Contraceptive hormonale combinate:
    • în formă de comprimate (contraceptive orale combinate, COC),
    • în formă de inele vaginale,
    • în formă de plasturi pentru piele,
  3. Contraceptive hormonale pe bază de progestative:
    • în formă de comprimate (mini-pilula),
    • în formă de implanturi subcutanate,
    • în formă de injecție intramusculară sau subcutanată,
  4. Dispozitiv intrauterin (DIU) din cupru;
  5. DIU cu levonorgestrel;
  6. Preparate prevăzute pentru contracepție de urgență (adică pentru reducerea probabilității de sarcină după contacte sexuale neprotejate);
  7. Ligatura trompelor uterine și alte proceduri de sterilizare chirurgicală la femei;
  8. Vasectomia (sterilizarea chirurgicală la bărbați).

De asemenea, în articol se conțin informații cu privire la strategiile pe care le pot aplica cuplurile care nu doresc sau nu au posibilitatea de a utiliza mijloace contraceptive:

  1. Aplicarea metodei calendarului și a metodei observării simptomelor pentru a estima zilele în care probabilitatea concepției este cea mai redusă;
  2. Actul sexual întrerupt (coitul întrerupt).

În acest ghid nu sunt incluse recomandări cu privire la următoarele metode contraceptive, mai puțin accesibile sau mai puțin populare:

  • Prezervative feminine,
  • Diafragme vaginale,
  • Bureți vaginali,
  • Spermicide.

(2) În ce perioade ale vieții femeia poate rămâne însărcinată și cât de probabilă este sarcina în diverse situații:

  • La ce vârstă femeia devine capabilă de a concepe un copil?
  • Cât este de mare probabilitatea conceperii în rezultatul unui contact sexual neprotejat?
  • În cât timp după naștere, inclusiv în perioada alăptării, se restabilește capacitatea de a concepe un copil?
  • La ce vârstă dispare capacitatea de concepere a unui copil și cum poate o femeie să se asigure că nu mai are nevoie de contracepție?

(3) Cât de rapid se reduce capacitatea femeii de a concepe un copil odată cu vârsta și, respectiv, până la ce vârstă se recomandă planificarea nașterii copiilor?

(4) Ce se știe despre potențialele riscuri ale unei sarcini nedorite / neplanificate și despre riscurile avortului în cazul femeilor de diferite vârste?

(5) Cât de mare este riscul de infectare cu boli cu transmitere sexuală, și cum se poate reduce acest risc?

 ***

După înțelegerea opțiunilor de contracepție disponibile în prezent, cititorii pot găsi informații detaliate despre fiecare metodă în următoarele articole suplimentare:

Utilizarea anumitor metode de contracepție este strâns legată de reducerea riscului de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare, a riscului de apariție a maladiilor oncologice, și a riscului de infecții, precum și de alte aspecte ale grijii de sine. Recomandări detaliate cu privire la posibilitățile de care se pot folosi femeile și bărbații pentru a avea grijă de sine sunt prezentate în capitolul  Cum să ai grijă de tine. Plan bazat pe dovezi științifice .

***

Ce metode / mijloace contraceptive sunt disponibile în prezent și care sunt principalele lor particularități practice?

În acest capitol se conțin informații despre principalele mijloace contraceptive de care pot beneficia femeile (cuplurile) în prezent.

Pentru fiecare mijloc contraceptiv se va explica:

  • În ce constă utilizarea acestuia?
  • Care este eficacitatea contraceptivului respectiv, adică în ce măsură utilizarea lui reduce probabilitatea sarcinii, comparativ cu probabilitatea conceperii în caz de contact sexual neprotejat?
  • În ce măsură este reversibil efectul contraceptiv al metodei respective și cât de repede femeia își poate restabili capacitatea de a concepe un copil după întrerupere utilizării acesteia?
  • Ce se știe despre inofensivitatea modalității contraceptive date pe termen scurt și pe termen lung? În ce situații riscurile asociat cu utilizarea unui sau altui contraceptiv pot fi mai mari decât potențialele beneficii?
  • Când poate fi inițiată utilizarea contraceptivului dat?
  • Cât este de argumentată efectuarea unui examen medical înainte de a începe utilizarea contraceptivului respectiv?
  • Ce beneficii suplimentare – pe lângă posibilitatea de a planifica sarcina – poate obține o femeie de la utilizarea acestui mijloc contraceptiv?
  • Ce particularități ale metodei respective de contracepție pot justifica utilizarea acesteia într-o situație specifică?
  • Oferă sau nu mijlocul contraceptiv dat protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală?
  • De ce opțiuni se poate folosi o femeie pentru a reduce probabilitatea sarcinii în cazul în care nu a utilizat corect metoda contraceptivă dată?
  • În ce mod utilizarea contraceptivului respectiv se intersectează cu alte aspecte importante ale planului de grijă de sine, cum ar fi protecția împotriva bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului, osteoporozei etc.?

Cum să alegeți mijlocul contraceptiv „optim”?

În afara câtorva excepții, toate contraceptivele moderne pot fi utilizate de către femei de orice vârstă reproductivă, inclusiv de către adolescente și de către femeile aflate în apropiere de menopauză, însă, în funcție de situație, pentru diferite femei poate fi optimă alegerea anumitor modalități de contracepție.

Sperăm că după familiarizarea cu particularitățile tuturor metodelor de contracepție disponibile femeile vor putea aprecia care dintre ele ar fi o alegere optimă în situația lor, precum și care modalități de prevenție a sarcinii ar putea să le fie utile în viitor.

De exemplu, pentru o femeie cu contacte sexuale neregulate și cu schimbarea frecventă a partenerilor poate fi importantă asigurarea unui nivel înalt de protecție împotriva unei eventuale sarcini, precum și împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. În asemenea situație poate fi rezonabilă utilizarea unei protecții duble, adică folosirea unei metode cu un efect contraceptiv foarte înalt + utilizarea prezervativelor pentru reducerea riscului de infecții cu transmitere sexuală.

Pentru multe femei aflate într-o relație stabilă, pentru care este importantă amânarea conceperii unui copil, o alegere potrivită poate fi utilizarea unui mijloc contraceptiv cu efect contraceptiv sigur, dar, totodată, rapid și ușor reversibil. Într-o astfel de situație, în funcție de momentul în care femeia planifică sarcina, de starea ei de sănătate, precum și de alți factori, ea poate alege administrarea contraceptivelor hormonale combinate sau în bază de progestative sau instalarea unui dispozitiv intrauterin (cu cupru sau cu levonorgestrel).

În momentul în care femeia decide că ar vrea să nască un copil, ea poate întrerupe utilizarea metodei alese de contracepție, însă după naștere reapare necesitatea protecției împotriva unei sarcini noi. La această etapă opțiunile cele mai potrivite pot fi diferite tipuri de contraceptive hormonale sau steriletul (dispozitivul intrauterin).

Pentru femeile care nu doresc să mai nască copii în viitor opțiunile potrivite pot include contraceptivele hormonale cu durată lungă de acțiune, dispozitivul intrauterin, sau efectuarea unei proceduri chirurgicale de sterilizare (la femeie sau la partenerul acesteia).

În sfârșit, pentru femeile de toate vârstele și în diferite situații poate fi argumentată utilizarea mijloacelor de contracepție de urgență în urma unor contacte sexuale neprotejate sau în caz de încălcare a recomandărilor de utilizare a contraceptivului de bază.

Accesul la informații detaliate cu privire la toate mijloacele disponibile de contracepție le permite femeilor să-și adapteze în mod dinamic alegerea contraceptivului, în funcție de planurile și condițiile variabile ale vieții, obținând întotdeauna un raport optim de eficacitate / siguranță / preferințe personale, știind, totodată, că alegerea lor este argumentată și rațională.

***

În tabelul de mai jos sunt prezentate date sumare cu privire la eficacitatea contraceptivă* a principalelor mijloace de prevenție a sarcinii disponibile în prezent:

Din 100 de femei care utilizează metoda contraceptivă respectivă timp de un an, câte rămân însărcinate în această perioadă?
în caz de utilizare ideală a metodeiîn caz de utilizare tipică a metodei**
Mijloace contraceptive
Implant subcutanat cu etonogestrel0,050,05
Ligatura trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală la femei0,10,15
Vasectomia (sterilizarea chirurgicală la bărbați)0,50,5
Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel0,20,2
Dispozitiv intrauterin din cupru0,60,8
Injecție intramusculară sau subcutanată de acetat de medroxiprogesteron0,26
Contraceptive combinate în formă de comprimate, plasturi sau inele vaginale0,39
Contraceptive orale doar pe bază de progestative0,39
Prezervative masculine218
Metodele naturale de planificare familială
Calcularea zilelor „sigure”0,4-524
Coitus interruptus (actul sexual întrerupt)422

*Eficacitatea s-a determinat prin compararea probabilității sarcinii în perioada de utilizare a modalității respective de contracepție cu probabilitatea medie de concepere în cazul cuplurilor care nu utilizează nicio metodă contraceptivă.
Probabilitatea medie de concepție depinde în principal de vârsta femeii și constituie:

Vârsta femeiiProbabilitatea apariției sarcinii în decursul a 12 cicluri menstruale (în caz de contacte sexuale neprotejate)
19-26 ani92%
27-29 ani87%
30-34 ani86%
35-39 ani82%

**Eficacitatea fiecărei metode depinde de corectitudinea aplicării ei. Diferența mare dintre eficacitatea în cazul utilizării ideale și a celei tipice care se observă la unele metode contraceptive se explică prin faptul că utilizarea metodelor respective necesită efectuarea regulată a anumitor acțiuni. Unele cupluri nu reușesc să respecte condițiile de utilizare corectă a modalității de contracepție, mai ales pe perioade îndelungate de timp.

***

Prezervativele masculine

Recomandări complete cu privire la utilizarea prezervativelor sunt prezentate în articolul Cum se utilizează corect prezervativele, ghid detaliat.În multe țări prezervativele masculine sunt cele mai populare mijloace contraceptive.

Particularitatea unică a prezervativelor masculine și motivul pentru care acestea sunt prezentate în acest ghid în primul rând este faptul că prezervativele sunt singurul mijloc de protecție împotriva sarcinii care oferă și un anumit nivel de protecție împotriva unui șir de infecții cu transmitere sexuală. Toate celelalte metode contraceptive prezentate în continuare nu oferă nicio protecție împotriva maladiilor sexual transmisibile.

Utilizarea prezervativelor este justificată la orice etapă a vieții, în cazul femeilor și bărbaților care ar vrea să-și reducă riscul de infectare cu boli cu transmitere sexuală.

În același timp, utilizarea prezervativelor oferă o protecție relativ redusă împotriva sarcinii nedorite. Prin urmare, în cazul femeilor care ar vrea să-și asigure un nivel mai înalt de contracepție este argumentată combinarea utilizării prezervativelor cu alte mijloace contraceptive (de exemplu, cu administrarea anticoncepționalelor hormonale combinate, cu utilizarea contraceptivelor doar pe bază de progestative, sau cu instalarea unui dispozitiv intrauterin).

Ce presupune utilizarea prezervativelor? Ce acțiuni sunt necesare pentru a menține efectul contraceptiv?

Prezervativul este o „husă” subțire din latex, poliizopren sau poliuretan. Acesta se îmbracă pe penisul bărbatului înainte de fiecare contact sexual.

Prezervativele pot fi procurate în farmacii, multe supermarketuri și automate de vânzare, și sunt cele mai accesibile mijloace contraceptive.

Cât de eficace sunt prezervativele?

(1) Din 100 de femei care folosesc prezervative în mod corect în decursul unui an, aproximativ 2 rămân însărcinate.

În caz de utilizare tipică – adică dacă din când în când are loc ruperea sau alunecarea prezervativului sau dacă cuplul întreține raporturi sexuale și fără prezervativ – probabilitatea sarcinii în decursul unui an constituie 18%.

(2) Prezervativele sunt singurele mijloacele contraceptive care conferă și un anumit nivel de protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

Există dovezi convingătoare în favoarea faptului că utilizarea corectă și consecventă a prezervativelor reduce riscul de infectare cu chlamydia, gonoree și tricomonază.

În plus, utilizarea corectă și consecventă a prezervativelor reduce cu 80% riscul de infectare cu HIV.

Utilizarea prezervativelor conferă o protecție mai redusă împotriva virusurilor herpes și HPV, care pot fi transmise print contactul cu pielea.

În ce cazuri poate fi rațional pentru o femeie să utilizeze prezervative sau să combine utilizarea acestora cu alte metode de contracepție?

Următoarele categorii de femei au un risc mărit de contractare a infecțiilor cu transmitere sexuală:

  • femeile care în decursul ultimului an au avut mai mult de un partener sexual;
  • femeile care în decursul ultimului an au avut un partener sexual nou;
  • femeile partenerul cărora are și alți parteneri sexuali;
  • femeile la care în ultimul an a fost depistată o infecție cu transmitere sexuală.

În cazul tuturor femeilor care fac parte din aceste categorii și care ar vrea să-și reducă riscul de infectare cu boli cu transmitere sexuală este rațională utilizarea prezervativelor la fiecare contact sexual.

Când poate o femeie să înceapă utilizarea prezervativelor?

Utilizarea prezervativelor poate fi începută în orice moment și nu necesită efectuarea unor examene sau consultații medicale.

În cazul femeilor care ar vrea să-și asigure un nivel mai înalt de protecție împotriva sarcinii, mai ales dacă intenționează să întrețină contacte sexuale regulate, este argumentată utilizarea unei „protecții duble”, adică împreună cu prezervativele se utilizează și un mijloc contraceptiv mai sigur (de exemplu, contraceptive hormonale combinate sau doar pe bază de progestative, ori un dispozitiv intrauterin).

Pe de altă parte, în cazul tuturor femeilor care ar putea avea rapoarte sexuale în condiții de risc înalt de infectare cu boli cu transmitere sexuală (vedeți mai sus) este argumentată utilizarea prezervativelor, indiferent de alte contraceptive utilizate.

Ce se știe despre siguranța utilizării prezervativelor?

(1) Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, prezervativele sunt mijloace inofensive.

(2) Singura problemă medicală care ar putea limita utilizarea acestora este alergia la latex, însă chiar și în acest caz cuplurile pot utiliza prezervative fabricate din alt material, cum ar fi poliizopren sau poliuretan.

Se presupune că prezervativele fabricate din poliizopren sunt la fel de eficace ca și prezervativele din latex. Prezervativele din poliuretan pot avea o eficacitate puțin mai mică.

(3) În legătură cu posibila creștere a riscului de infectare cu boli cu transmitere sexuală, se recomandă evitarea utilizării prezervativelor tratate cu nonoxinol-9 (N-9).

În condiții de laborator s-a stabilit că N-9 are un efect nociv asupra spermatozoizilor și agenților patogeni ai unor infecții cu transmitere sexuală, însă la moment nu există dovezi în favoarea faptului că prezervativele prelucrate cu această substanță oferă un nivel mai înalt de protecție. Pe de altă parte, există date care sugerează că din cauza acțiunii iritante a substanței respective asupra mucoasei organelor genitale, nonoxinol-9 poate crește riscul de contractare a bolilor cu transmitere sexuală.

(4) În cazul unei situații neprevăzute de utilizare greșită a prezervativului sau de alunecare/rupere a acestuia, în rezultatul căreia în căile genitale ale femeii a putut pătrunde sperma, poate fi argumentată utilizarea contracepției de urgență.

Recomandări detaliate în această privință sunt prezentate în articolul Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific.

Ce beneficii suplimentare poate obține un cuplu de la utilizarea prezervativelor?

În cazul bărbaților predispuși la ejaculare prematură, reducerea sensibilității cu ajutorul prezervativului poate duce la prelungirea actului sexual.

Gradul de protecție oferit de prezervative depinde, în mare parte, de corectitudinea utilizării și păstrării acestora.

Cuplurile care intenționează să utilizeze prezervative pot găsi recomandări depline cu privire la utilizarea acestora în articolul Cum se utilizează corect prezervativele, ghid detaliat.

Contraceptivele combinate în formă de comprimate, plasturi care se aplică pe piele, sau inele vaginale

Recomandări detaliate cu privire la administrarea contraceptivelor combinate sunt prezentate în articolul Contraceptive combinate. Informație argumentată științific pentru femei. În multe țări, contraceptivele combinate reprezintă a doua cea mai populară metodă anticoncepțională printre femei, însă popularitatea acestora este legată mai mult de tradiție, decât de superioritatea contraceptivelor combinate față de alte mijloace contraceptive cu eficacitate înaltă.

Pentru unele femei utilizarea contraceptivelor combinate este, într-adevăr, alegerea optimă, însă pentru alte femei utilizarea implanturilor cu progestative sau a dispozitivului intrauterin cu cupru sau levonorgestrel poate fi o opțiune la fel de rezonabilă sau chiar mai potrivită.

În absența contraindicațiilor, contraceptivele combinate pot fi utilizate de către toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție sigură, însă ușor reversibilă, în orice moment al perioadei reproductive, inclusiv de către adolescente și femei aflate în apropiere de menopauză.

Pentru majoritatea femeilor utilizarea contraceptivelor combinate este asociată cu un risc foarte mic de efecte adverse serioase. Însă pentru unele femei potențialele daune asociate cu utilizarea acestor remedii pot fi mai mari decât potențialele beneficii. În aceste cazuri o opțiune mai rezonabilă ar fi utilizarea contraceptivelor pe bază de progestativ sau a dispozitivului intrauterin.

Contraceptivele combinate nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care în cazul femeilor cu risc de infectare se recomandă utilizarea acestora împreună cu prezervativele.

Ce presupune utilizarea contraceptivelor combinate? Ce acțiuni sunt necesare pentru a menține efectul contraceptiv?

(1) Contraceptivele combinate conțin analogi sintetici ai hormonilor sexuali feminini – estradiol și progesteron.

