Explicaţia detaliată a constipaţiei la copii de diferite vârste: cauze posibile, tratament eficient şi inofensiv

Cuprins:

Toate materialele despre tratamentul constipaţiei

Constipaţia este o problemă dificilă şi cauzele ei, manifestările, precum şi tratamentul pot fi foarte diferite şi, în mare parte, depind de vârstă. Din aceste considerente, am decis să explicăm problema constipaţiilor în funcţie de vârstă, creând trei articole diferite:

în acest articol vom analiza cauzele şi tratamentul constipaţiei la copii cu vârsta de peste un an.

Cu ce trebuie să începeţi rezolvarea problemei constipaţiei la copil?

Nu în toate cazurile în care părinţii spun sau cred că copilul este constipat, el este, într-adevăr, constipat. Într-o serie de cazuri, fenomenul pe care părinţii îl numesc “constipaţie” şi pe motivul lui întreprind un tratament intensiv, este, de fapt, un fenomen firesc care nu necesită nicio intervenţie. Pentru a înţelege dacă copilul dumneavoastră suferă sau nu de constipaţie şi dacă acesta necesită tratament, citiţi recomandările de mai jos.

Cum puteţi înţelege dacă copilul, într-adevăr, suferă de constipaţie?

De regulă, părinţii sunt îngrijoraţi de următoarele fenomene, care sunt interpretate ca “constipaţie”:

  • Consistenţa scaunului – la copil se formează mase fecale dense (dure);
  • Frecvenţa scaunului – copilul are scaun rar;
  • Starea copilului în timpul defecării – copilul este foarte agitat, plânge, geme şi, în mod evident, se confruntă cu dificultăţi semnificative în defecare.

Din semnele prezentate mai sus, doar  primul semn (formarea fecalelor dense şi uscate), indiferent de cât de des apare scaunul şi cum se simte copilul în timpul defecării, este un semn incontestabil al constipaţiei. Fecalele dense pot fi defecate destul de uşor (bile mici, asemănătoare cu “măsline de oaie”) şi destul de des (aproape în fiecare zi), dar, în ciuda acestui fapt, ele rămân un semn al constipaţiei.

Scaunul foarte rar poate fi un semn al constipaţiei dacă la copilul mai mare de un an sunt mai puţin de 3 scaune pe săptămână, sau în cazul în care acesta este asociat cu formarea fecalelor dense.

Al treia semn (agitarea copilului sau dificultăţile vizibile în timpul defecării) poate sau nu fi un semn al constipaţiei, în funcţie de situaţie.

Un alt semn al constipaţiei la copil poate fi incontinenţa fecală, adică defecarea incontrolabilă a fecalelor lichide şi foarte rău mirositoare, uscate sau sub formă de fulgi.

În care cazuri constipaţia poate fi un semn al unei probleme foarte grave?

În unele cazuri, lipsa de scaun timp de 2-3 zile poate fi un semn al obstrucţiei intestinale sau al invaginaţiei intestinului, în care copilul are nevoie de o intervenţie chirurgicală de urgenţă. Nu întreprindeţi nicio măsură pentru a trata constipaţia şi adresaţi-vă, cât este posibil de rapid, medicului în cazul în care:

  • Copilul nu a defecat timp de 1-2 zile şi nu elimină deloc gaze sau fecalele au apărut sub formă de cheag de sânge
  • Copilul pare agitat, refuză să mănânce şi plânge mult
  • Odată cu constipaţia, a apărut voma sau febra

De asemenea, arătaţi copilul medicului dacă observaţi, fie că slăbiciune la nivelul picioarelor (copilul cu vârsta de peste un an cade şi nu poate sta pe propriile lui picioare), fie că unele schimbări ale formei picioarelor sau a spatelui, fie că fesele nesimetrice, fie că orice alte simptome ciudate care vă deranjează.

Copilul are mase fecale dure, voluminoase care sunt foarte greu de evacuat din intestin. Ce e de făcut?