(2) Efectul contraceptiv al anticoncepționalelor combinate este asigurat în principal de capacitatea acestora de a inhiba ovulația, ceea ce înseamnă că ele reduc probabilitatea de eliberare a celulelor sexuale feminine care participă la procesul de fertilizare.

(3) Cea mai mare parte a contraceptivelor combinate prezente pe piață sunt sub formă de comprimate pentru administrare orală (contraceptive orale combinate, anticoncepționale orale, COC).

Fiecare folie conține câte 21-24 de comprimate active (sau mai multe).

Contraceptivele combinate sunt, de asemenea, disponibile în formă de inele vaginale sau plasturi cutanați.

(4) Pentru menținerea efectului contraceptiv:

  • contraceptivele combinate în formă de comprimate se administrează câte un comprimat pe zi, de preferință la aceeași oră – o dată la 21 de zile este acceptabilă o întârziere a administrării pastilei cu până la 24 de ore fără reducerea efectului contraceptiv,
  • plasturele se aplică pe piele și trebuie schimbat o dată pe săptămână,
  • inelul vaginal se introduce în vagin și se lasă pentru trei săptămâni.

(5) Efectul anticoncepțional stabil se dezvoltă peste 7 zile după inițierea utilizării contraceptivului, adică peste o săptămână de la începutul administrării pastilelor, de la introducerea primului inel, sau de la aplicarea primului plasture.

(6) Femeile pot alege schema ciclică, extinsă, sau continuă de administrare a contraceptivelor combinate din propria inițiativă, adică fără o consultație medicală suplimentară:

  • Schema ciclică de administrare a contraceptivelor combinate presupune că administrarea contraceptivului este întreruptă în mod regulat (o dată la o lună) pentru o perioadă de 4-7 zile, timp în care apar sângerări „menstruale”.
  • Schema extinsă presupune că anticoncepționalele sunt administrate fără întrerupere în decursul a 3-4 luni (sau în decursul oricărei perioade mai mari de 21 de zile, la alegere), iar apoi se face o întrerupere pentru o perioadă de 4-7 zile, timp în care apar sângerări „menstruale”.
  • Schema continuă presupune administrarea comprimatelor contraceptive fără întrerupere până în momentul în care apar sângerări vaginale. În momentul apariției sângerărilor vaginale administrarea pastilelor se întrerupe pentru o perioadă de 4 zile, timp în care apar sângerări „menstruale”, iar apoi se reia administrarea continuă a contraceptivului.

Schemele extinsă și continuă le permit femeilor să reducă în mod semnificativ numărul episoadelor de menstruație și cantitatea de sânge pierdut în rezultatul menstruațiilor. În caz de administrare a anticoncepționalelor combinate conform acestor scheme, menstruațiile au loc doar de 1-4 ori pe an, iar volumul de sânge pierdut în legătură cu menstruațiile se reduce cu 40–50%.

În caz de administrare a contraceptivelor combinate conform schemei extinse sau continue se obține un efect contraceptiv mai înalt, și chiar dacă sunt omise mai multe pastile active – până la 7 zile consecutive într-o perioadă de 28 de zile – eficacitatea nu se reduce.

În ce moment poate fi inițiată utilizarea anticoncepționalelor orale și cât timp poate continua administrarea lor?

(1) Femeile pot începe administrarea contraceptivelor combinate în orice moment le este comod, cu excepția eventualelor perioade în care utilizarea acestora este contraindicată. Vedeți Contraceptive combinate. Informație argumentată științific pentru femei.

(2) În multe țări procurarea anticoncepționalelor combinate se poate face doar în baza prescripției medicală. În orice caz, femeile pot avea nevoie de consultația unui specialist pentru estimarea acceptabilității (eligibilității) utilizării remediilor respective în situația lor.

(3) Femeile pot alege oricare contraceptiv combinat cu doză mică de etinilestradiol (mai puțin de 35 mcg), acceptabil din punctul de vedere al accesibilității și al prețului.

În cazul în care femeia are posibilitatea de a alege dintre câteva preparate comparabile la preț, și dacă contraceptivele combinate îi sunt necesare și pentru rezolvarea altor probleme (de exemplu, acnee, creșterea excesivă a părului pe față sau pe corp etc.), poate fi rezonabilă alegerea contraceptivului în funcție de substanța activă cu efect progestativ.

Recomandări detaliate cu privire la alegerea contraceptivelor combinate sunt prezentate în articolul Contraceptive combinate. Informație argumentată științific pentru femei.

(4) Înainte de inițierea administrării contraceptivelor combinate femeii i se recomandă:

  1. să se asigure că nu este însărcinată, vedeți secțiunea dedicată criteriilor de eligibilitate din articolul Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.
  2. să se asigure că nu are contraindicații, vedeți Contraceptive combinate. Informație argumentată științific pentru femei.
  3. să măsoare tensiunea arterială, vedeți Hipertensiunea arterială, ghid pentru pacienţi.

În cazul femeilor cu tensiunea arterială sub 140/90 și fără alte probleme cunoscute de sănătate care ar putea mări riscul asociat cu administrarea contraceptivelor combinate, nu este nevoie de efectuarea altor investigații medicale.

(5) Pe toată durata utilizării contraceptivelor combinate femeii i se recomandă:

  1. să fi atentă la apariția unor eventuale contraindicații;
  2. să măsoare tensiunea arterială o dată pe an.

(6) Femeile pot continua administrarea contraceptivelor combinate până la instalarea menopauzei, cu condiția că acestea continuă să fie mijloace potrivite și sigure în cazul lor, adică atât timp cât nu au contraindicații pentru utilizarea acestora.

(7) Femeile pot întrerupe administrarea remediilor respective în orice moment le este comod – nu este nevoie de finisarea tuturor pastilelor din folie sau de purtarea inelului sau a plasturelui până la sfârșitul perioadei de acțiune.

(8) Capacitatea de a concepe un copil se restabilește peste câteva zile/săptămâni de la întreruperea administrării contraceptivelor combinate.

Care este eficacitatea contraceptivă a anticoncepționalelor combinate?

(1) Cu condiția utilizării ideale – adică dacă femeia nu omite nicio pastilă, schimbă la timp inelul sau plasturele, și acțiunea preparatului nu este redusă de careva fenomene, precum dereglarea funcției intestinale, fumat etc. – contraceptivele combinate moderne cu doza de etinilestradiol de 35 mcg sau mai mică conferă o eficacitate contraceptivă de aproape 100%.

Eficacitatea contraceptivelor combinate în caz de administrare tipică constituie aproximativ 91%. Asta înseamnă că dintre 100 de femei care administrează contraceptive combinate cu mici abateri de la recomandări în decursul unui an, aproximativ 9 femei rămân însărcinate.

Cauza principală de reducere a eficacității preparatelor este încălcarea regimului de administrare a acestora, cum ar fi scăparea a două sau mai multe pastile, înlocuirea întârziată a plasturelui etc.

În caz de încălcare a schemei de administrare a contraceptivelor combinate, femeile pot utiliza contracepția de urgență, vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific.

(2) Efectul contraceptiv al anticoncepționalelor orale combinate este complet reversibil. Funcția naturală hormonală a ovarelor și ovulațiile – adică capacitatea femeii de a concepe un copil – se restabilește complet în decursul a câteva zile/săptămâni după încetarea administrării contraceptivelor combinate.

Există motive pentru a presupune că la femeile care utilizează contraceptive combinate în decursul unei perioade îndelungate de timp funcția reproductivă se menține mai mult timp, decât la femeile care nu au administrat aceste remedii.

(3) Eficacitatea contraceptivă a anticoncepționalelor combinate poate fi redusă în cazul femeilor cu greutate excesivă (IMC Indicele de masă corporală(IMC, body mass index, BMI) permite estimarea raportului între greutatea și înălțimea unei persoane, și, respectiv, determinarea insuficienței sau a excesului de greutate.
Indicele de masă corporală se calculează după formula:
IMC = greutatea/(înălțimea, în metri)^2
18: insuficiență de greutate
18-25: greutate normală
25-30: greutate excesivă
30-35: obezitate de gradul întâi
35-40: obezitate de gradul doi
40: obezitate de gradul trei
egal cu 30 sau mai mare), precum și al femeilor care fumează sau care administrează medicamente ce pot modifica parametrii funcției ficatului (medicamente utilizate în tratamentul epilepsiei, tuberculozei etc.).

Cât este de inofensivă utilizarea contraceptivelor combinate pe termen scurt și pe termen lung?

(1) În general, pentru majoritatea femeilor, efectele pozitive ale contraceptivelor orale combinate moderne depășesc cu mult posibilele efecte negative ale acestora.

În cadrul unui șir de cercetări îndelungate s-a determinat că femeile care utilizează contraceptive combinate sunt supuse unui risc mai mic de deces din orice cauză, inclusiv unui risc mai mic de deces din cauza maladiilor cardiovasculare și a cancerului, și au o durată de viață mai mare, comparativ cu femeile care nu utilizează contraceptive combinate.

(2) Administrarea contraceptivelor orale este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de apariție a cancerului ovarian. Probabilitatea dezvoltării acestei maladii se reduce în medie cu 20% pentru fiecare 5 ani de administrare a contraceptivelor orale combinate (COC). Efectul protector se menține cel puțin timp de 20 de ani după încetarea administrării anticoncepționalelor combinate.

(3) Au fost obținute dovezi multiple și convingătoare în favoarea faptului că administrarea contraceptivelor orale combinate este asociată cu reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial cu 40-50%. Efectul protector se menține cel puțin timp de 20 de ani după încetarea administrării preparatelor.

(4) Există dovezi convingătoare în privința faptului că între administrarea contraceptivelor orale și riscul de apariție a cancerului de colon există o legătură invers proporțională. Cu cât este mai îndelungată perioada de administrare a contraceptivelor orale combinate, cu atât mai mult se reduce riscul individual al femeii de apariție a cancerului de colon.

(5) Administrarea anticoncepționalelor combinate este asociată cu creșterea relativă a probabilității de apariție a trombembolismului venos, însă la majoritatea femeilor care utilizează aceste remedii probabilitatea absolută de dezvoltare a acestei maladii este foarte redusă, fiind mult mai mică decât la femeile însărcinate sau aflate în perioada de după naștere.

  • În cazul femeilor care nu administrează contraceptive combinate probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie aproximativ 2-3 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • În cazul femeilor care administrează contraceptive orale combinate probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este, în medie, de 3 ori mai mare, și constituie aproximativ 2-10 cazuri la 10 000 de femei pe an.
  • Schimbările hormonale ce au loc în perioada sarcinii sunt asociate cu o creștere mult mai mare a riscului de trombembolism. În perioada sarcinii trombembolismul venos se dezvoltă la aproximativ 29 din 10 000 femei.
  • În primele 3 săptămâni după naștere probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie în jur de 200-400 de cazuri la 10000 de femei (riscul revine la nivelul mediu peste 42 de zile după naștere).

Pe lângă administrarea contraceptivelor combinate, există un șir de alți factori care pot contribui la creșterea riscului de trombembolism, inclusiv greutatea excesivă, fumatul, predispoziția genetică mărită la formarea trombilor și vârsta.

  • În cazul femeilor cu greutate excesivă care nu administrează contraceptive orale combinate, probabilitatea apariției trombembolismului venos este de aproximativ 2-3 ori mai mare decât în cazul femeilor cu greutatea normală (cu IMC sub 25).
  • În cazul femeilor cu greutate excesivă care utilizează anticoncepționale combinate, probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos este de 10-24 de ori mai mare decât în cazul femeilor cu greutate normală care nu administrează contraceptive combinate.
  • În cazul femeilor rudele apropiate ale cărora au suferit de trombembolism venos, probabilitatea apariției acestei maladii este de 3 ori mai mare decât la celelalte femei.
  • Probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos se mărește cu vârsta, în special după 35 de ani. Totodată, chiar și în cazul femeilor cu vârsta de 40-49 de ani, dar fără greutate excesivă, probabilitatea apariției acestei boli este foarte mică.

Prin urmare, în cazul femeilor cu probabilitate mărită de apariție a trombembolismului venos – în special cu greutate excesivă și/sau cu predispoziție genetică presupusă sau confirmată la această maladie – se recomandă fie evitarea utilizării contraceptivelor combinate, fie utilizarea acestora doar dacă beneficiul obținut depășește în mod evident riscul.

În cazul femeilor cu un risc crescut de trombembolism venos care au nevoie de un remediu contraceptiv, o alegere rațională poate fi utilizarea dispozitivului intrauterin cu cupru sau cu levonorgestrel ori a contraceptivelor doar pe bază de progestative. Utilizarea acestor mijloace contraceptive nu este asociată cu creșterea riscului de apariție a trombembolismului venos.

(6) Indiferent de vârstă, în cazul femeilor care nu fumează și care nu au alte probleme de sănătate, contraceptivele orale combinate cu doza de etinilestradiol mai mică de 50 mcg nu cresc riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral.
Totodată:

  • la femeile cu greutate excesivă,
  • la femeile fumătoare mai în vârstă de 35 de ani,
  • la femeile ce suferă de migrene cu aură,
  • la femeile cu diabet ce a dus la afectarea vaselor sangvine,
  • la femeile cu hipertensiune arterială (tensiunea mai mare de 140/90) care nu este bine controlată cu ajutorul tratamentului,
  • la femeile la care în timpul unei sarcini anterioare s-a stabilit creșterea tensiunii arteriale,

administrarea contraceptivelor combinate poate fi asociată cu o probabilitate mărită de infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic, însă riscul absolut de apariție a acestor complicații este foarte redus – se presupune că este semnificativ mai mic decât riscul de trombembolism venos.

În cazul femeilor care fumează mai mult de 15 țigări pe zi administrarea contraceptivelor combinate se asociază cu o creștere suplimentară a riscului de infarct miocardic, în medie cu un caz la 1060 de femei.

Chiar dacă în viitor se va stabili că administrarea contraceptivelor combinate, într-adevăr, mărește riscul de infarct și/sau accident vascular cerebral la femeile tinere și nefumătoare, riscul respectiv, cel mai probabil, va fi de câteva ori mai mic decât riscul bine cunoscut de apariție a acestor maladii în timpul sarcinii și în perioada de după naștere, ceea ce justifică utilizarea contraceptivelor cu scop de prevenție a unei sarcini nedorite.

Riscul mediu de infarct miocardic constituie:

  • circa 0,1 cazuri la 10 000 de femei tinere care nu iau contraceptive combinate;
  • circa 0,2 cazuri la 10 000 de femei tinere care administrează contraceptive combinate;
  • aproximativ 0,62 cazuri la 10 000 de femei gravide;

Riscul mediu de accident vascular cerebral constituie:

  • aproximativ 1 caz la 10 000 de femei tinere care iau sau nu iau contraceptive combinate;
  • aproximativ 3-4 cazuri la 10 000 de femei gravide.

(7) Există dovezi convingătoare în privința faptului că administrarea contraceptivelor combinate nu contribuie la acumularea țesutului adipos și nu contribuie la adăugarea în greutate din contul grăsimii.

(8) La unele femei, în primele 3-6 luni de la inițierea administrării ciclice a contraceptivelor combinate, se observă apariția unor sângerări vaginale ușoare și rare în perioada intermenstruală (spotting). Acest efect secundar nu prezintă niciun pericol și, pe măsura continuării administrării contraceptivului, dispare de la sine la majoritate femeilor.

(9) Alte efecte adverse ale administrării anticoncepționalelor combinate se observă rar și pot include: dureri în sâni, grețuri, dureri de cap mai frecvente. În cazul femeilor la care durerile de cap tind să apară în perioada menstruațiilor, administrarea în regim extins sau continuu a contraceptivelor combinate permite reducerea numărului de episoade de cefalee.

(10) Observațiile asupra copiilor născuți de femeile care au administrat contraceptive cu puțin timp înainte sau un anumit timp după concepție sugerează că aceste remedii nu măresc riscul de malformații congenitale la făt și nu afectează evoluția sarcinii.

(11) Actualmente nu există dovezi convingătoare în favoarea faptului că anticoncepționalele combinate ar reduce secreția laptelui matern – însă acest efect nu poate fi exclus definitiv, mai ales în primele săptămâni după naștere – sau că ar avea un impact negativ asupra stării sugarului.

Pe baza acestor date, peste 42 de zile după naștere, adică după reducerea riscului de trombembolie, caracteristic perioadei postpartum, femeia poate relua administrarea contraceptivelor combinate.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la utilizarea contraceptivelor combinate?

(1) Contraceptivele combinate reduc în mod semnificativ pierderile de sânge în timpul menstruațiilor. În cazul femeilor care administrează contraceptive combinate în cicluri tradiționale de 28 de zile, pierderile de sânge în decursul unei menstruații se reduc cu 40-50%.

În caz de administrare prelungită sau continuă a contraceptivelor combinate, se reduce atât volumul de sânge pierdut în decursul unui episod de sângerări menstruale, cât și numărul episoadelor de sângerări menstruale: utilizând remediile respective femeile pot reduce numărul menstruațiilor până la 1-4 pe an.

În cazul femeilor cu sângerări menstruale excesiv de abundente, reducerea pierderilor de sânge din contul administrării anticoncepționalelor combinate permite creșterea semnificativă a calității vieții și a capacității de muncă.

Recomandări depline cu privire la rezolvarea problemei menstruațiilor abundente sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la menstruație și la diferite tipuri de eliminări sangvinolente din vagin.

(2) Administrarea în regim ciclic a contraceptivelor combinate este asociată cu reducerea mai mult sau mai puțin semnificativă a senzațiilor dureroase în timpul menstruațiilor la 70-80% dintre femei, inclusiv femei cu endometrioză.

Administrarea în schemă prelungită sau continuă a contraceptivelor combinate permite reducerea atât a senzațiilor de durere din cadrul fiecărui episod de sângerări menstruale, cât și frecvența episoadelor respective (până la 1-4 menstruații pe an).

(3) Contraceptivele ce conțin etinilestradiol și 30 mcg de drospirenonă pot fi foarte eficace în rezolvarea simptomelor emoționale asociate cu sindromul premenstrual (PMS).