În cazul în care la copilul dumneavoastră s-au format fecale foarte dure (dopul fecal, obstrucţia evacuării maselor fecale), înainte de a încerca să înţelegeţi cauzele posibile ale constipaţiei şi să alegeţi un tratament adecvat preventiv, este important să-l ajutaţi pe copilul dumneavoastră să evacueze fecalele din intestin. Pentru a rezolva această problemă, vă recomandăm să treceţi direct la compartimentul Tratament (vezi mai jos) şi să citiţi recomandările prezentate acolo.

Căror lucruri trebuie să le acordaţi atenţie pentru a rezolva problema constipaţiei la un copil?

Pentru a rezolva corect, eficient şi în condiţii de siguranţă problema constipaţiei la un copil, luaţi în considerare următoarele momente:

1. Evaluaţi cât de des apare constipaţia la copilul Dvs. şi care este tendinţa evoluării acestei probleme?

Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi, confruntându-vă cu problema constipaţiei la copil, este să evaluaţi cât de des apar la copil episoadele constipaţiei.

Copilul se constipă rar (episoadele scaunelor normale sunt cu mult mai frecvente decât episoadele scaunelor solide):

  • Cazurile rare de constipaţie -sunt un fenomen destul de firesc şi, uneori, se poate întâmpla la toţi copiii sănătoşi
  • De regulă, constipaţiile rare nu sunt asociate cu careva boli intestinale grave şi nu trebuie să vă adresaţi medicului pe motivul acestora (în cazul în care nu se manifestă alte simptome ale bolii)
  • Episoadele rare ale constipaţiei, de obicei, nu necesită niciun tratament special şi acestea pot fi rezolvate numai prin măsuri de prim ajutor, care vor fi descrise mai jos, în secţiunea Tratamentul.

Constipaţiile frecvente (numărul episoadelor scaunului dur depăşeşte numărul episoadelor scaunului normal, moale, sau la copil există episoade prelungite ale formării scaunului solid):

  • Constipaţiile frecvente ar trebui să fie văzute ca un fenomen alarmant şi un semn posibil al unei boli grave
  • Constipaţiile frecvente pot provoca modificări în structura intestinului copilului (megacolonul dobândit) şi pot cauza incontinenţa fecalelor (encoprezis)
  • Arătaţi neapărat medicului copilul cu episoadele frecvente ale constipaţiei, pentru a determina cauza bolii şi a efectua tratamentul special.

2. Evaluaţi starea generală de sănătate a copilului

Indiferent de cât de des se constipă copilul , încercaţi să evaluaţi starea generală de sănătate a copilului, luând în consideraţie următoarele criterii:

  • Cum se comportă, în general, copilul? Puteţi spune că el este agitat, irascibil, fără niciun interes pentru evenimentele ce se întâmplă în jurul său, că e prea somnoros, că se joacă prea puţin?
  • Cum se dezvoltă copilul? Dvs. aţi observat că acesta are retenţie în dezvoltare, fie în înălţime, fie în greutate?
  • Aţi observat un anumit decalaj în dezvoltarea mintală a copilului?
  • Cum arată copilul la exterior? Pielea şi părul copilului au un aspect uscat, veşted? Copilul are erupţii pe piele?
  • Aţi observat că copilul de multe ori “murdăreşte lenjeria de corp” cu fecale?

Copiii cu episoade rare de constipaţie, ne-legate de o boală gravă, de regulă, arată sănătoşi şi se dezvoltă bine.

Copiii cu constipaţii frecvente, dimpotrivă, pot suferi de unele boli grave care se manifestă nu numai prin constipaţii, dar şi prin alte simptome care creează impresia unui “copil bolnăvicios, apatic”, şi pot declanşa întârzierea dezvoltării copilului în înălţime, în greutate şi în dezvoltare mintală.

Dacă copilul cu constipaţii frecvente vă pare bolnăvicios, aţi observaţi la el apariţia unor simptome inexplicabile (erupţii cutanate, letargie, etc.), precum şi dacă aţi determinat că copilul se dezvoltă mai lent decât copii de aceeaşi vârstă cu el – arătaţi neapărat copilul medicului.