(4) Contraceptivele combinate reprezintă principalul remediu recomandat pentru reducerea creșterii excesive a părului pe față și/sau pe corp la femeile cu sindromul ovarelor polichistice (SOP) sau cu alte maladii caracterizate prin activitatea excesivă a androgenilor.

Recomandări depline cu privire la posibilitățile de rezolvare a problemei creșterii excesive a părului sunt prezentate în articolul Îndepărtarea părului. Informație argumentată științific cu privire la epilare și depilare. Recomandări pentru femeile cu creștere excesivă a părului, asociată cu hirsutism.

(5) La majoritatea femeilor la care acneea nu se rezolvă în rezultatul tratamentului cosmetic problema se ameliorează sau se rezolvă complet după adăugarea în schema de tratament a contraceptivelor combinate.

Recomandări detaliate cu privire la posibilitățile de rezolvare a problemei coșurilor sunt prezentate în articolul Acnee (coşuri) şi puncte negre, ghid detaliat.

(6) Contraceptivele combinate reprezintă principala posibilitate de tratament în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice, la care simptomele acestei stări nu se ameliorează într-o măsură suficientă din contul ajustării greutății corpului, a compoziției alimentare și a regimului de efort fizic.

După cum am arătat în articolul Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice, pentru femeile cu SOP contraceptivele combinate sunt:

  • remediul principal de ameliorare a creșterii părului nedorit și/sau a acneei, în cazul în care femeia nu este mulțumită de măsurile cosmetice;
  • opțiunea de bază în rezolvarea problemei menstruațiilor neregulate/imprevizibile;
  • opțiunea de bază în prevenția dezvoltării hiperplaziei endometriale.

(7) Contraceptivele combinate, indiferent de forma și compoziția acestora, nu contribuie la creșterea în volum a fibroamelor uterine, dar nici la micșorarea acestora.

Prezența mioamelor uterine nu este o contraindicație pentru utilizarea anticoncepționalelor combinate.

Administrarea ciclică, continuă sau extinsă a contraceptivelor combinate poate reduce în mod semnificativ pierderile de sânge în timpul menstruațiilor și poate rezolva problema sângerărilor neregulate la femeile cu fibrom.

Recomandări detaliate referitor la raționalitatea efectuării investigațiilor și a tratamentului în caz de miom uterin sunt prezentate în articolul Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament.

(8) Se presupune că anticoncepționalele combinate sunt eficace în ameliorarea durerilor asociate cu endometrioza, în special a durerilor menstruale și, într-o măsură mai mică, a durerilor cronice.

Multe societăți ginecologice le recomandă femeilor cu endometrioză să încerce un tratament cu contraceptive combinate înainte de a lua în considerare alte opțiuni de tratament.

Recomandări detaliate referitor la raționalitatea efectuării investigațiilor și a tratamentului în caz de endometrioză sunt prezentate în articolul Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament.

(9) În absența contraindicațiilor, schemele de administrare continuă a contraceptivelor combinate pot fi utilizate de către femeile care se apropie de menopauză, atât cu scop contraceptiv, cât și pentru ameliorarea simptomelor asociate cu insuficiență de estrogen (bufeuri de căldură, fluctuații de dispoziție).

Recomandări detaliate cu privire la raționalitatea efectuării investigațiilor și a tratamentului în perioada de apropiere de menopauză și după instalarea acesteia sunt prezentate în articolul Menopauza (perioada climacterică), ghid pentru femei.

Recomandări depline cu privire la alegerea și utilizarea contraceptivelor combinate sunt prezentate în articolul Contraceptive combinate. Informație argumentată științific pentru femei.

Anticoncepționalele orale numai cu progestative (mini-pilule)

Recomandări complete cu privire la utilizarea mini-pilulelor sunt prezentate în articolul Contraceptive orale pe bază de progesteron (mini-pilule). Informație argumentată științific pentru femei. Deși anterior contraceptivele de acest tip erau recomandate în principal femeilor aflate în perioada de după naștere și în perioada de alăptare, în absența contraindicațiilor, contraceptivele pe bază de progestative în formă de pastile (mini-pilulele) pot fi utilizate practic de toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție eficace, dar totodată rapid și complet reversibilă, în orice perioadă reproductivă a vieții, inclusiv de către adolescente și de către femeile care se apropie de menopauză.

Administrarea anticoncepționalelor numai cu progestative poate fi o alegere bună pentru femeile care au nevoie de o modalitate eficace de contracepție ce nu necesită consultația preliminară a medicului, și care acceptă necesitatea respectării regimului destul de strict de administrare a pastilelor, necesar pentru asigurarea eficacității acestora – pastilele trebuie administrate în fiecare zi, la aceeași oră.

La fel ca și alte remedii contraceptive pe bază de progestative descrise în continuare (implanturi și preparate injectabile cu medroxiprogesteron), mini-pilula poate fi o alegere optimă în cazul multor femei, inclusiv:

  • în cazul femeilor care nu pot utiliza contraceptive hormonale combinate din cauza contraindicațiilor la estrogen (de exemplu femeile fumătoare mai în vârstă de 35 de ani, femeile cu migrene etc.)
  • în cazul femeilor cu un risc crescut de trombembolism;
  • în cazul femeilor cu maladii autoimune.

Contraceptivele orale numai pe bază de progestative nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă utilizarea acestor remedii împreună cu prezervativele.

Ce presupune utilizarea contraceptivelor orale numai cu progestative? Ce acțiuni sunt necesare pentru a menține efectul contraceptiv?

(1) Anticoncepționalele orale numai pe bază de progestative conțin analogi sintetici ai hormonului sexual feminin progesteronul.

Fiecare blister (folie) cu mini-pilule conține 28 de comprimate.

Efectul contraceptiv al mini-pilulelor este asigurat în principal de capacitatea acestora de a împiedica pătrunderea spermatozoizilor în regiunea unde aceștia ar putea fertiliza ovulul. Aceasta se întâmplă din contul creșterii vâscozității mucusului din interiorul colul uterin și din contul reducerii mobilități microvilozităților din interiorul trompelor uterine ce contribuie la transportarea spermatozoizilor.

La aproximativ 50% dintre femei administrarea mini-pilulelor este asociată cu inhibarea ovulației.

În cazul în care are loc fertilizarea, progestativul nu împiedică implantarea embrionului.

(2) Efectul anticoncepționalelor se dezvoltă peste două zile de la inițierea administrării comprimatelor.

(3) Pentru asigurarea unui efect contraceptiv stabil, anticoncepționalele cu progestative trebuie administrate fără întrerupere, în fiecare zi, de preferință la aceeași oră. Este acceptabilă administrarea cu cel mult 3 ore înainte sau după ora obișnuită.

(4) În multe țări procurarea contraceptivelor orale cu progestative se poate face doar în baza prescripției medicale.

(5) Având în vedere eficacitatea și siguranța similară a diferitelor preparate din acest grup, femeile pot alege oricare preparat care li se potrivește din punctul de vedere al accesibilității și prețului.

(6) Înainte de inițierea administrării anticoncepționalelor orale numai cu progestative femeii i se recomandă să se asigure că nu este însărcinată, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Mini-pilulele pot fi administrate practic de toate femeile, vedeți Contraceptive orale pe bază de progesteron (mini-pilule). Informație argumentată științific pentru femei.

În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate, înainte de inițierea administrării acestor preparate nu este nevoie de efectuarea unor investigații medicale.

(7) Pe parcursul întregii perioade de administrare a contraceptivelor pe bază de progestative ,femeilor li se recomandă doar să fie atente la apariția unor eventuale contraindicații.

(8) Femeile pot continua să administreze mini-pilulele atât timp, cât acestea vor continua să le fie utile și inofensive, adică atât timp, cât nu au contraindicații pentru utilizarea acestora.

(9) Femeile pot întrerupe utilizarea acestor preparate în orice moment la este comod – nu este nevoie de finisarea tuturor pastilelor din folie.

(10) Capacitatea de a concepe un copil se restabilește peste câteva zile/săptămâni de la întreruperea administrării anticoncepționalelor orale numai cu progestative.

Care este eficacitatea contraceptivă a anticoncepționalelor orale numai cu progestative?

(1) În caz de utilizare ideală, mini-pilulele asigură un efect contraceptiv foarte înalt. Pe parcursul primului an de utilizare ideală a acestor preparate mai puțin de 1 femeie din 100 rămâne însărcinată (probabilitatea sarcinii este de aproximativ 0,3%).

(2) În caz de utilizare tipică – adică dacă din când în când femeia nu ia pastila la timp – probabilitatea sarcinii în decursul unui an constituie aproximativ 9%.

În caz de încălcare a schemei de administrare a contraceptivelor numai pe bază de progestative, femeile pot utiliza contracepția de urgență, vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific.

Cât este de inofensivă utilizarea contraceptivelor orale pe bază de progestative pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Administrarea mini-pilulelor nu este asociată cu creșterea riscului de infarct miocardic sau trombembolism venos. Prin urmare, aceste preparate pot fi o alegere potrivită chiar și în cazul femeilor cu risc mărit de trombembolism venos sau al femeilor cu alte contraindicații pentru administrarea contraceptivelor combinate.

(2) Administrarea anticoncepționalelor orale numai cu progestative poate fi asociată cu apariția unor sângerări vaginale neregulate ce nu prezintă niciun pericol, însă acest efect secundar se înregistrează mai rar decât în cazul utilizării implanturilor progestative, a injecțiilor cu medroxiprogesteron sau a contraceptivelor combinate.

Multe dintre femeile ce utilizează mini-pilule nu au niciun fel de sângerări vaginale neregulate.

(3) În cazul unor femei, administrarea contraceptivelor numai în bază de progestative se poate asocia cu asemenea efecte adverse, precum dureri de cap mai frecvente, dureri în sâni, grețuri, fluctuații ale dispoziției, agravarea acneei, intensificarea ușoară a creșterii părului pe față și/sau pe corp. Nu există date exacte cu privire la frecvența acestor efecte secundare.

(4) Datele disponibile sugerează că administrarea mini-pilulelor nu este asociată cu creșterea greutății corpului.

(5) Nu există motive pentru a presupune că utilizarea contraceptivelor orale pe bază de progestative cu puțin timp înainte de sarcină sau în timpul sarcinii (de exemplu, dacă femeia a administrat acest preparat înainte să afle că este însărcinată) ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării fătului sau asupra evoluției sarcinii.

(6) Administrarea mini-pilulelor în perioada de alăptare nu influențează negativ secreția laptelui și/sau starea sugarului.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la utilizarea contraceptivelor orale numai pe bază de progestative?

În afara efectului contraceptiv, alte efecte ale mini-pilulelor au fost studiate mai puțin.

Datele disponibile în acest sens sugerează că administrarea regulată a acestor preparate:

  • permite reducerea semnificativă a pierderilor de sânge în timpul menstruațiilor;
  • este asociată cu reducerea durerilor abdominale din timpul menstruației, precum și a durerilor abdominale cronice la femeile cu endometrioză;
  • ameliorează simptomele sindromului premenstrual;
  • este asociată cu reducerea frecvenței și a intensității acceselor de migrenă – acest efect a fost determinat în principal pentru preparatele ce conțin desogestrel;
  • poate preveni reducerea densității minerale osoase la femeile aflate în perioada de după naștere.

La aproximativ 44-50% dintre femei, după inițierea administrării mini-pilulelor, frecvența menstruațiilor rămâne neschimbată.

La 14-30% dintre femei administrarea contraceptivelor pe bază de progestative este asociată cu scurtarea perioadei dintre două menstruații, adică menstruațiile au loc mai frecvent.

La circa 20% dintre femei după începutul administrării mini-pilulelor menstruațiile treptat devin semnificativ mai rare sau chiar dispar complet.

Recomandări complete cu privire la utilizarea anticoncepționalelor orale numai pe bază de progestative sunt prezentate în articolul Contraceptive orale pe bază de progesteron (mini-pilule). Informație argumentată științific pentru femei.

Acetat de medroxiprogesteron în formă injectabilă

Recomandări depline cu privire la utilizarea injecțiilor de medroxiprogesteron sunt prezentate în articolul Contraceptive injectabile cu medroxiprogesteron acetat. Informație argumentată științific pentru femei. În absența contraindicațiilor, injecțiile de acetat de medroxiprogesteron pot fi utilizate de către aproape toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție eficace, dar complet și rapid reversibilă, inclusiv de către adolescente și femei aflate în apropiere de menopauză.

Medroxiprogesteronul injectabil poate fi o alegere bună în cazul femeilor care caută o metodă de contracepție discretă („invizibilă”), cu o probabilitate relativ redusă de eroare în utilizare.

În plus, injecțiile cu acetat de medroxiprogesteron pot fi o alegere bună:

o pentru femeile care nu pot folosi contraceptive combinate din cauza contraindicațiilor (inclusiv femeile fumătoare mai în vârstă de 35 de ani, femeile ce suferă de migrene etc.)

o pentru femeile pentru care pot fi utile unele efecte suplimentare ale medroxiprogesteronului injectabil, inclusiv:

  • reducerea semnificativă a sângerărilor vaginale din timpul menstruațiilor, inclusiv la femeile cu fibrom uterin sau cu adenomioză;
  • reducerea durerilor abdominale asociate cu endometrioza.

Medroxiprogesteronul injectabil nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă utilizarea acestor remedii împreună cu prezervativele.

Ce presupune utilizarea acetatului de medroxiprogesteron în formă injectabilă? Cât timp se menține efectul contraceptiv și ce acțiuni sunt necesare pentru menținerea acestuia?

(1) Acetatul de medroxiprogesteron este un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

Acetatul de medroxiprogesteron se administrează ca o injecție obișnuită, în regiunea brațului sau a feselor. Preparatul în formă de soluție conține microcristale care se dizolvă lent, asigurând o eliberare uniformă a substanței active.

Efectul contraceptiv al medroxiprogesteronului este asigurat în principal de capacitatea acestuia de a inhiba ovulația și de a spori vâscozitatea mucusului din interiorul canalului cervical (canalul colului uterin). Sub acțiunea substanței active, mucoasa uterului se subțiază și devine mai puțin potrivită pentru dezvoltarea sarcinii.

(2) Efectul contraceptiv stabil se dezvoltă peste 7 zile de la injectare și se menține la un nivel înalt în decursul a 12-13 săptămâni.

(3) Pentru menținerea unui efect anticoncepțional stabil este nevoie de administrarea unei injecții de acetat de medroxiprogesteron odată la 13-14 săptămâni.

(4) Femeile pot începe utilizarea medroxiprogesteronului injectabil în orice moment le este comod.

(5) Injecțiile se administrează de către medic sau un alt lucrător medical, cu experiență în injectarea preparatului respectiv.

6) Înainte de efectuarea primei injecții de medroxiprogesteron femeii i se recomandă să se asigure că nu este însărcinată, vedeți Contraceptive injectabile cu medroxiprogesteron acetat. Informație argumentată științific pentru femei.

Acest remediu contraceptiv poate fi utilizat de aproape toate femeile, vedeți contraindicațiile prezentate în articolul Contraceptive injectabile cu medroxiprogesteron acetat. Informație argumentată științific pentru femei.

În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate, înainte de începerea utilizării medroxiprogesteronului injectabil nu este nevoie de efectuarea unor investigații medicale.

(7) Pe parcursul întregii perioade de administrare a acetatului de medroxiprogesteron femeilor li se recomandă să fie atente la apariția unor eventuale contraindicații.

(8) Femeile pot continua utilizarea preparatului respectiv atât timp, cât acesta continuă să le fie util și inofensiv, adică, atât timp cât nu au contraindicații pentru administrarea acestuia.

În trecut, unele organizații le recomandau femeilor să nu utilizeze acetatul de medroxiprogesteron în formă injectabilă mai mult de 2 ani, din cauza presupusului risc de reducere a densității minerale osoase. Însă actualmente nu există dovezi care să confirme impactul negativ al acestui preparat asupra densității minerale osoase și asemenea recomandări nu mai sunt susținute.

Care este eficacitatea contraceptivă a medroxiprogesteronului injectabil?

(1) Cu condiția utilizării ideale, adică dacă femeii i se administrează injecțiile cu respectarea strictă a intervalului recomandat, fără întârziere, probabilitatea sarcinii este foarte redusă și constituie circa 0,2% pe an.

O asemenea eficacitate este comparabilă cu eficacitatea metodelor chirurgicale de contracepție (ligatura trompelor uterine sau vasectomia), dar, spre deosebire de acestea, efectul contraceptiv al medroxiprogesteronului injectabil este complet reversibil.

(2) În caz de utilizare tipică – adică cu mici întârzieri de administrare a injecțiilor – probabilitatea unei sarcini nedorite în decursul unui an constituie aproximativ 6%.

(3) Capacitate de concepere a unui copil după întrerupere injecțiilor de medroxiprogesteron se restabilește complet, însă mai lent decât în cazul utilizării altor anticoncepționale hormonale.

Potrivit datelor unei cercetări la care au participat peste 2800 de femei:

  • peste 6 luni de la întreruperea administrării injecțiilor au conceput 27,4% dintre femei,
  • peste 12 luni – 51,6%,
  • peste 2 ani – 90%.

Cât este de inofensivă utilizarea medroxiprogesteronului injectabil pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Administrarea acetatului de medroxiprogesteron în formă injectabilă este asociată cu reducerea semnificativă a riscului de hiperplazie și/sau cancer endometrial și de cancer ovarian.

(2) Administrarea medroxiprogesteronului injectabil este asociată cu o creștere nesemnificativă a riscului de trombembolism venos și, posibil, de accident vascular cerebral.

Cu toate acestea, riscul respectiv este mult mai redus decât riscul caracteristic pentru o sarcină obișnuită și pentru perioada postpartum, ceea ce justifică utilizarea acestor preparate la femeile care au nevoie de protecție împotriva sarcinii nedorite.

(3) Utilizarea îndelungată a acetatului de medroxiprogesteron este asociată cu reducerea densității minerale osoase, însă peste 2 ani de la întreruperea administrării acestui preparat densitatea minerală osoasă se restabilește.

Totodată, nu există dovezi în privința faptului că acestui contraceptiv este asociată cu un risc crescut de fracturi la femei, înainte sau după menopauză.

(4) Administrarea injecțiilor de medroxiprogesteron frecvent se asociază cu apariția unor sângerări vaginale neregulate, ce nu prezintă niciun pericol.

Cu timpul, sângerările vaginale neregulate devin mai rare și în multe cazuri volumul și frecvența acestora se reduc până la un nivel acceptabil – mai jos decât cel caracteristic pentru menstruațiile obișnuite. Sângerările vaginale inacceptabil de îndelungate sau frecvente se înregistrează la doar 1-2% dintre femeile ce utilizează acest preparat.

La multe dintre femei administrarea îndelungată a medroxiprogesteronului injectabil duce treptat la dispariția completă a menstruațiilor. Acest fenomen nu este periculos și-i permite femeii să-și crească calitatea vieții din contul reducerii pierderilor de sânge și al dispariției altor simptome asociate cu menstruația.

Spre sfârșitul primului an de utilizare a acestui contraceptiv menstruațiile dispar complet la 46% dintre femei, iar spre sfârșitul celui de-al doilea an menstruațiile încetează la 68% dintre femei.

(5) În cazul unor femei administrarea medroxiprogesteronului injectabil se poate asocia cu o ușoară creștere a greutății corpului.

În cadrul unui studiu s-a determinat că 56% dintre femei au adăugat în greutate (în medie 4,1 kg), iar la celelalte 44% dintre femei greutatea a rămas neschimbată sau un pic s-a redus.

(6) Alte efecte secundare se observă relativ rar și pot include: dureri de cap, agravarea acneei, dureri în sâni, fluctuații ale dispoziției, reducerea libidoului, dureri abdominale, greață, amețeli.

Potrivit datelor unui studiu, peste 6 luni de la inițierea administrării injecțiilor 6% dintre femei au observat intensificarea creșterii părului pe față.

(7) În majoritatea cazurilor, administrarea preparatelor injectabile de acetat de medroxiprogesteron în perioada alăptării nu influențează negativ secreția laptelui și/sau starea sugarului.

Impactul negativ asupra secreției de lapte este mai probabil:

  • la femeile care și anterior au avut dificultăți de inițiere a alăptării,
  • la femeile cu greutate excesivă (IMCmai mare de 30),
  • după naștere prematură,
  • la femeile nevoite să folosească pompa de lapte.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la administrarea medroxiprogesteronului injectabil?

(1) Administrarea regulată a injecțiilor asigură reducerea treptată a volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor. La multe femei menstruațiile treptat dispar complet, iar riscul de dezvoltare a hiperplaziei sau a cancerului endometrial se reduce semnificativ.

(2) Multe femei observă ameliorarea semnificativă a durerilor asociate cu menstruația. Ameliorarea durerilor în regiunea pelviană se observă inclusiv și în cazul femeilor cu endometrioză și cu sindromul premenstrual.

(3) Se presupune că utilizarea acetatului de medroxiprogesteron este asociată cu reducerea riscului de dezvoltare a inflamațiilor (infecțiilor) organelor pelviene.

Recomandări depline cu privire la utilizarea injecțiilor de medroxiprogesteron sunt prezentate în articolul Contraceptive injectabile cu medroxiprogesteron acetat. Informație argumentată științific pentru femei.

Implant subcutanat ce conține etonogestrel

Recomandări depline cu privire la utilizarea implanturilor cu progestativ sunt prezentate în articolul Implanturi subdermice cu progesteron. Informație argumentată științific pentru femei. În absența contraindicațiilor, implanturile subcutanate cu progestativ (analog de progesteron) pot fi utilizate de către aproape toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție eficace, de lungă durată (3-5 ani), dar complet și rapid reversibilă, inclusiv de către adolescente și femei aflate în apropiere de menopauză.

Utilizarea unui implant subdermic poate fi o alegere optimă în cazul femeilor care sunt în căutarea unei metode de contracepție eficace și discrete, care ar permite eliminarea chiar și a celei mai mici posibilități de eroare în utilizare, și care nu cere nicio acțiune suplimentară din partea lor.

Implantul subcutanat poate fi, de asemenea, o opțiune optimă în cazul femeilor care nu pot utiliza contraceptive combinate din cauza contraindicațiilor la estrogen.

Implantul cu progestativ nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă utilizarea acestor remedii împreună cu prezervativele.

Ce presupune instalarea unui implant subdermic cu progestativ? Cât timp se menține efectul contraceptiv și ce acțiuni necesită?

(1) Implantul subcutanat este un mic dispozitiv din plastic de formă alungită, dotat cu un recipient cu progestativ (un analog sintetic al progesteronului) și cu o membrană ce asigură eliberarea lentă și constantă a preparatului în organismul femeii pe durata a câțiva ani.

Implanturile disponibile în multe țări sunt Implanon, NXT Implanon și Nexplanon, conținând 68 mg de etonogestrel.
Acestea sunt produse sub formă de o tijă subțire cu lungimea de 4 cm și diametrul de 2 mm.

Efectul contraceptiv al implanturilor cu progestativ este asigurat în principal de capacitatea acestora de a împiedica fertilizarea ovulului, din contul inhibării ovulației și al creșterii vâscozității mucusului din interiorul canalului cervical. Sub acțiunea substanței active, mucoasa uterului se subțiază și devine mai puțin potrivită pentru dezvoltarea sarcinii.

(2) Implanturile subcutanate cu progestativ conferă un efect contraceptiv înalt și stabil.

Efectul contraceptiv se dezvoltă peste 7 zile de la introducerea implantului sub piele și se menține pe o durată de 3-5 ani, în funcție de marcă.

Pentru menținerea efectului contraceptiv, din partea femeilor nu se cere nicio acțiune, ceea ce reduce în mod semnificativ riscul de erori și de reducere a acțiunii contraceptive din cauza acestora.

(3) Procedura de introducere a implantului sub piele este similară cu o injecție obișnuită. Procedura se efectuează de către un lucrător medical care are experiență în injectarea implantului.

De regulă, implantul se introduce sub pielea din regiunea brațului.

Procedura în sine, de obicei, durează 1-2 minute, se suportă bine și este practic nedureroasă.

Înainte de introducerea implantului se face o injecție cu anestezic.

În aproximativ 1% dintre cazuri în timpul sau după introducerea implantului se observă o ușoară sângerare din rană sau formarea unei vânătăi în locul injectării.

(4) În majoritatea cazurilor, purtarea implantului nu este dureroasă și nu creează niciun disconfort. La momentul extragerii implantului doar 0,5% dintre femei spun că prezența acestuia le-a cauzat dureri sau disconfort.

(5) Înlăturarea implantului se face printr-un mic orificiu pe piele, cu anestezie locală. Procedura durează 3-5 minute.

(6) Femeile pot începe utilizarea implantului subcutanat în orice moment le este comod.

6) Înainte de introducerea implantului sub piele femeii i se recomandă să se asigure că nu este însărcinată, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Acest remediu contraceptiv poate fi utilizat de aproape toate femeile, vedeți Implanturi subdermice cu progesteron. Informație argumentată științific pentru femei.

În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate, înainte de instalarea implantului cu progestativ nu este nevoie de efectuarea unor investigații medicale.

(7) Pe parcursul întregii perioade de utilizare a implantului subdermic femeilor li se recomandă doar să fie atente la apariția unor eventuale contraindicații.

(8) Femeile pot continua utilizarea acestui remediu contraceptiv – implantul trebuie schimbat o dată la 3-5 ani, în funcție de marcă – atât timp cât acesta continuă să le fie util și inofensiv.

La utilizarea implantului se poate renunța în orice moment.

Care este eficacitatea contraceptivă a implantului subcutanat cu progestativ?

(1) Implanturile cu progesteron sunt printre cele mai sigure mijloace contraceptive.

În cazul femeilor care utilizează implanturi subcutanate ce conțin etonogestrel, probabilitatea medie de sarcină în decursul unui an se reduce până la 0,05%.

(2) Capacitatea de concepere a a unui copil se restabilește în scurt timp – în decursul a câteva săptămâni – după înlăturarea implantului.

(3) Spre deosebire de contraceptivele combinate, implanturile au o eficacitate înaltă și în cazul femeilor cu greutate excesivă (IMC mai mare de 30).

Cât este de inofensivă utilizarea implanturilor subcutanate pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Există dovezi convingătoare în favoarea faptului că utilizarea implanturilor cu progestativ nu mărește riscul de complicații cardiovasculare, în special de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau trombembolie. Astfel, această metodă de contracepție poate fi utilizată chiar și de către femeile cu risc mărit de asemenea complicații.

(2) Datele existente sugerează că utilizarea unui implant nu este asociată cu reducerea densității minerale osoase.

(3) Peste 30% dintre femei observă apariția, în primele 3 luni de la instalarea implantului, a unor sângerări vaginale neregulate nepericuloase. Cu timpul, la majoritatea femeilor acest efect secundar treptat se reduce și dispare.
Către cea de-a 9-a lună de la instalarea implantului femeile au sângerări vaginale („menstruații”), în medie, timp de 6 zile pe lună.

(4) Alte efecte adverse care pot fi asociate cu utilizarea implanturilor cu etonorgestrel includ:

  • dureri de cap, raportate în 8,5-15,5% de cazuri;
  • creșterea în greutate, înregistrată la 6,4-12,0% dintre femei; într-un studiu cu o durată de 2 ani femeile care au utilizat un implant cu etonogestrel au adăugat, în medie, 1,9 kg;
  • agravarea acneei, înregistrată la 11,4-15,3% dintre femei;
  • durere sau sensibilitate sporită a sânilor, raportată în 9,1-10,2% de cazuri;
  • instabilitate emoțională, observată la 2,5-5,8% dintre femei;
  • dureri abdominale, raportate de 4,3-5,2% dintre femei.

(5) Utilizarea unui implant cu progestativ în perioada alăptării nu influențează negativ secreția laptelui matern, succesul inițierii și continuării alăptării, compoziția laptelui sau starea sugarului.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la utilizarea implanturilor cu progestativ?

(1) La 22-29% dintre femei, în decursul a câteva luni după introducerea implantului, menstruațiile, treptat, dispar complet. Acest fenomen nu este periculos și este asociat cu creșterea calității vieții femeii, din contul eliminării sângerărilor și a altor simptome din timpul menstruațiilor.

La celelalte femei menstruațiile treptat devin mult mai puțin abundente.

(2) Utilizarea implanturilor cu etonogestrel:

  • este asociată cu reducerea semnificativă a durerilor pelviene legate de endometrioză și/sau de sindromul dilatării varicoase a venelor din regiunea pelviană;
  • este asociată cu reducerea semnificativă a durerilor din timpul menstruației: conform datelor unui studiu, 77-82% dintre femeile cărora le-a fost instalat un implant subcutanat au raportat dispariția completă a durerilor în timpul menstruațiilor.
Recomandări depline cu privire la alegerea și utilizarea implanturilor cu progestativ sunt prezentate în articolul Implanturi subdermice cu progesteron. Informație argumentată științific pentru femei.

Dispozitivul intrauterin din cupru

Recomandări complete cu privire la utilizarea steriletului din cupru sunt prezentate în articolul Dispozitiv intrauterin din cupru. Informație argumentată științific pentru femei. În absența contraindicațiilor, DIU din cupru pot fi utilizate de către aproape toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție eficace, de lungă durată (5-7 ani sau mai mult), dar complet și rapid reversibilă, inclusiv de către adolescente, femei aflate în apropiere de menopauză, femei care au născut și care nu au născut anterior.

Inserția unui dispozitiv intrauterin din cupru poate fi o alegere optimă în cazul femeilor care caută o metodă de contracepție discretă, cu probabilitate minimă de eroare, și care nu necesită nicio acțiune suplimentară din partea lor.

Steriletul din cupru poate fi, de asemenea, o opțiune optimă în cazul femeilor care nu pot utiliza contraceptive combinate din cauza contraindicațiilor la estrogen și/sau la progesteron.

DIU cu cupru nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă utilizarea acestor remedii împreună cu prezervativele.

Dispozitiv intrauterin (DIU), introdus în cavitatea uterului

În ce constă inserția unui dispozitiv intrauterin? Cât timp se menține efectul contraceptiv ale acestuia?

(1) Steriletul din cupru prezintă un mic dispozitiv, cu baza din plastic (de regulă, în forma literei T), pe care este înfășurat un fir subțire din cupru.
Tija verticală a dispozitivului intrauterin are o lungime de aproximativ 30-32 mm, iar lungimea tijei orizontale constituie 23-32 mm.

(2) Efectul contraceptiv al steriletului din cupru este asigurat în principal de capacitatea acestuia de a împiedica fertilizarea din contul acțiunii distructive a ionilor de cupru asupra spermatozoizilor și a ovulului.

După inserția dispozitivului intrauterin din cupru probabilitatea fertilizării cu succes este foarte mică.

Prezența DIU din cupru în cavitatea uterului provoacă o reacție inflamatorie aseptică care împiedică atașarea embrionului în acele cazuri rare, când fertilizarea totuși are loc.

(3) Inserția dispozitivului intrauterin din cupru se face de către medicul ginecolog.

Din perspectiva femeii, procedura este similară cu un examen ginecologic obișnuit.

(4) Efectul contraceptiv al steriletului din cupru se dezvoltă imediat după introducere și se menține pe toată perioada cât aceasta este prezent în cavitatea uterului.

Multe dintre dispozitivele intrauterine moderne din cupru sunt prevăzute pentru o perioadă de utilizare de 5-7 ani și mai mult. Pe parcursul întregii perioade de utilizare, efectul contraceptiv al steriletului se menține la un nivel foarte înalt.

Pentru menținerea efectului contraceptiv, din partea femeilor nu se cere nicio acțiune suplimentară după inserție.

(5) Femeile pot începe utilizarea DIU din cupru în orice moment, indiferent de vârstă și indiferent de faptul dacă au născut anterior sau nu.

Înainte de inserția dispozitivului intrauterin femeii i se recomandă să se asigure că nu este însărcinată, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Imediat înainte de inserția steriletului se recomandă doar un examen ginecologic general cu examinarea vaginului și a colului uterin și palparea organelor pelviene.

Dispozitivul intrauterin din cupru nu poate fi utilizat doar de către femeile care au semne de infecție genitală activă sau care au suportat un episod de infecție cu mai puțin de 3 luni în urmă, precum și de către femeile cu deformări semnificative ale uterului sau colului uterin.

În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate, înainte de introducerea steriletului în uter nu este nevoie de efectuarea altor investigații medicale.

(6) La dorință, femeile pot continua utilizarea DIU cu cupru până la instalarea menopauzei (dispozitivul trebuie schimbat o dată la 5-7 ani, în funcție de marcă).

Femeile pot renunța la utilizarea steriletului în orice moment.

Care este eficacitatea contraceptivă a dispozitivului intrauterin din cupru?

(1) DIU din cupru este unul dintre cele mai eficace mijloace de contracepție.

Eficacitatea acestei metode este comparabilă cu cea a sterilizării chirurgicale, a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel sau a implanturilor subcutanate cu progestativ.

Probabilitatea sarcinii în decursul unui an de la instalarea dispozitivului intrauterin cu cupru constituie între 0,6 și 0,8%.

(2) Efectul contraceptiv al steriletului din cupru este complet și rapid reversibil.

Capacitatea de concepere se restabilește, în medie, în decurs de câteva săptămâni după înlăturarea steriletului: după următoarea menstruație.

Cât este de inofensivă utilizarea steriletului cu cupru pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Dispozitivul intrauterin din cupru nu mărește probabilitatea faptului că după încetarea utilizării acestuia femeia va întâmpina dificultăți de concepere a unui copil, inclusiv în legătură cu impermeabilitatea trompelor uterine.

(2) Procedura de inserție a dispozitivului intrauterin este asociată cu un mic risc de perforare a uterului și/sau de dezvoltare a unei infecții:

  • Riscul de perforare a uterului constituie între 0,3 și 2,6 cazuri la 1 000 de proceduri (riscul de perforare nu depinde de tipul steriletului – cu cupru sau cu levonorgestrel). Perforarea uterului presupune că o parte a dispozitivului sau întregul dispozitiv trece prin peretele uterului în cavitatea abdominală. Perforarea se poate asocia cu sângerare și cu un risc crescut de dezvoltare a unei infecții.
    În cazul în care steriletul trece complet în cavitatea abdominală, pentru înlăturarea acestuia poate fi nevoie de efectuarea unei intervenții chirurgicale laparoscopice.
  • Probabilitatea mediei de dezvoltare a inflamației organelor pelviene constituie circa 9,7 cazuri la 1000 de femei în decursul primelor 20 de zile după instalarea dispozitivului intrauterin. Peste 20 de zile de la introducerea steriletului în uter riscul de dezvoltare a infecției se reduce până la nivelul mediu caracteristic femeilor ce nu utilizează acest mijloc contraceptiv.

(3) După instalarea DIU din cupru frecvent apar sângerări vaginale neregulate.
În prima lună după introducerea steriletului în uter numărul total al zilelor în care femeia are sângerări vaginale ușoare sau abundente, inclusiv menstruale, este de aproximativ 13 zile.
Treptat, în decursul primelor 3-6 luni, numărul de zile cu sângerări se reduce și sângerările vaginale revin la frecvența obișnuită de până la inserția dispozitivului intrauterin sau ceva mai mai mare.

(4) La unele femei, după inserția dispozitivului intrauterin din cupru, menstruațiile devin mai îndelungate și/sau mai dureroase.

(5) În medie, după inserția DIU din cupru, volumul sângelui pierdut în timpul menstruațiilor se mărește cu 60%.
Circa 6% dintre femei renunță la utilizarea steriletului în termen de 5-8 ani, din cauza durerilor din timpul menstruațiilor.