Cauzele constipaţiilor cronice la copil pot fi următoarele condiţii:

  • Insuficienţa de lactază
  • boala Hirschsprung
  • dolicocolon
  • dolicosigmoid
  • dublarea colonului
  • hipocaliemie
  • acidoză
  • hipotiroidism
  • hiperparatiroidism
  • boala celiacă
  • diabetul zaharat
  • insuficienţa suprarenală
  • rahitism
  • miastenia
  • sclerodermia
  • boli ale coloanei vertebrale
  • malformaţii ale sistemului nervos.

În cazul unora dintre bolile menţionate mai sus, scaunul poate fi moale, dar copilul se poate confrunta cu dificultăţi semnificative în timpul excreţiei. De regulă, în asemenea cazuri, pe lângă constipaţie, se manifestă şi alte simptome ale bolii. Dacă bănuiţi că copilul dumneavoastră nu este sănătos, arătaţi-l neapărat medicului.

Constipaţia bruscă la copil

Episoadele bruşte şi ocazionale ale constipaţiei la copiii mai mari de un an (şi în special, a celor mai mari de 4-5 ani), din raţia alimentară a cărora fac parte diferite alimente, pot fi în strânsă legătură cu alimentaţia.

În special, constipaţia poate fi cauzată de lipsa, în raţia alimentară a copilului, a fibrelor alimentare şi a particulelor solide (în cazul în care raţia copilului constă, în principal, din carne, din lapte şi din alte produse de origine animală). Trebuie să constatăm că acesta nu este întotdeauna o consecinţă a neglijenţei sau iresponsabilităţii părinţilor.

Este bine cunoscut faptul că, la vârsta de 1-4 ani, copiii pot fi extrem de selectivi în produsele alimentare şi, de multe ori, refuză categoric să mănânce astfel de alimente sănătoase cum ar fi legumele, cerealele, etc. Din acest motiv, organizarea în practică a nutriţiei corecte la această vârstă poate fi dificilă.

Cu toate acestea, părinţii ar trebui să încerce să îmbogăţească la maxim dieta copilului cu alimente bogate în fibre (vezi mai jos compartimentul Etapele tratamentului constipaţiei la copii). În acelaşi timp, asiguraţi-vă că copilul, pe parcursul zilei, bea suficientă apă. Fibrele au o capacitate foarte mare de a absorbi apa; din aceste considerente, utilizarea unei cantităţi mari de fibre în absenţa cantităţii suficiente de apă poate provoca o constipaţie severă. De exemplu, în timpul verii, constipaţia la copii poate fi declanşată de consumul excesiv al alimentelor vegetale (fructe, pomuşoare), cu o cojiţă groasă şi cu sâmburi. În asemenea cazuri, soluţia problemei constă în facilitarea eliminării fecalelor dense (vezi mai jos), şi în limitarea aportului de alimente care au cauzat constipaţia (şi un aport crescut de apă).

Constipaţia permanentă (cronică) care se dezvoltă la un copil aparent sănătos

După cum s-a menţionat mai sus, principala cauză a constipaţiei la copiii mai mari de 1 an este obiceiul de a suprima scaunul. De regulă, un asemenea obicei se formează la copiii care odată au simţit, fie că durere, fie că disconfort, fie că frică în timpul defecaţiei. Într-un astfel de caz, copilul, asociind defecarea cu durerea sau cu alte experienţe neplăcute, în viitor va încerca să evite defecarea şi va suprima nevoia de a evacua fecalele din intestin.

Odată cu dezvoltarea obiceiului de a reţine scaunul (de a suprima nevoia de a defeca), rectul copilului se întinde şi pierde sensibilitatea; prin urmare, copilul încetează să mai simtă nevoia naturală de a defeca, ceea ce agravează şi mai mult reţinerea fecalelor şi cercul vicios al bolii se închide. Din cauza întinderii şi pierderii sensibilităţii rectului, la copiii mai mari de un an, care suferă de constipaţie cronică, se poate dezvolta incontinenţa fecalelor.

Ce este constipaţia psihologică?

Constipaţia care apare din cauza stresului, a durerii şi a altor factori psihologici se numeşte “psihologică“.

Apariţia constipaţiei psihologice, de multe ori, coincide cu unele schimbări în viaţa copilului, precum sunt înţărcarea şi transferul la alimentele solide, începerea formării deprinderii de a merge la oliţă, începerea frecventării grădiniţei, mersul la şcoloală, excursiile lungi, călătoriile.

La o vârstă fragedă, obiceiul de a întârzia scaunul şi de a suprima nevoia defecării poate apărea la copil ca o reacţie la batjocură, la acuzaţii şi la presiunea din partea adulţilor, asociate cu faptul că copilul nu se cere pe oliţă.

O altă cauză a constipaţiei psihologice este atitudinea adulţilor negativă pronunţată faţă de fecale. Părinţii adesea utilizează cuvântul “caca” nu numai pentru a se referi la fecale, dar, de asemenea, pentru a indica diferite lucruri, pe care copilul ar trebui să evite (“nu atinge, asta-i caca”, “nu se poate, e caca”). Astfel, unii copii ajung la concluzia că “caca” este rău şi că ar trebui să încerce să nu facă “caca”.

Dacă observaţi că o constipaţie prelungită s-a dezvoltat la un copil aparent sănătos – acordaţi atenţie la schimbările recente din viaţa lui.

Constipaţia a apărut la un copil, pe care au început să-l obişnuiască să meargă la oliţă

Formarea deprinderii să meargă pe oliţă este una dintre principalele cauze ale constipaţiei la copiii între 1 şi 3 ani.

Din păcate, mulţi părinţi sunt prea perseverenţi şi, uneori, manifestă imprudenţă, încercând să formeze la copiii lor această abilitate importantă. Foarte mult complică problema o convingere extrem de comună, dar absolut greşită, că la vârsta de un an şi, cu atât mai mult, la 2 şi la 3 ani, copiii “trebuie” să meargă la oliţă şi, dacă ei nu fac acest lucru de la sine, ar trebui să fie impuşi forţat.

Confruntându-vă cu problema constipaţiei la copil pe care aţi început să-l obişnuiţi cu oliţa:

  • Opriţi încercările să-l învăţaţi copilul să meargă la oliţă, până la dispariţia deplină a constipaţiei
  • Citiţi recomandările noastre referitor la Formarea la copii a abilităţilor de a folosi oliţa

Constipaţia a apărut la un copil după ce el a început să meargă la grădiniţă sau la şcoală

Începutul frecventării grădiniţei este una dintre principalele cauze ale constipaţiei la copiii sănătoşi în vârstă de 3-4 ani. Cei mai mulţi copii sunt jenaţi să se ceară să meargă la toaletă sau să se afle acolo, în condiţii necunoscute sau în prezenţa altor copii sau a adulţilor.

Soluţia optimă în acest caz este de a învăţa un copil să meargă la toaletă la domiciliu, de preferat dimineaţa, după micul dejun.

Constipaţia la copil + urme de sânge în scaun sau pe hârtia igienică

Aspectul striurilor de sânge proaspăt în scaun sau pe hârtia igienică după constipaţie poate fi un semn de ruptură a vaselor mici de sânge din zona rectală.

În cazul în care copilul suferă foarte rar de constipaţie şi urmele de sânge în masele fecale apar, de asemenea, rar sau chiar foarte rar – nu trebuie să fie efectuat niciun tratament specific.

În cazul în care constipaţia la copil se observă de multe ori şi urmele de sânge în scaun sau pe hârtia igienică se observă, de asemenea, de multe ori – trebuie să arătaţi copilul medicului.

În această situaţie, apariţia urmelor de sânge în scaun poate fi un semn al hemoroizilor sau al fisurii anale, care pot fi cauze ale constipaţiei cronice.

În cazul hemoroizilor sau al fisurii anale, copilul se confruntă cu dureri severe în timpul tranzitului intestinal şi, prin urmare, încearcă să reţină defecarea, atâta timp cât este posibil. În asemenea situaţii, fecalele, în cantităţi mari, se acumulează în intestin şi se formează bucăţi dense, voluminoase. Evacuarea acestor fecale conduce, în mod inevitabil, la o adâncire a fisurilor sau la agravarea hemoroizilor, ceea ce complică şi mai mult problema, pe principiul unui cerc vicios.