(6) Probabilitatea medie de expulzare a dispozitivului intrauterin în decursul a 5 ani constituie aproximativ 6%. Expulzarea DIU este asociată cu faptul că femeia va trebui să cheltuie din nou bani pentru inserția unui nou sterilet, sau să aleagă un alt mijloc contraceptiv.

(7) După cum am menționat anterior, probabilitatea de sarcină în perioada utilizării steriletul din cupru este foarte scăzută: mai puțin de 1 caz la 100 de femei ce utilizează dispozitivul intrauterin în decursul unui an.

În cazurile rare în care femeile rămân însărcinate având un dispozitiv intrauterin instalat, ele au un risc mărit de complicații, inclusiv un risc înalt de avort spontan, de dezvoltare a infecției după avort spontan, de naștere prematură, de ruptura prematură a membranelor fetale, sau de retard în dezvoltarea intrauterină a fătului.
Pentru reducerea riscului de complicații, dacă poziția steriletului permite extragerea ușoară a acestuia, se recomandă ca dispozitivul intrauterin să fie înlăturat, chiar dacă femeia ar vrea să păstreze în sarcina.
Riscul mediu de complicații în timpul sarcinii constituie aproximativ 36% în cazul femeilor la care dispozitivul intrauterin este înlăturat și circa 63% în cazul femeilor la care dispozitivul intrauterin este lăsat în uter.
Totodată, femeile trebuie să știe că în aproximativ 40% dintre cazuri încercările de extragere a steriletului se soldează cu întreruperea sarcinii.

În cazul în care femeia decide să întrerupă sarcina, steriletul poate fi înlăturat în timpul avortului.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la utilizarea dispozitivului intrauterin din cupru?

S-a constatat că utilizarea unui sterilet din cupru este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului endometrial.

Recomandări detaliate cu privire la utilizarea steriletului din cupru sunt prezentate în articolul Dispozitiv intrauterin din cupru. Informație argumentată științific pentru femei.

Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel

Recomandări detaliate cu privire la utilizarea DIU cu levonorgestrel sunt prezentate în articolul Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel. Informație argumentată științific pentru femei.

Cu excepția câtorva particularități importante care vor fi menționate în continuare, utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este similară cu utilizarea dispozitivul intrauterin din cupru (vedeți mai sus).

În absența contraindicațiilor, DIU cu levonorgestrel pot fi utilizate de către aproape toate femeile care ar vrea să-și asigure o contracepție eficace, de lungă durată (5-7 ani sau mai mult), dar complet și rapid reversibilă, inclusiv de către adolescente, femei aflate în apropiere de menopauză, femei care au născut sau care nu au născut anterior.

Utilizarea unui dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel poate fi o alegere potrivită în cazul femeilor care caută o metodă de contracepție discretă, cu probabilitate minimă de eroare, și care nu necesită nicio acțiune suplimentară din partea lor.

Steriletul cu levonorgestrel poate fi, de asemenea, o alegere rațională:

  • pentru femeile care nu pot utiliza contraceptive hormonale în alte forme din cauza contraindicațiilor la estrogen;
  • pentru femeile care suferă de sângerări vaginale abundente – asociate cu menstruație obișnuită, fibrom uterin, adenomioză, tulburări de coagulare a sângelui – și care ar vrea să-și reducă în mod semnificativ volumul sângerărilor.
  • pentru femeile la care a fost diagnosticată hiperplazia endometrială;
  • pentru femeile care ar fi interesate de ameliorarea durerilor asociate cu endometrioza sau adenomioza;
  • pentru femeile cu tulburări de ovulație, de exemplu cu sindromul ovarelor polichistice și cu menstruații neregulate, respectiv care au nevoie de o protecție sigură împotriva hiperplaziei și a cancerului endometrial.

DIU cu levonorgestrel nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă utilizarea acestor remedii împreună cu prezervativele.

Ce presupune inserția și utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel? Cât timp se menține efectul contraceptiv al acestuia?

(1) Steriletul cu levonorgestrel este un mic dispozitiv din plastic în forma literei T, cu lungimea tijei verticale de 30-32 mm, iar a celei orizontale de 28-30 mm, dotat cu un recipient cu levonorgestrel – un analog sintetic al hormonului sexual feminin progesteronul.

Actualmente sunt disponibile 2 mărci de dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel:

  • Mirena®(producător Bayer Inc.): în recipientul acestui DIU se conțin 52 mg de levonorgestrel. Mirena este prevăzută pentru utilizare cu o durată de până la 5 ani.
  • Jaydess®(producător Bayer Inc.): acest sterilet conține 13,5 mg de levonorgestrel. Jaydess este prevăzut pentru utilizare cu o durată de până la 3 ani.

Acțiunea contraceptivă a dispozitivului cu levonorgestrel este asigurată în principal de capacitatea acestuia de a împiedica fertilizarea din contul creșterii vâscozității mucusului din interiorul canalului cervical. La unele femei levonorgestrelul eliberat de DIU poate duce la inhibarea ovulației, însă la majoritatea femeilor ovulațiile se mențin.

Prezența steriletului cauzează o slabă reacție inflamatorie aseptică în cavitatea uterului. Acest efect, împreună cu subțierea mucoasei uterine sub acțiunea levonorgestrelului, reduce probabilitatea de implantare a embrionului în acele rare cazuri, când fertilizarea are loc.

(2) Inserția dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel se face de către medicul ginecolog.

Din perspectiva femeii, procedura de introducere a steriletului este similară cu un examen ginecologic obișnuit.

(3) Efectul contraceptiv se dezvoltă peste 7 zile de la introducerea steriletului în uter și se menține pe toată durata valabilității dispozitivului: 3-5 ani sau ceva mai mult.

Pe parcursul întregii perioade de utilizare, efectul contraceptiv al steriletului se menține la un nivel foarte înalt.

Pentru menținerea unui efect contraceptiv sigur, pe toată durata valabilității steriletului, din partea femeilor nu se cere nicio acțiune suplimentară.

(4) Femeile pot începe utilizarea DIU cu levonorgestrel în orice moment, indiferent de vârstă și de faptul dacă au născut anterior sau nu.

Înainte de inserția dispozitivului intrauterin femeii i se recomandă să se asigure că nu este însărcinată, vedeți Testul de sarcină, ghid detaliat pentru femei.

Imediat înainte de introducerea steriletului în uter se recomandă doar un examen ginecologic general cu examinarea vaginului și a colului uterin și palparea organelor pelviene.

La fel ca și DIU din cupru, dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel nu poate fi utilizat doar de către femeile care au semne de infecție genitală activă sau care au suportat un episod de infecție cu mai puțin de 3 luni în urmă, precum și de către femeile cu deformări semnificative ale uterului sau colului uterin și cu alte câteva afecțiuni (vedeți Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel. Informație argumentată științific pentru femei).

În cazul femeilor care nu au probleme cunoscute de sănătate, înainte de inserția steriletului nu este nevoie de efectuarea altor investigații medicale.

(6) La dorință, femeile pot continua utilizarea DIU cu levonorgestrel până la instalarea menopauzei (dispozitivul trebuie schimbat o dată la 3-5 ani, în funcție de marcă).

Femeile pot renunța la utilizarea steriletului în orice moment.

Care este eficacitatea contraceptivă a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel?

(1) DIU cu levonorgestrel este unul dintre cele mai eficace mijloace de contracepție.

Probabilitatea sarcinii în decursul unui an de la inserția dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel constituie între 0,2 și 0,9%.

(2) Efectul contraceptiv al steriletului cu levonorgestrel este complet și rapid reversibil. Capacitatea de concepere se restabilește, în medie, în decurs de câteva săptămâni după înlăturarea steriletului: după următoarea menstruație.

Cât este de inofensivă utilizarea steriletului cu levonorgestrel pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Inserția și utilizarea steriletului cu levonorgestrel este asociată cu același risc (redus) de perforație a uterului, de infecție, de expulzare a dispozitivului din uter, sau cu complicații în timpul sarcinii, ca și în cazul steriletului din cupru (vedeți mai sus).

(2) La fel la și dispozitivul intrauterin din cupru, DIU cu levonorgestrel nu mărește probabilitatea faptului că după încetarea utilizării acestuia femeia va întâmpina dificultăți de concepere a unui copil (inclusiv în legătură cu impermeabilitatea trompelor uterine).

(3) Rezultatele câtorva studii au arătat că între 12 și 20% dintre femei au renunțat la utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel din cauza unor asemenea efecte adverse, precum agravarea acneei (coșurilor), intensificarea creșterii părului pe față și/sau pe corp, dureri de cap mai frecvente, creșterea în greutate, fluctuații ale dispoziției, sensibilitate crescută a sânilor, și scăderea libidoului.
În grupul femeilor care au utilizat un sterilet din cupru doar 2% au renunțat la acest mijloc contraceptiv din cauza efectelor secundare enumerate.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel?

(1) Există dovezi solide în favoarea faptului că utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este asociată cu reducerea semnificativă a riscului de cancer ce se dezvoltă din stratul interior al uterului (cancer endometrial) și de hiperplazie endometrială – la unele femei hiperplazia precede apariția cancerului endometrial.

Actualmente steriletul cu levonorgestrel este una dintre cele mai eficace metode de tratament al hiperplaziei endometriale. După instalarea DIU cu levonorgestrel, la 96% dintre femeile cu hiperplazie fără atipii are loc regresia modificărilor respective, vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la estimarea stării endometrului, și la reducerea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial. Monitorizarea și tratamentul hiperplaziei endometriale.

(2) Utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel este asociată cu reducerea semnificativă a volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor. În multe țări steriletul cu 52 mg de levonorgestrel este aprobat în tratamentul femeilor cu sângerări uterine abundente.
În decursul primului an de utilizare a DIU, la 20-80% dintre femei – conform rezultatelor diferitelor studii – sângerările vaginale încetează complet.
La celelalte femei numărul total de zile cu sângerări – ușoare sau mai abundente – se reduce până la 4-5,7 zile pe lună, iar volumul total de sânge pierdut se reduce în mod semnificativ.

Observațiile clinice au arătat că la multe dintre femeile care înainte de inserția steriletului erau deranjate de sângerări abundente, peste 3 luni de utilizare a steriletului volumul de sânge pierdut s-a redus cu 86%, iar peste 1 an – cu 98%.

(3) S-a constatat că utilizarea DIU cu levonorgestrel este asociată cu o reducere semnificativă a volumului de sângerări la femeile cu fibrom uterin. Cu toate acestea, utilizarea steriletului nu reduce dimensiunile fibroamelor (vedeți, de asemenea, Fibromul uterin. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament).

În cadrul câtorva cercetări mici s-a determinat că utilizarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel poate duce la ameliorarea durerilor și sângerărilor la femeile cu adenomioză (vedeți Adenomioza. Informație argumentată științific pentru femei cu privire la alegerea strategiei de supraveghere și/sau tratament).

(4) S-a determinat că utilizarea steriletului cu levonorgestrel este asociată cu o ameliorare semnificativă a durerilor menstruale și a durerilor în regiunea pelviană la femeile cu endometrioză (vedeți Endometrioză. Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la alegerea planului de supraveghere și/sau tratament).

Recomandări detaliate cu privire la utilizarea DIU cu levonorgestrel sunt prezentate în articolul Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel. Informație argumentată științific pentru femei.

Ligatura trompelor uterine și alte modalități de contracepție chirurgicală permanentă la femei

Recomandări depline cu privire la contracepția chirurgicală la femei sunt prezentate în articolul Ligatura trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală la femei. Ligatura trompelor uterine, inserția implanturilor tubare și alte proceduri de contracepție chirurgicală conferă un efect contraceptiv foarte înalt și stabil, pentru menținerea căruia femeile nu trebuie să întreprindă niciun fel de acțiuni suplimentare.

Inițial, efectuarea sterilizării este asociată cu un anumit risc scăzut de complicații chirurgicale. Însă pe termen lung procedura îi permite femeii să obțină o protecție împotriva sarcinii absolut invizibilă, foarte sigură și practic permanentă, cu cel mai bun raport de cost/eficacitate, comparativ cu celelalte mijloace contraceptive, cu excepția vasectomiei: pe o perioadă îndelungată de timp, contracepția chirurgicală îi asigură femeii o protecție foarte înaltă împotriva sarcinii nedorite, cu cele mai mici cheltuieli.

Sterilizarea chirurgicală poate fi o opțiune argumentată în cazul femeilor care sunt sigure de faptul că nu vor să nască copii în viitor, și cărora nu le convin alte metode de contracepție pe termen lung, reversibile, precum inserția unui sterilet sau utilizarea unui implant subcutanat cu progestativ.

Contracepția chirurgicală nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care femeilor cu risc de infectare li se recomandă să utilizeze prezervative.

Ce presupune ligatura trompelor uterine și alte modalități de contracepție chirurgicală?

(1) În prezent, există mai multe tehnici chirurgicale de sterilizare:

  • Legarea sau tăierea trompelor uterine în timpul nașterii prin cezariană.
  • Intervenție chirurgicală laparoscopică, în cadrul căreia, prin câteva mici orificii în peretele abdominal, se face legarea sau tăierea trompelor uterine, cu anestezie generală sau epidurală.
  • Mini-laparotomia, în cadrul căreia legarea sau tăierea trompelor uterine se face printr-o mică incizie în partea de jos a abdomenului, cu anestezie generală sau epidurală.
  • Intervenție chirurgicală colposcopică, în cadrul căreia trompele uterin sunt tăiate prin câteva orificii făcute în interiorul vaginului, cu anestezie generală sau epidurală.
  • Intervenție chirurgicală histeroscopică, în cadrul căreia, fără orificii sau incizii, medicul blochează trompele uterine cu ajutorul unor spirale metalice introduse în uter prin vagin, folosind un instrument special. Din perspectiva femeii, procedura este similară cu un examen ginecologic obișnuit și se efectuează sub anestezie locală și/sau anestezie superficială.

(2) După procedură, indiferent de metodă, ovarele femeii continuă să producă ovule, însă, din cauza întreruperii continuității trompelor uterine, ovulele deja nu mai pot trece prin trompele uterine, nu pot fi fertilizate de către spermatozoizi, și, în consecință, nu pot participa la formarea embrionului și debutul sarcinii.

(3) Pentru menținerea efectului contraceptiv după ligatura, tăierea sau obstrucționarea trompelor uterine nu este nevoie de careva acțiuni suplimentare.

(4) Efectul contraceptiv al sterilizării prin laparoscopie, mini-laparotomie sau colposcopie se dezvoltă imediat.
Efectul contraceptiv după instalarea implanturilor în trompele uterine se dezvoltă, în medie, în decursul a 3 luni. Peste câteva luni după procedură femeii i se recomandă efectuarea unei investigații medicale simple (histerosalpingografia), pentru confirmarea faptului că trompele uterine sunt blocate.

Cât este de eficace contracepția chirurgicală la femei?

(1) Potrivit rezultatelor unui studiu, în decursul a 5 ani după legarea trompelor uterine probabilitatea de sarcină constituie circa 1,3%. În decursul a 10 ani după ligatura trompelor uterin probabilitatea de sarcină este de aproximativ 1,85%.

Într-un alt studiu probabilitatea de sarcină pe parcursul a 20 de ani a fost de 0,9%.

(2) Probabilitatea de sarcină depinde de vârsta femeii la momentul efectuării operației de sterilizare și de tipul procedurii.

În rândul femeilor care se supun contracepției chirurgicale după vârsta de 35 de ani, probabilitatea unei sarcini nedorite în următorii ani este de aproximativ 0,4%. În rândul femeilor care se supun contracepției chirurgicale înainte de vârsta de 35 de ani, probabilitatea unei sarcini în următorii ani este de aproximativ 1,5%.

Cea mai eficace modalitate de sterilizare chirurgicală este înlăturarea parțială a trompelor uterine după naștere. Cea mai puțin eficace procedură de sterilizare chirurgicală este instalarea unor cleme pe trompele uterine prin intermediul unei operații laparoscopice. Însă chiar și în cazul acestei proceduri riscul absolut de sarcină este foarte mic.

Cât este de inofensivă sterilizarea chirurgicală pe termen lung și pe termen scurt?

(1) Pe termen lung, contracepția chirurgicală este una dintre cele mai sigure metode contraceptive cu eficacitate înaltă, însă în timpul operației și în scurt timp după aceasta femeia este supusă unui risc mărit de complicații (deși foarte mic în valori absolute).

Probabilitatea generală a complicațiilor chirurgicale în timpul sau după ligatura laparoscopică a trompelor uterine este de 0,9-1,6%.

Complicațiile pot include complicații cardiovasculare legate de anestezia generală, perforația uterului, lezarea vaselor sangvine sau a altor organe (circa 0,6 de cazuri la 1000 de intervenții chirurgicale). Probabilitatea generală a complicațiilor pentru rezolvarea cărora poate fi nevoie de efectuarea unei intervenții chirurgicale mai extinse constituie aproximativ 1,4-3,1 cazuri la 1000 de operații.

Complicațiile postoperatorii pot include: dezvoltarea unei infecții (risc scăzut), dureri abdominale, febră.

Probabilitatea complicațiilor după inserția implanturilor în trompele uterine prin histeroscopie este de aproximativ 2,7%. Rezultatele unei cercetări în cadrul căreia s-au dus observații asupra stării femeilor după 4300 de proceduri de instalare a implanturilor în trompele uterine au arătat că în niciunul dintre aceste cazuri nu au avut loc complicații în cazul cărora să fi fost nevoie de o supraveghere medicală cu o durată mai mare de 2 ore.

Complicațiile posibile includ: perforația trompei uterine (1-5%), perforația uterului, plasarea incorectă a implanturilor (1,5-11%), expulzarea unuia dintre implanturi (0,4-2%), leșin în timpul sau după procedură (0,9-5%).