Recomandări detaliate cu privire la tratamentul hemoroizilor sau al fisurilor rectale la copii, sunt prezentate în articolele Hemoroizi: simptome şi tratament şi Fisurile anale: diagnostic şi tratament.

Constipaţia la copii, în urma începerii administrării medicamentelor

Cel mai adesea, constipaţia se manifestă în timpul tratamentului cu următoarele medicamente:

  • antispastice (de exemplu, No-spa)
  • blocante ale canalelor de calciu
  • antidepresive
  • relaxante musculare (miorelaxante)
  • anticonvulsivante
  • suplimente de fier
  • antacide
  • preparate de bismut

Dacă bănuiţi că constipaţia la copilul Dvs. este asociată cu administrarea unui anume medicament, adresaţi-vă medicului care v-a prescris tratamentul şi spuneţi-i cum s-a schimbat starea copilului de la începutul tratamentului.

Este posibil ca medicul să anuleze tratamentul, să înlocuiască medicamentul “vinovat” cu un alt medicament sau să vă dea recomandări suplimentare cu privire la prevenirea constipaţiei în această situaţie.

Până a merge la medic, continuaţi să administraţi copilului medicamentul, chiar dacă credeţi că acesta îi cauzează constipaţii. De asemenea, fiţi atenţi atunci când utilizaţi laxative pentru tratamentul constipaţiei la copil (utilizarea laxativelor poate reduce efectele altor medicamente).

Dacă copilul este tratat din cauza unei afecţiuni grave (de exemplu, epilepsia, aritmiile cardiace), nu-i administraţi laxative cu cel puţin 2 ore înainte de şi în timpul primelor 2 ore de după administrarea altor medicamente.

Constipaţia la copii după tratamentul cu antibiotice

În unele cazuri, antibioticele pot provoca constipaţia. Datorită faptului că una dintre cauzele posibile de apariţie a constipaţiei după utilizarea antibioticelor poate fi dezvoltarea disbacteriozei intestinale, tratamentul, în asemenea cazuri, se recomandă să se aplice cu medicamentele din grupul prebioticelor (cum ar fi lactuloza), care, în plus la asigurarea efectului laxativ, au capacitatea de a stimula recuperarea microflorei intestinale normale. (Vezi mai jos Tratamentul)

Explicarea cauzelor şi a mecanismelor dezvoltării constipaţiei la copiii mai mari de un an

Este bine cunoscut faptul că o soluţie eficientă pentru orice problemă este posibilă numai în cazul în care se cunosc cauzele şi principiile care stau la baza acesteia.

În problema constipaţiei la copii, lucrurile sunt mai complicate decât ar putea părea la prima vedere şi numeroasele erori, făcute de către părinţii care încearcă să rezolve această problemă, numai confirmă acest lucru. În acest sens, mai jos, vom oferi o explicaţie detaliată a problemei.

Înainte de a trece la studiul materialelor referitor la tratamentul constipaţiei la copii, acordaţi ceva timp pentru a studia următoarele scheme – aceasta vă va ajuta să înţelegeţi mai bine problema şi vă va deschide posibilitatea reală de a ajuta copilul dumneavoastră.
 
Cauzele apariţiei constipaţiei cronice la copii

 
 
Cauzele apariţiei constipaţiei cronice la copii

 
 
Cauzele apariţiei constipaţiei cronice la copii

 
 
Cauzele apariţiei constipaţiei cronice la copii

 