(2) În medie, între 2 și 7% dintre femei regretă că au decis să facă ligatura trompelor uterine.
După sterilizarea chirurgicală femeia nu devine complet infertilă, însă în cazul în care totuși decide că ar vrea să conceapă un copil, este nevoie fie de efectuarea unei noi intervenții chirurgicale de restabilire a permeabilității trompelor uterine, fie de efectuarea fertilizării in vitro (FIV).

Deși cu ajutorul operației de restabilire a permeabilității trompelor uterine sau cu ajutorul FIV majoritatea femeilor reușesc să conceapă și să nască un copil, un asemenea tratament poate fi complicat și costisitor. Unele femei, după sterilizare nu mai reușesc să conceapă nici cu ajutorul tehnologiilor disponibile de rezolvare a problemelor de infertilitate.

(3) Pentru unele femei, un dezavantaj important al sterilizării chirurgicale, comparativ cu alte metode disponibile de contracepție de lungă durată, poate fi faptul că această modalitate anticoncepțională nu permite reducerea volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor și durerile abdominale asociate cu acestea. În cazul femeilor deranjate de sângerări vaginale abundente sau de dureri menstruale, o alegere mai rațională poate fi utilizarea contraceptivelor hormonale sau instalarea unui DIU cu levonorgestrel.

Ce alte beneficii poate obține o femeie de la sterilizarea chirurgicală?

(1) Contracepția chirurgicală ce presupune înlăturarea trompelor uterine este asociată cu reducerea cu 40% a riscului de dezvoltarea a anumitor tipuri de cancer ovarian, însă femeile care nu efectuează o asemenea procedură, la fel, au un risc foarte mic (în valori absolute) de a avea aceste tipuri de cancer.

(2) La fel ca și alte modalități eficace de contracepție, sterilizarea chirurgicală reduce în mod semnificativ riscul de sarcină extrauterină, însă acest risc nu este complet exclus. În rândul femeilor care au ales contracepția chirurgicală, riscul de sarcină ectopică este de aproximativ 0,73% în decursul a 10 ani.

Recomandări depline cu privire la contracepția chirurgicală la femei sunt prezentate în articolul Ligatura trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală la femei.

Vasectomia (contracepția chirurgicală permanentă la bărbați)

Recomandări depline cu privire la contracepția chirurgicală la bărbați sunt prezentate în articolul Vasectomia. Informație argumentată științific pentru pacienți.

Vasectomia conferă un efect contraceptiv foarte înalt și stabil, pentru menținerea căruia bărbatul (cuplul) nu trebuie să întreprindă niciun fel de măsuri suplimentare.

Vasectomia este asociată cu un risc neglijabil de complicații chirurgicale.

Pe termen lung, din punctul de vedere al asigurării unui efect contraceptiv sigur, vasectomia are cel mai favorabil raport de cost/eficacitate.

Aceasta înseamnă că cheltuielile necesare pentru efectuarea procedurii sunt compensate de efectul de lungă durată (permanent) al acesteia. Pe o perioadă îndelungată de timp vasectomia îi asigură cuplului o protecție foarte înaltă împotriva unei sarcini nedorite, cu cele mai mici cheltuieli posibile.

Vasectomia poate fi o opțiune potrivită în cazul bărbaților (cuplurilor) care sunt siguri că nu vor să mai aibă copii în viitor și cărora nu li se potrivesc alte modalități de contracepție cu efect îndelungat, dar reversibil.

Vasectomia nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care bărbaților cu risc de infectare li se recomandă să utilizeze prezervative.

Ce presupune efectuarea vasectomiei?

(1) Vasectomia presupune întreruperea chirurgicală a continuității (permeabilității) căilor spermatice. După vasectomie, din sperma bărbatului dispar spermatozoizii viabili, și, în consecință, bărbatul nu mai poate concepe un copil pe cale naturală.

(2) În prezent pentru efectuarea vasectomiei se utilizează una dintre următoarele două tehnici chirurgicale:

  • tăierea căilor seminale printr-o mică incizie în regiunea scrotului,
  • tăierea căilor seminale printr-un mic orificiu în regiunea scrotului (vasectomie fără bisturiu).

Ambele proceduri se efectuează sub anestezie locală.

(3) Efectul contraceptiv al vasectomiei se dezvoltă lent. După vasectomie bărbatului (cuplului) i se recomandă să utilizeze o modalitate suplimentară de contracepție în decursul a 2-3 luni – până când dispariția spermatozoizilor viabili din spermă va fi confirmată la analiză.

Cât este de eficace vasectomia?

(1) În decursul primului an după efectuarea vasectomiei probabilitatea unei sarcini este de aproximativ 0,15%.

În cadrul unei cercetări mari în care au fost efectuate 30 000 de vasectomii în total au fost înregistrate doar 9 cazuri de sarcină.

Cauza principală de apariție a sarcinii în primul an după efectuarea vasectomiei este nerespectarea recomandării de a utiliza o metodă anticoncepțională suplimentară până la confirmarea dispariției spermatozoizilor viabili din spermă.

(2) Principala cauză de apariție a sarcinii după un an de la efectuarea vasectomiei este restabilirea spontană a permeabilității căilor spermatice. Actualmente nu există posibilitatea de a prezice la care dintre bărbați și în ce moment va avea loc acest fenomen. Probabilitatea de restabilire a permeabilității căilor spermatice, care este foarte redusă în valori absolute (mai puțin de 1 caz la 2000 de bărbați), nu depinde de modalitatea de efectuare a vasectomiei și nici de parametrii spermei după procedură.

Cât este de inofensivă vasectomia pe termen lung și pe termen scurt?

(1) Vasectomia este o procedură chirurgicală cu risc foarte redus de complicații. Riscul de complicații de orice severitate în timpul sau imediat după intervenția chirurgicală este de 1-3%, și include dezvoltarea unei infecții sau formarea unei echimoze (vânătăi).

(2) Doar în cazuri foarte rare se înregistrează apariția unei infecții periculoase în țesuturile scrotului, formarea unei fistule (a unui canal) între canalul deferent și suprafața pielii sau lezarea intestinului subțire (la bărbații cu hernie inghinală). În ultimele două cazuri poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală suplimentară, mai extinsă.

(3) În 1-2% dintre cazuri după vasectomie apar dureri cronice în regiunea scrotului. Pentru ameliorarea durerilor poate fi nevoie de un tratament îndelungat cu medicamente anti-inflamatoare. În cazuri rare, una asemenea tratament nu este eficace și pentru rezolvarea durerilor se recomandă efectuarea intervenției chirurgicale de restabilire a permeabilității căilor seminale.

(4) Există date convingătoare în favoarea faptului că efectuarea vasectomiei nu mărește riscul de disfuncție erectilă sau dereglări ejaculatorii.

Vasectomia nu reduce volumul spermei, nu modifică proprietățile fizice ale spermei și nici senzațiile percepute în timpul ejaculării, deoarece spermatozoizii – mai precis acea parte a spermei care este secretată de testicule și epididim – constituie doar 3% din volumul total al spermei.

(5) Vasectomia nu mărește riscul de dezvoltare a cancerului de prostată sau de maladii cardiovasculare.

(6) Conform datelor obținute în diferite studii, între 2 și 6% dintre bărbații care au fost supuși vasectomiei, în diverse momente al vieții, se adresează la medic pentru restabilirea permeabilității căilor seminale.

După vasectomie bărbații nu devin complet infertili, însă, în cazul în care decid că totuși ar vrea să conceapă un copil, este nevoie fie de efectuarea unei noi intervenții chirurgicale pentru restabilirea permeabilității căilor seminale, fie de efectuarea fertilizării in vitro. În al doilea caz spermatozoizii vor fi extrași direct din țesutul testiculelor, printr-o puncție sau mică incizie pe scrot.

Deși cu ajutorul operației de restabilire a permeabilității căilor spermatice sau cu ajutorul FIV multe cupluri reușesc să conceapă și să nască un copil, un asemenea tratament poate fi complicat și costisitor. Unii bărbați după vasectomie nu mai reușesc să conceapă nici cu ajutorul tehnologiilor actuale de rezolvare a infertilității.

Ce beneficii suplimentare poate obține un bărbat de la vasectomie?

Vasectomia nu are niciun alt avantaj decât cel contraceptiv.

Principalul avantaj al vasectomiei în comparație cu alte modalității anticoncepționale este raportul optim dintre eficacitate și cost.

Recomandări depline cu privire la vasectomie sunt prezentate în articolul Vasectomia. Informație argumentată științific pentru pacienți.

Mijloacele de contracepție de urgență ce pot fi utilizate după un contact sexual neprotejat

Metodele contraceptive prezentate anterior sunt prevăzute doar pentru a fi utilizate fie înainte de actul sexual – de exemplu administrarea contraceptivelor combinate trebuie inițiată nu mai târziu decât cu 7 zile înainte de contactul sexual –, fie în timpul raportului sexual, de exemplu în cazul prezervativului.Mijloacele de contracepție de urgență (postcoitală) prezentate în acest capitol sunt prevăzute pentru a fi utilizate cu scop de reducere a probabilității de apariție a sarcinii după întreținerea unui raport sexual neprotejat.

Este foarte important ca femeile să știe despre existența acestei posibilități și despre modul de utilizare a contracepției postcoitale.

Utilizarea contracepției de urgență este argumentată în toate situațiile în care exisă posibilitatea că în vaginul femeii a pătruns spermă și în care femeia nu a utilizat un alt mijloc anticoncepțional sau l-a utilizat incorect (de exemplu a scăpat câteva pastile consecutive de contraceptiv hormonal). Exemple de situații în care poate fi argumentată utilizarea contracepției de urgență includ:

  • Un contact sexual complet neprotejat (adică fără utilizarea oricărei metode contraceptive);
  • Un raport sexual în timpul căruia prezervativul s-a rupt sau a alunecat și sperma a putut pătrunde în vagin;
  • Un contact sexual care a avut loc după ce femeia a scăpat câteva doze de contraceptive combinate sau o mini-pilulă;
  • Un raport sexual care a avut loc la mai puțin de 7 zile după începutul administrării contraceptivelor combinate sau după instalarea unui sterilet cu levonorgestrel;

Contracepția de urgență este ultima șansă a cuplului de a preveni dezvoltarea unei sarcini nedorite după un contact sexual neprotejat.

Mijloacele de contracepție de urgență nu oferă protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, motiv pentru care, în funcție de situație, în cazul femeilor care au avut un contact sexual neprotejat poate fi argumentată efectuarea unei investigații și/sau a unui tratament profilactic.

Ce presupune contracepția de urgență?

Pentru reducerea riscului de sarcină după un act sexual neprotejat, femeile pot alege una dintre următoarele opțiuni:

  • Utilizarea unui medicament prevăzut special în scop de contracepție de urgență, nu mai târziu decât peste 5 zile de la contactul sexual neprotejat;
    Aceste medicamente se vând în formă de comprimate orale și pot conține diferite substanțe active (levonorgestrel, ulipristal acetat, mifepriston). În multe țări aceste preparate se eliberează fără prescripție medicală.
  • Adresarea la medic pentru inserția unui dispozitiv intrauterin din cupru, nu mai târziu decât peste 7 zile de la contactul sexual neprotejat;
  • Administrarea a câteva doze de contraceptiv oral combinat obișnuit ce conține levonorgestrel.
Recomandări detaliate cu privire la alegerea remediului de contracepție de urgență sunt prezentate în articolul Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific

Cât este de eficace contracepția de urgență?

(1) Diferite preparate destinate contracepției de urgență au o eficacitate similară. Probabilitatea de sarcină în cazul femeilor care au utilizat aceste remedii în primele 5 zile după actul sexual neprotejat constituie mai puțin de 3%.

(2) Eficacitatea inserției steriletului din cupru în calitate de remediu de contracepție de urgență este mult mai mare decât cea a preparatelor în formă de comprimate orale.

În bazele de date medicale sunt acumulate informații cu privire la peste 7000 de proceduri de inserție a unui DIU cu scop de contracepție de urgență și în rezultatul lor au fost înregistrate doar 10 cazuri de sarcină. Riscul absolut de dezvoltare a sarcinii după instalarea unui sterilet este între 0,01 și 0,1%.

(3) Probabilitatea medie de sarcină în cazul femeilor care, cu scop de contracepție de urgență (contracepție postcoitală), au administrat câteva doze de contraceptive orale combinate constituie aproximativ 3,2% sau ceva mai mare, dacă remediul este administrat între ziua a 4-a și cea de-a 5-a după contactul sexual neprotejat.

Cât este de inofensivă contracepția de urgență pe termen scurt și pe termen lung?

(1) Medicamentele prevăzute special pentru contracepție de urgență și administrarea a câteva doze de contraceptive orale combinate au un profil de siguranță foarte înalt. Aceste remedii pot fi utilizate de către toate femeile, inclusiv de către femeile care au contraindicații la administrarea pe termen lung a contraceptivelor hormonale.

Ele nu au nicio influență îndelungată asupra organismului femeii. Capacitatea femeii de a concepe un copil se restabilește complet în decursul a câteva zile după utilizarea contracepției de urgență.
Până în prezent, după mulți ani de colectare a informațiilor relevante, nu a fost înregistrat niciun caz de deces sau de efecte adverse grave care ar putea fi atribuite administrării preparatelor de contracepție de urgență.

Principalele reacții secundare care sunt asociate cu administrarea acestor mijloace includ: grețuri, dureri abdominale și dureri de cap.

(2) Detalii cu privire la inofensivitatea inserției unui dispozitiv intrauterin din cupru au fost discutate mai sus.

Recomandări depline cu privire la contracepția de urgență sunt prezentate în articolul Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific.

Ce măsuri pot întreprinde pentru reducerea riscului de sarcină cuplurile pentru care este inacceptabilă utilizarea oricăror remedii anticoncepționale?

Cuplurile în cazul cărora, dintr-un motiv sau altul, este inacceptabilă utilizarea mijloacelor contraceptive – de exemplu pe baza convingerilor religioase sau culturale, a constrângerilor economice etc. –, dar care totuși ar vrea să poată influența probabilitatea sarcinii, pot utiliza așa-numitele metode de planificare naturală a sarcinii.

Aceste metode includ:

  1. Determinarea zilelor în care probabilitatea concepției este cea mai scăzută:
    • pe baza zilelor trecute de la începutul ultimei menstruații,
    • pe baza măsurării temperaturii bazale sau a aprecierii stării mucusului cervical.
  2. Aplicarea metodei de act sexual întrerupt.

Având în vedere eficacitatea relativ scăzută, utilizarea metodelor de planificarea naturală a familiei este argumentată doar în cazul cuplurilor pentru care apariția unei sarcini este, până la urmă, admisibilă.

În cazul cuplurilor pentru care sarcina poate fi o problemă serioasă și care în caz de sarcină cel mai probabil vor dori să facă avort este mai rațională utilizarea unui mijloc contraceptiv cu eficacitate mai înaltă, dintre cele prezentate mai sus.

Metodele naturale de planificare familială nu conferă protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.

Calcularea perioadelor „sigure”, adică determinarea zilelor în care probabilitatea conceperii este cea mai redusă

Această metodă se bazează pe faptul că conceperea poate avea loc numai în urma contactelor sexuale întreținute cu 5 zile înainte de ovulație, în ziua ovulației sau a doua zi după ovulație.

Cuplurile pot reduce în mod semnificativ probabilitatea sarcinii, abținându-se de la contacte sexuale în perioada cu probabilitate maximă de apariție a ovulației, sau utilizând prezervativul sau actul sexual întrerupt în perioada respectivă.

Determinarea exactă a momentului ovulației în condiții obișnuite este imposibilă. Din acest motiv, cuplurile care ar vrea să folosească planificarea naturală cu scop contraceptiv se pot orienta doar după un calcul aproximativ al intervalului de timp în care apariția ovulației este cea mai probabilă.

Intervalul respectiv poate fi determinat cu ajutorul câtorva metode:

  • pe baza zilelor în care femeia are menstruații;
  • pe baza unor asemenea semne indirecte, precum cantitatea și consistența mucusului cervical și/sau temperatura bazală.

În caz de utilizare ideală a metodei de determinare a zilelor „sigure”, calculate în baza stării mucusului cervical și a temperaturii bazale, probabilitatea sarcinii în decursul unui an poate constitui doar 0,4%.

Prin utilizarea ideală a modalității de determinare a zilelor sigure în baza zilelor menstruației cuplurile pot reduce probabilitatea sarcinii în decursul unui an până la 4-5%.

Însă doar o mică parte dintre cupluri reușesc să aplice metodele respective în mod ideal.

În caz de utilizare tipică a acestor metode – adică dacă calculele sunt uneori inexacte sau dacă în perioadele în care ovulația este probabilă cuplurile nu se abțin de la contacte sexuale și nu utilizează un prezervativ – probabilitatea sarcinii în decursul unui an constituie circa 24%.

Determinarea intervalelor „sigure“ pe baza menstruațiilor

Pentru efectuarea acestui calcul femeia trebuie să cunoască la ce intervale au loc menstruațiile în cazul ei.

(1) Dacă menstruațiile au loc la intervale între 26 și 32 zile, cuplul trebuie să se abțină de la contacte sexuale neprotejate între ziua a 8-a și cea de-a 19-a de la începutul cele mai recente menstruații. Înainte de cea de-a 8-a zi și după cea de 19-a zi de la începutul menstruației cuplul poate întreține contacte sexuale neprotejate.

(2) Dacă menstruațiile au loc la intervale mai mici de 26 de zile sau mai mari de 32 de zile, înainte de utilizarea metodei date de contracepție naturală femeile trebuie să determine durata tuturor intervalelor dintre menstruații în decursul unui an.

Apoi, pentru determinarea perioadei „sigure” se fac următoarele calcule:

  • începutul perioadei în care probabilitatea de apariție a ovulației este înaltă – adică a perioadei în care contactele sexuale neprotejate trebuie evitate – se determină prin scăderea numărului 20 din durata celui mai scurt interval dintre două menstruații din ultimul an;
  • sfârșitul perioadei în care probabilitatea de apariție a ovulației este cea mai înaltă se determină prin scăderea numărului 10 din durata celui mai lung interval dintre două menstruații din ultimul an.

Pe toată perioada determinată în acest mod cuplurile trebuie să evite întreținerea rapoartelor sexuale neprotejate.

De exemplu dacă cel mai scurt interval dintre două menstruații în ultimul an a fost de 22 de zile, cuplul trebuie să se abțină de la acte sexuale neprotejate începând cu 2 zile (22-20=2) de la începutul celei mai recente menstruații. Dacă cel mai lung interval dintre două menstruații în ultimul an a fost de 29 de zile, cuplul poate întreține acte sexuale neprotejate începând cu 19 zile (29-10=19) de la debutul celei mai recente menstruații și până la începutul următoarei menstruații.

Metoda de calculare a zilelor „sigure” pe baza zilelor în care au loc menstruațiile poate fi ineficace în cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice sau al femeilor care se apropie de menopauză.

Calcularea perioadei „sigure“ pe baza aspectului mucusului cervical

Mucusul cervical reprezintă o substanță mucoasă care se conține în canalul colului uterin.

La multe femei, pe măsura apropierii de momentul următoarei ovulații, mucusul cervical devine mai abundent, mai transparent, mai apos și mai vâscos.

După ovulație mucusul cervical devine în scurt timp opac, dens, mult mai puțin vâscos și se secretă în cantități mai mici.

Cuplurile care folosesc această metodă de planificare familială pot întreține contacte sexuale neprotejate peste 3 zile după secreția celui mai transparent și vâscos mucus cervical, și până la următoarea menstruație.

Femeile pot folosi, de asemenea, un algoritm simplificat:

  • Dacă azi și ieri au fost eliminate secreții cervicale abundente, transparente și apoase, probabilitatea de concepție este maximă și contactele sexuale neprotejate trebuie evitate.
  • Dacă doar azi sau doar ieri s-a eliminat mucus cervical abundent, transparent și apos, probabilitatea de concepere este mai mică, însă contactele sexuale încă trebuie evitate.
  • Dacă nici azi și nici ieri nu s-a eliminat mucus cervical abundent, transparent și apos, probabilitatea de concepere este redusă și cuplul poate avea contacte sexuale neprotejate.

Determinarea intervalelor „sigure” pe baza observațiilor asupra graficului de modificare a temperaturii bazale

Metoda respectivă se bazează pe faptul că la multe femei după ovulație se observă o creștere stabilă a temperaturii bazale a corpului cu 0,5 C.

Pentru utilizarea acestei metode femeia trebuie să măsoare temperatura corpului cu ajutorul unui termometru rectal în fiecare dimineață, după cel puțin 6 ore de somn. Datele se înregistrează într-o aplicație digitală sau într-un caiet obișnuit.

În cazul în care femeia are temperatura crescută a corpului dintr-o altă cauză, de exemplu în timpul unei răceli, sau dacă lucrează în schimbul de noapte, această metodă este ineficientă.

Utilizând această metodă, cuplul poate întreține contacte sexuale neprotejate începând cu 3 zile după creșterea stabilă a temperaturii bazale cu 0,5 grade C și până la începutul următoarei menstruații.

Actul sexual întrerupt

Metoda actului sexual întrerupt presupune că penisul este scos din vaginul femeii înainte de ejaculare.

În caz de utilizare ideală a metodei respective – adică dacă bărbatul controlează bine momentul ejaculării și o face în mod consecvent – probabilitatea sarcinii în decursul unui an constituie aproximativ 4%. În caz de aplicare tipică a acestei metode, probabilitatea sarcinii în decursul unui an constituie circa 22%.

Una dintre cauzele de eficacitate redusă a acestei metode chiar și în caz de utilizare ideală poate fi faptul că lichidul care se secretă înainte de ejaculare poate conține, de asemenea, spermatozoizi mobili, deși în cantități mult mai mici, decât sperma propriu-zisă.

În cadrul unui studiu au fost analizate 40 de probe de acest lichid, obținute de la 27 de bărbați. Rezultatele analizelor au arătat că 37% dintre probe conțineau cantități semnificative de spermatozoizi.

Utilizarea metodei actului sexual întrerupt poate fi argumentată în cazul cuplurilor care ar vrea să mărească eficacitatea altor metode de anticoncepționale. De exemplu, unele cupluri pot utiliza actul sexual întrerupt împreună cu metoda calculului zilelor „sigure” sau împreună cu utilizarea prezervativului.

Actul sexual întrerupt poate fi, de asemenea, potrivit:

  • în perioadele în care cuplul așteaptă dezvoltarea efectului deplin al unui alt mijloc contraceptiv (de exemplu în primele 7 zile după inițierea administrării contraceptivelor combinate);
  • în cazul unui contact sexual neplanificat, atunci când partenerii nu au posibilitatea să folosească un prezervativ sau un alt mijloc contraceptiv.

În orice caz, ca și alte metode naturale de planificare a familiei, această modalitate poate fi o alegere rațională doar în cazul cuplurilor care ar vrea, în măsura posibilităților, să amâne următoarea sarcină, însă pentru care posibilitatea unei eventuale sarcini nu prezintă o problemă.

Pe de altă parte, dacă o eventuală sarcină este absolut inacceptabilă sau dacă partenerii au un risc crescut de infectare cu boli cu transmitere sexuală, utilizarea actului sexual întrerupt este nejustificată.

În toate cazurile în care cuplul nu poate fi sigur de faptul că tehnica actului sexual întrerupt a fost aplicată în mod corect, pentru reducerea riscului de sarcină, după contactul sexual, poate fi rațională utilizarea mijloacelor de contracepție de urgență (vedeți Contracepție de urgență (postcoitală). Informație argumentată științific.)

Probabilitatea apariției sarcinii și raționalitatea utilizării metodelor contraceptive în diverse situații

Raționalitatea utilizării mijloacelor anticoncepționale este determinată de probabilitatea sarcinii în diferite situații, precum și de riscurile care se pot asocia cu sarcina și cu întreținerea contactelor sexuale neprotejate.

În secțiunea dată a articolului vor fi prezentate răspunsuri la cele mai importante întrebări în acest sens.

În ce perioade ale vieții femeia poate rămâne însărcinată?

La majoritatea femeilor capacitatea de a concepe un copil pe cale naturală apare în adolescență, în scurt timp după apariția primei menstruații și se menține la un nivel înalt până la vârsta de 35-40 de ani.

În cazul cuplurilor care au contacte sexuale neprotejate regulate, probabilitatea de conceperea pe cale naturală este înaltă și constituie*:

  • între 20% și 25% în decurs de o lună (un ciclu menstrual);
  • aproximativ 60% în decursul a 6 luni;
  • aproximativ 85% într-un an;
  • aproximativ 92% în 2 ani;
  • aproximativ 93% în decursul a 3 ani.

*în funcție de vârsta femeii, aceste valori pot fi ceva mai mici, însă oricum sunt destul de înalte pentru ca pentru o femeie ce nu vrea să conceapă un copil în timpul apropiat să fie argumentată utilizarea mijloacelor contraceptive.

Din ce moment femeile nu mai au nevoie de contracepție?

Nu se știe vârsta exactă la care o femeie pierde capacitatea de a concepe un copil și, respectiv, nu mai are nevoie de utilizarea mijloacelor contraceptive.

În prezent nu există nicio metodă de diagnostic care ar putea stabili cu exactitate inhibarea funcției ovariene și dispariția completă a capacității femeii de a concepe un copil pe cale naturală.

Conceperea și dezvoltarea cu succes a sarcinii la femeile mai în vârstă de 44 de ani se înregistrează rar, însă este posibilă. În SUA femeile pierd capacitatea de a concepe un copil pe cale naturală, în medie, în jurul vârstei de 41 de ani, însă unele femei continuă să fie fertile până la vârsta de 51 de ani.

Experții Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie* și experții Societății Americii de Nord de Menopauză** le recomandă femeilor să continue utilizarea metodelor de contracepție:

*American College of Obstetricians аnd Gynecologists
**North American Menopause Society

În cât timp după naștere se restabilește capacitatea de a concepe un copil și în ce moment după naștere este argumentată reluarea utilizării metodelor contraceptive?

Termenul de restabilire a capacității de concepere a unui copil după naștere depinde în mare măsură de faptul dacă femeia alăptează sau nu.

În cadrul unui șir de cercetări s-a determinat că la femeile care nu alăptează ovulația reapare, în medie, peste 45-94 de zile după naștere. Într-un studiu, o femeie ce nu alăpta a avut prima ovulație peste 26 de zile după naștere.

În unele cazuri ovulația se restabilește înainte de reapariția menstruațiilor.

Dacă (1) din momentul nașterii au trecut mai puțin de 6 luni, (2) dacă copilul este exclusiv alăptat sau aproape exclusiv alăptat, adică primește peste 85% din hrană și lichid din laptele matern și (3) dacă femeia încă nu are menstruații, atunci probabilitatea unei noi sarcini este mai mică de 2% (cu condiția că se respectă toate trei puncte).

Odată cu reducerea intensității de alăptare probabilitatea conceperii crește rapid.

De asemenea, probabilitatea unei noi sarcini crește peste 6 luni după naștere și/sau dacă la femeie au reapărut menstruațiile.

Astfel, în cazul femeilor care nu alăptează și care ar vrea să amâne sau să evite apariția unei noi sarcini, este rațională inițierea utilizării contracepției în primele 3-4 săptămâni după naștere (inclusiv imediat după naștere).Toate metodele contemporane de contracepție, cu excepția contraceptivelor combinate, pot fi utilizate imediat după naștere. Însă dacă femeia are posibilitatea să revină la medic peste un timp după naștere, în funcție de mijlocul contraceptiv ales, poate fi argumentată amânarea utilizării acestuia cu câteva săptămâni după naștere (de exemplu inserția unui dispozitiv intrauterin imediat după naștere este asociată cu un risc înalt de expulzare a DIU și de alre complicații). Pentru mai multe informații în acest sens vedeți descrierea detaliată a fiecărui mijloc contraceptiv.

În cazul femeilor cu un copil care este alăptat în exclusivitate, utilizarea remediilor contraceptive devine rațională peste 6 luni după naștere sau mai devreme, dacă intensitatea alăptării se reduce sau dacă reîncep menstruațiile ori sau dacă femeia ar vrea să reducă maximal posibil probabilitatea unei noi sarcini.

Pentru reducerea maximă a probabilității de sarcină, femeile care alăptează pot începe utilizarea mijloacelor contraceptive peste 4-6 săptămâni după naștere. Peste 40 de zile după naștere femeile pot utiliza orice mijloc contraceptiv li se potrivește.

La cât timp după naștere sau după întreruperea sarcinii se restabilește capacitatea de concepere a unui copil și în ce moment este argumentată reînceperea utilizării mijloacelor contraceptive?

Restabilirea capacității de concepere în mod natural are loc în decursul primelor 2-3 săptămâni după avort sau după pierderea sarcinii. Au fost înregistrate cazuri în care femeile au rămas însărcinate în primele 8-13 zile după pierderea sau întreruperea sarcinii anterioare.

Femeilor care ar vrea să prevină în mod sigur o nouă sarcină li se recomandă să înceapă să utilizeze un mijloc contraceptiv cât mai curând, inclusiv imediat după avort sau după pierderea sarcinii.Toate contraceptivele moderne pot fi utilizate imediat după avort sau după pierderea sarcinii.

În ce cazuri în timpul actului sexual este rezonabilă utilizarea contracepției?

Nu este posibilă estimarea exactă a probabilității de concepere în baza particularităților activității sexuale a cuplului, adică în baza frecvenței contactelor sexuale, a condițiilor în care au loc acestea etc. Femeia poate prinde sarcină după un singur contact sexual vaginal, inclusiv după primul ei act sexual, și poate deveni însărcinată chiar și în condiții în care, la o apreciere generală, s-ar părea că șansele de concepere ar fi fost minime.

Orice încercare de apreciere a șanselor de sarcină în baza condițiilor în care a avut loc un contact sexual poate fi doar foarte aproximativă și, adesea, inexactă. Din acest motiv, precum și reieșind din accesibilitatea și siguranța înaltă a mijloacelor contraceptive, raționalitatea utilizării contracepției trebuie să fie determinată nu în baza particularităților activității sexuale a cuplului, ci în baza gradului de toleranță a partenerilor față de o eventuală sarcină.

Dacă pentru parteneri apariția sarcinii nu este acceptabilă și se poate solda cu consecințe serioase, utilizarea mijloacelor anticoncepționale este argumentată, indiferent de frecvența și condițiile în care au loc contactele sexuale.Dacă sarcina nu este acceptabilă și cuplul a avut deja un contact sexual neprotejat (recent), este argumentată utilizarea contracepției de urgență.

Cât de rapid se reduce capacitatea femeii de a concepe un copil odată cu vârsta? În ce termen se recomandă să încerce să se încadreze femeile care ar vrea să nască unul sau mai mulți copii?

Alcătuind planul personal de contracepție, femeilor li se recomandă să țină cont de faptul că după vârsta de 35 de ani – uneori ceva mai devreme sau mai târziu – capacitatea de concepere a unui copil pe cale naturală începe să se reducă.

Vârsta bărbatului afectează într-o măsură mai mică probabilitatea conceperii și nașterii unui copil. S-a determinat că după 40 de ani capacitatea bărbatului de a concepe un copil se reduce, în medie, cu câte 10% la fiecare 2 ani, comparativ cu probabilitatea conceperii la vârsta de 35 de ani. Până la vârsta de 50 de ani o asemenea rată de reducere a funcției reproductive la bărbați nu influențează în mod semnificativ probabilitatea absolută de concepere a unui copil în decursul unei perioade îndelungate de timp, de exemplu, în decursul unui an.

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele statistice cu privire la probabilitatea conceperii naturale, în funcție de vârstă la care femeia încearcă să rămână însărcinată.

Vârsta femeiiProbabilitatea apariției sarcinii în decursul a 12 cicluri menstrualeProbabilitatea apariției sarcinii în decursul a 24 de cicluri menstruale
19-26 ani92%98%
27-29 ani87%95%
30-34 ani86%94%
35-39 ani82%
După vârsta de 44 de ani capacitatea femeii de a concepe un copil, atât pe cale naturală, cât și prin intermediul fertilizării in vitro, este foarte redusă.

Reducerea capacității unei femei de a concepe și naște un copil odată cu vârsta poate fi asociată cu reducerea calității și cantității ovulelor produse în ovare, cu reducerea probabilității unei implantări cu succes a embrionului, cu creșterea probabilității pierderii sarcinii la termen mic din cauza anomaliilor cromozomiale la embrion și cu alte motive.

Femeile care ar vrea să mai nască încă unul sau mai mulți copii trebuie să ia în considerare faptul că capacitatea lor de a concepe se va reduce cu timpul, în special după vârsta de 35 de ani.

Ce se știe despre impactul posibil al unei sarcini nedorite asupra bunăstării copiilor și familiilor?

Multe femei aleg să utilizeze mijloace contraceptive deoarece o sarcină neplanificată poate avea impact foarte mare asupra multor aspecte sociale, economice și culturale ale vieții lor.

Nașterea unui copil neplanificat într-o familie care nu a avut posibilitatea să se pregătească de acest eveniment poate reduce cantitatea de resurse disponibile pentru educația copiilor deja născuți și poate modifica radical planurile de viață ale părinților, inclusiv planurile de învățământ și de construire a carierei.

În această secțiune a articolului am inclus date cu privire la posibilele consecințe medicale și social-economice ale neutilizării mijloacelor contraceptive și ale sarcinii nedorite în viața copiilor și părinților lor.

  1. riscul de complicații asociate cu o sarcină nedorită;
  2. riscul asociat cu o posibilă întrerupere a sarcinii;
  3. riscul asociat cu pierderea posibilității de pregătire pentru concepere și de supraveghere a evoluției sarcinii la etapele incipiente;
  4. efectele adverse psihologice cu care se confruntă copiii ce cresc în familii cu un singur părinte.

Cel mai frecvent sarcina este nedorită în cazul femeilor prea tinere sau, dimpotrivă, de vârstă prea avansată, însă consecințele negative serioase ale unei sarcini neplanificate sunt posibile în cazul femeilor de orice vârstă.

În cazul în care o femeie nu dorește să nască un copil în timpul apropiat, utilizarea unui mijloc eficace de contracepție este o măsură argumentată de grijă de sine și de familie.

Contraceptivele moderne le permit femeilor să se folosească de posibilitatea de a-și planifica cele mai importante aspecte ale vieții, și să nască copii la timpul potrivit, atunci când femeile și familiile lor pot să le asigure copiilor cel mai înalt nivel de susținere și grijă.

Potențialele riscuri ale sarcinii

Chiar dacă sarcina și nașterea unui copil poate fi un eveniment extraordinar de fericit, comparativ cu femeile însărcinate de aceeași vârstă, femeile însărcinate mai frecvent se confruntă cu o afecțiune serioasă.

În cazul femeilor care ar vrea să nască un copil riscurile asociate cu sarcina și nașterea sunt, cu siguranță, justificate. Excepție fac situațiile în care femeile suferă de anumite afecțiuni (de exemplu maladii cardiace congenitale, boli hepatice sau renale severe, HIV, anumite boli genetice), în cazul cărora există o mare probabilitate a faptului că sarcina va duce la decesul mamei și a fătului sau se va naște un copil cu afecțiuni grave.

Pe de altă parte, pentru femeile care nu intenționează să aibă un copil, riscurile sarcinii sunt nejustificate.

Pentru majoritatea femeilor, utilizarea unui contraceptiv modern cu eficacitate înaltă este mult mai puțin periculoasă decât o eventuală sarcină sau decât întreruperea unei sarcini nedorite. Astfel, dacă femeia nu vrea să nască un copil în timpul apropiat, utilizarea mijloacelor anticoncepționale este o decizie rațională pentru ea.

Unele femei nu pot utiliza una sau mai multe metode de contracepție, din cauza contraindicațiilor, însă aproape în toate cazurile poate fi selectat un mijloc anticoncepțional cu eficacitate foarte înaltă. De exemplu, femeile care nu pot administra contraceptive combinate pot utiliza în siguranță contraceptive numai cu progestative, implanturi subcutanate, injecții cu medroxiprogesteron sau unul dintre tipurile disponibile de dispozitive intrauterine.

Dispunând de cunoștințe cu privire la utilizarea sigură a contraceptivelor, și alegând mijloacele anticoncepționale optime la diferite etape ale vieții, femeile pot să-și asigure o protecție eficace și inofensivă împotriva unei sarcini nedorite, oricând au nevoie de aceasta.

***

Cele mai grave probleme care se pot asocia cu sarcina includ:

  1. complicații ale evoluției sarcinii (sarcină ectopică, placenta previa, hemoragie, avort spontan);
  2. boli cardiovasculare (trombembolism, infarct miocardic, accident vascular cerebral);
  3. riscuri asociate cu nașterea (sângerare sau infecție după naștere, riscul asociat cu operația cezariană etc.).

Complicațiile evoluției sarcinii

(1) Sarcina ectopică este o stare care se caracterizează prin atașarea embrionului în afara cavității uterului, ceea ce duce la lezarea țesuturilor și organelor din jurul lui. Sarcina extrauterină poate avea consecințe grave. Multe dintre femeile cu această stare au nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență. Actualmente sarcina ectopică este principala cauză de deces al femeilor însărcinate în primul trimestru de sarcină.

Utilizarea contraceptivelor reduce probabilitatea fertilizării ovulului, adică a formării embrionului, și, respectiv, reduce semnificativ probabilitatea unei sarcini extrauterine. De asemenea, utilizarea anticoncepționalelor le permite femeilor să evite alte complicații ale sarcinii și nașterii atunci când acest risc nu este justificat în cazul lor.

(2) Trombembolismul este o afecțiune periculoasă care se caracterizează prin formarea în una dintre vene a unui tromb (cheag de sânge) care poate migra prin circuitul sangvin și poate bloca vase sangvine importante. Trombembolismul poate avea consecințe foarte grave, inclusiv deces din cauza obstrucționării vaselor sangvine mari ale plămânilor.

În cazul femeilor neînsărcinate care nu administrează contraceptive combinate, probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie aproximativ 2-3 cazuri la 10 000 de femei pe an.

În perioada sarcinii trombembolismul venos se dezvoltă la aproximativ 29 din 10 000 femei.

În primele 3 săptămâni după naștere probabilitatea dezvoltării trombembolismului venos constituie în jur de 200-400 de cazuri la 10000 de femei (riscul revine la nivelul mediu peste 42 de zile după naștere).

În cazul femeilor care nu au contraindicații, administrarea contraceptivelor combinate este asociată cu o creștere a probabilității de trombembolism până la 2-10 cazuri la 10 000 de femei într-un an, în timp ce utilizarea altor contraceptive, inclusiv a dispozitivului intrauterin, a mini-pilulelor și a implanturilor cu progestative, nu mărește riscul de trombembolism.

Riscul mediu de infarct miocardic constituie:

  • circa 0,1 cazuri la 10 000 de femei tinere care nu iau contraceptive combinate;
  • aproximativ 0,62 cazuri la 10 000 de femei gravide;

Riscul mediu de accident vascular cerebral constituie:

  • aproximativ 1 caz la 10 000 de femei tinere, neînsărcinate;
  • aproximativ 3-4 cazuri la 10 000 de femei gravide.

În cazul femeilor care nu au contraindicații, administrarea contraceptivelor combinate este asociată cu o creștere a probabilității de infarct miocardic până la 0,2 cazuri la 10 000 de femei într-un an, în timp ce utilizarea altor contraceptive, precum a dispozitivului intrauterin, a mini-pilulelor și a implanturilor cu progestative, nu mărește riscul respectiv.

Contraceptivele moderne, inclusiv contraceptivele combinate, nu măresc probabilitatea de dezvoltare a accidentului vascular cerebral, dacă femeia alege contraceptivul ținând cont de profilul de siguranță al acestuia.

În multe țări dezvoltate, din cauza diverselor complicații asociate cu sarcina, decedează aproximativ 20-40 de femei la fiecare 100 000 copii născuți, vedeți CIA | The World FactBook | The Maternal mortality rate.

Femeile însărcinate mai des se confruntă cu necesitatea de a efectua diverse investigații și/sau tratamente medicale.

Potențialele riscuri ale sarcinii la o vârstă foarte tânără

În cadrul multiplelor cercetări a fost stabilită o legătură importantă și constantă între nașterea unui copil în adolescență și diverse probleme medicale, sociale și economice, atât pentru tinerele mame cât și pentru copii lor.

Femeile care nasc un copil la o vârstă foarte tânără, fiind împovărate cu îngrijirea copilului, mult mai frecvent se confruntă cu dificultăți în continuarea studiilor și angajarea în câmpul muncii și mai des ajung să trăiască în sărăcie. De asemenea, ele mai des ajung să-și crească copiii singure, iar dacă se căsătoresc, mai frecvent se confruntă cu dificultăți în căsnicie și probabilitatea de divorț în cazul lor este mai mare.

Desigur, asocierile descrise mai sus pot fi interpretate nu doar din punctul de vedere al impactului negativ al sarcinii nedorite asupra condițiilor de viață ale adolescentelor, ci și invers, – condițiile nefavorabile ale vieții (insuficiența educației, sărăcia, ș.a.) pot mări probabilitatea faptului că adolescentele încep devreme activitatea sexuală, nu utilizează contracepție, și, în rezultat, rămân însărcinate.

Pentru a determina dacă există o legătură de cauză-efect între sarcină apărută în adolescență și problemele socio-economice cu care se confruntă tinerele mame au fost efectuate studii speciale în care s-au făcut observații asupra evoluției vieții surorilor, inclusiv a surorilor gemene.

Rezultatele au arătat că, deși condițiile de trai, cu siguranță, au un impact important asupra evoluției vieții femeilor, nașterea unui copil în adolescență este asociată cu un risc suplimentar de probleme socio-economice, independent de condițiile inițiale de viață.

Pe lângă problemele socio-economice menționate mai sus, sarcina în adolescență și nașterea unui copil la o vârstă foarte tânără este asociată cu un risc mai înalt de apariție a unor probleme de sănătate la mamă și la copil, inclusiv:

  • cu un risc mai mare de deces al tinerei mame (de 2,5 ori mai mare decât în cazul femeilor în vârstă de 20-24 ani);
  • cu un risc mai mare de hipertensiune asociată cu sarcina;
  • cu un risc mai mare de anemie;
  • cu un risc mai mare de infecții cu transmitere sexuală;
  • cu un risc mai mare de un diametru prea mic al pelvisului femeii comparativ cu capul copilului;
  • cu un travaliu mai îndelungat;
  • cu un risc de două ori mai mare de naștere a unui copil cu greutate mică;
  • cu un risc de trei ori mai mare de deces al copilului în primele 28 de zile după naștere.

Consecințele pe termen lung ale sarcinii în adolescență au fost studiate insuficient. Există motive pentru a presupune că tinerele mame sunt supuse unui risc mai înalt de a avea obezitate și hipertensiune arterială în viitor. Încă nu a fost stabilit în mod clar în ce măsură fenomenele respective sunt asociate cu nașterea copilului și în ce măsură – cu faptul că adolescentele care devin mame la o vârstă tânără sunt predispuse la o maturizare timpurie și mai frecvent trăiesc în condiții nefavorabile.

Având în vedere impactul pe care îl poate avea sarcina în adolescență asupra vieții tinerei mame și a copilului ei, este extrem de important ca fetele care încep activitatea sexuală să aibă acces la anticoncepționale și la informații veridice cu privire la utilizarea acestor mijloace.Fetele pot alege orice contraceptive li se potrivesc, inclusiv dispozitiv intrauterin din cupru sau cu levonorgestrel.

Pentru marea majoritate a adolescentelor beneficiul rezultat din utilizarea contraceptivelor depășește în mod semnificativ posibilele efecte adverse asociate cu aceste mijloace.

Potențialele riscuri ale sarcinii la o vârstă avansată

Sarcina tardivă este asociată cu un risc suplimentar, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

În rândul femeilor mai în vârstă de 40 de ani mortalitatea este de 4-6 ori mai mare, comparativ cu femeile mai tinere.

Femeile care rămân însărcinate la o vârstă avansată sunt supuse, de asemenea, unui risc crescut (de 2-4 ori mai înalt) de dezvoltare a diverselor complicații și cu o probabilitate mai mare de a avea un șir de probleme medicale (inclusiv diabet și hipertensiune arterială) care ar putea duce la o evoluție mai periculoasă a sarcinii.

Trombembolismul venos, care în cazul femeilor tinere se înregistrează nu mai des decât o dată la 100 de femei însărcinate, la femeile mai în vârstă de 40 de ani are loc cu o frecvență de 1 la 12 sarcini.

În cazul femeilor mai tinere de 25 de ani, avortul spontan are loc cu o frecvență de 1 la 400 de sarcini, iar la femeile mai în vârstă de 35 ani, aproximativ 40 de sarcini din 100 se termină cu avort spontan.

Copiii concepuți de către femei mai în vârstă de 40 de ani sunt supuși unui risc mai mare de malformații congenitale, defecte cromozomiale și de naștere cu greutate mică, aceasta fiind asociată cu un risc crescut de dificultăți de respirație după naștere, cu o susceptibilitate mărită a copilului față de infecții și cu un risc crescut de traume.

Riscul de naștere a unui copil cu sindromul Down este de 1 la 1167 nașteri în cazul femeilor în vârstă de 20 de ani și de 1 la 106 nașteri în cazul femeilor în vârstă de 40 de ani.

Pe de altă parte, pentru majoritatea femeilor mai în vârstă de 40 de ani, utilizarea mijloacelor moderne de contracepție până la instalarea menopauzei este asociată cu un risc foarte scăzut de complicații de orice gen și, dimpotrivă, poate oferi un șir de beneficii suplimentare, inclusiv reducerea sângerărilor vaginale și a durerilor abdominale asociate cu diverse maladii ginecologice frecvente la această vârstă.

Dacă se ia în considerare doar vârsta, în cazul femeilor mai în vârstă de 45 de ani beneficiul asociat cu utilizarea pilulelor contraceptive numai cu progestativ, a implanturilor subcutanate, a steriletului cu levonorgestrel sau cu cupru depășește cu mult potențialele riscuri, iar administrarea contraceptivelor combinate sau a medroxiprogesteronului injectabil, în majoritatea cazurilor, este asociată cu beneficii ce depășesc riscurile.

Potențialele riscuri asociate cu întreruperea unei sarcini nedorite (avort)

În multe cazuri, femeile cu sarcină nedorită recurg la avort. În unele țări mai mult de jumătate dintre cazurile de sarcină nedorită se încheie cu avort.

Legalizarea avortului le-a permis femeilor să se adreseze la instituții medicale calificate cu acest scop, unde ele pot primi o îngrijire adecvată, iar acest lucru a permis reducerea semnificativă a frecvenței deceselor și a complicațiilor severe în urma avortului.

În Statele Unite, înainte de legalizarea avortului în anul 1973, din cauza complicațiilor apărute în rezultatul avortului anual decedau între 1 000 și 10 000 de femei.

La fel ca și alte proceduri chirurgicale, avortul este asociat cu un anumit risc de complicații periculoase, inclusiv cu riscul de deces.

Complicațiile pe termen scurt care sunt direct legate de avort pot include: hemoragie, perforația uterului, lezarea colului uterin, dezvoltarea unei infecții (în asemenea cazuri femeile pot avea nevoie de tratamente și/sau supraveghere medicală suplimentară), precum și stres psihologic.

Complicațiile pe termen lung pot include: un risc crescut de a avea un copil cu greutate mică la naștere, un risc crescut de avort spontan sau de naștere prematură în rezultatul unei sarcini ulterioare.

În prezent, riscul general de complicații pe termen scurt sau pe termen lung ale avortului este scăzut – probabilitatea generală de complicații grave este mai mică de 1% –, în special dacă avortul se face în primul trimestru.

Riscurile asociate cu un avort sunt mult mai mici decât riscurile asociate cu evoluția în continuare a sarcinii și cu nașterea. Probabilitatea de deces al femeilor din cauza complicațiilor asociate cu un avort este de aproximativ 0,4 cazuri la 100 000 de proceduri (conform datelor din anul 1987) și de 10 ori mai mică decât probabilitatea de deces al femeii din cauza complicațiilor sarcinii.

Deși efectuarea unui avort este asociată cu un risc relativ mic de complicații, pentru majoritatea femeilor și a familiilor lor decizia de a întrerupe o sarcină poate fi dificilă și dureroasă. Efectuarea avortului poate fi, de asemenea, o procedură costisitoare.

Posibilele consecințe negative ale sarcinii nedorite sau neplanificate

Pe lângă potențialul impact negativ al sarcinii propriu-zise, caracterul neplanificat sau nedorit al acesteia este asociat cu un șir de consecințe suplimentare.

Posibilele consecințe pentru integritatea familiei și starea emoțională a copilului

Peste 40% dintre copiii născuți în rezultatul unei sarcini nedorite își încep viața fără unul dintre părinți (cel mai adesea, fără tată). Pe de o parte, acest lucru se datorează faptului că sarcina este mai frecvent una nedorită în cazul femeilor care nu sunt căsătorite. Pe de altă parte, fenomenul respectiv este legat de faptul că cuplurile care formează o familie drept rezultat al unei sarcini neplanificate, precum și cuplurile căsătorite pentru care sarcina este nedorită, sunt supuse unui risc mai înalt de divorț.

Într-o serie de studii îndelungate, după excluderea potențialului impact al condițiilor socio-economice, s-a constatat că copiii care cresc fără tată sunt supuși unui risc mai mare de a avea probleme comportamentale și psihologice, inclusiv:

  • mai frecvent au performanțe școlare slabe, mai des nu merg la facultate, mai des nu-și finisează studiile, mai frecvent se confruntă cu situații criminale și cu probleme de angajare în câmpul muncii;
  • conform evaluării părinților și a profesorilor, acești copii mai frecvent se confruntă cu probleme emoționale și psihologice;
  • copiii care cresc cu un singur părinte au tendința de a părăsi casa părintească mai devreme, sunt mai înclinați spre un comportament sexual neglijent în adolescență, mai rar formează o familie și mai des divorțează.

Consecințele posibile ale pierderii oportunității de pregătire pentru sarcină și de monitorizare a sarcinii la etapele inițiale

În caz de sarcină neplanificată femeile, de regulă, nu se pregătesc în mod special pentru o eventuală concepere.

Deși pentru multe femei nu este demonstrată raționalitatea unei pregătiri speciale pentru concepere (cu excepția ajustării greutății, a alimentației, a renunțării la fumat, consum excesiv de alcool și consum de droguri), în cazul unor femei o sarcină neplanificată poate însemna pierderea posibilității de a crește șansele nașterii unui copil sănătos.

Mai precis, în cazul femeilor care suferă de diabet zaharat este foarte important ca înainte de concepere să fie obținut un bun control al glicemiei, deoarece un nivel înalt de glucoză în sânge în perioada de după concepere crește în mod semnificativ riscul de naștere a unui copil cu defecte de dezvoltare.

În cazul femeilor care anterior au născut un copil cu defecte de dezvoltare a sistemului nervos este importantă administrarea înainte de concepere a suplimentelor cu acid folic. Importanța administrării acidului folic în cazul tuturor femeilor nu a fost stabilită în mod definitiv, însă, având în vedere potențialul impact al suplimentelor cu acid folic asupra reducerii riscului de defecte de dezvoltarea a sistemului nervos al fătului, unele organizații medicale le recomandă tuturor femeilor care planifică conceperea unui copil.

În cazul femeilor cu un risc crescut de infecții cu transmitere sexuală este important tratamentul infecțiilor înainte de concepere – persistența infecției crește probabilitatea complicațiilor sarcinii – sau renunțarea la conceperea unui copil în caz de infectare cu virusul HIV.

În cazul femeilor care consumă alcool sau fumează, caracterul neașteptat al sarcinii poate însemna expunerea fătului la acțiunea alcoolului și tutunului.

În cazul tuturor femeilor este importantă respectarea măsurilor de precauție de reducere a riscului de contractare a toxoplasmozei, și este importantă efectuarea vaccinurilor necesare (inclusiv a vaccinului contra rubeolei) înainte de începutul sarcinii.

În caz de sarcină nedorită sau neplanificată femeile, de asemenea, tind să se adreseze mai târziu la medic pentru începerea supravegherii. Acest lucru se datorează parțial faptului că femeile care nu au planificat sarcina pot să recunoască mai târziu semnele acesteia și parțial faptului că unele femei nu sunt sigure dacă vor să păstreze sarcina, amânând, astfel, începutul supravegherii prenatale.

În cazul unor femei, în special în cazul femeilor cu vârsta mai mare de 35 de ani și a femeilor cu anumite afecțiuni genetice, sarcina neașteptată înseamnă pierderea posibilității de diagnostic precoce al anomaliilor genetice ale fătului și de întrerupere a sarcinii în primul trimestru, atunci când riscul de complicații asociate cu avortul este mult mai mic.

***

Noi credem că posibilitatea de utilizare sigură, eficace și confortabilă a contraceptivelor pentru planificarea sarcinii este extrem de importantă atât pentru femei, cât și pentru întreaga lume, având în vedere contribuția femeilor la bunăstarea societății.

Sperăm că informațiile prezentate în acest articol și în materialele suplimentare la care am făcut trimiteri le vor ajuta femeilor să aleagă și să utilizeze contraceptive, asigurând raport optim de eficacitate și siguranță, precum și să fie liniștite și încrezute în faptul că au luat o decizie argumentată și rațională.

Vedeți sursele


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante introduse pe măsura procesării de noi date.