Explicaţii referitor la schemă

  1. Cauzele principale ale constipaţiilor la copiii cu vârsta de peste un an sunt, fie că alimentaţia greşită, fie că sentimentul de ruşine asociat cu defecaţia.
  2. Constipaţiile (formarea unor fecale dense) pot apărea la copil, fie că în urma primei cauze, fie în urma cauzei a doua, fie că în urma ambelor cauze concomitent.
    Evacuarea dificilă şi dureroasă a maselor fecale dense, în cazul constipaţiei, poate agrava stresul şi sentimentul de ruşine, asociate cu defecaţia. Prin urmare, dacă constipaţiile au apărut pe fondul alimentaţiei greşite, foarte repede va apărea şi componenta psihologică: copilul va începe să reţină fecalele, suprimând conştient nevoia defecaţiei.
  3. Suprimarea intenţionată a defecaţiei conduce la acumularea în rect a unei cantităţi mari a fecalelor dense, care dilată pereţii rectului. În urma dilatării, rectul copilului pierde sensibilitatea. Acest lucru conduce la faptul că, peste un timp după începerea constipaţiei, copilul încetează să simtă nevoia de a defeca (pur şi simplu, el nu simte că trebuie să meargă la toaletă) şi reţinerea nevoii de a defeca devine la el deja inconştientă.
    Reţinerea prelungită a fecalelor doar agravează problema – scaunul devine mai voluminos şi mai dens, şi mai puternic răneşte intestinul copilului, conducând la formarea fisurilor rectale şi, în unele cazuri, a hemoroizilor.
    Şi hemoroizii, şi fisurile rectale se manifestă prin dureri severe în timpul tranzitului intestinal. Este absolut clar că, având dureri în timp ce merge la veceu, copilul se va strădui să facă acest lucru cât mai rar şi îşi va suprima nevoia de defecaţie.
  4. Dilatarea semnificativă a muşchilor rectului, pe fondul unei constipaţii îndelungate, poate conduce la afectarea funcţiei sfincterului anal de a se închide complet şi de a reţine masele fecale. Ca rezultat, la copil se va dezvolta encoprezisul. Encoprezisul, în special, în cazul copiilor cu vârsta de peste 3 ani, poate deveni un fenomen absolut “ruşinos” (mai ales, dacă o astfel de atitudine este susţinută de adulţi). Ruşinea, cauzată de incontinenţa fecală, poate numai exacerba problema, pentru că copilul va încerca şi mai mult să reţină fecalele şi, astfel, intestinele lui, tot mai mult şi mai mult, vor pierde capacitatea de a funcţiona în mod normal. Vezi Explicaţia detaliată a incontinenţei maselor fecale (encoprezei) la copii: cauze, la ce trebuie să atrageţi o atenţie deosebită, tratament eficient

    În ciclul general al dezvoltării constipaţiei, diverse combinaţii ale unor cauze pot exista independent de alte cauze. De exemplu, formarea fecalelor dense, temerea şi ruşinea, asociate cu defecaţia şi cu dilatarea persistentă a rectului, în ansamblu, pot susţine dezvoltarea constipaţiei chiar şi în cazul în care copilul nu suferă de fisură anală sau de hemoroizi.

Tratamentul constipaţiei apărute brusc la copiii mai mari de un an. Primul ajutor.

După cum s-a menţionat mai sus, episoadele unice şi de scurtă durată ale constipaţiei pot apărea la copiii sănătoşi, şi nu necesită niciun tratament special, cu excepţia asigurării măsurilor de prim ajutor.

În cazul în care există o constipaţie evidentă şi în rectul copilului s-au acumulat multe fecale dense, primul şi singurul lucru de făcut este să ajutaţi copilul dumneavoastră să evacueze fecalele din intestin.

Pentru a trata episoadele constipaţiei la copiii de orice vârstă, nu se poate să introduceţi în rectul copilului bucăţele de săpun sau să-i faceţi clisme cu săpun – acestea pot provoca iritaţii severe ale intestinului.

La copiii mai mari de un an, cel mai bine este să utilizaţi laxative, sub formă de comprimate sau de soluţie. Laxativele optime pentru tratarea şi prevenirea oricărui tip de constipaţie la copiii mai mari de 6 luni sunt preparatele de lactuloză, caracterizate prin eficacitate şi prin siguranţă înaltă.

Lactuloza are un gust dulce, plăcut care, de obicei, le place copiilor şi conduce la o rezolvare a constipaţiei în termen de 12-24 de ore. Lactuloza este deosebit de utilă atunci când este necesar un tratament al constipaţiei pe termen lung. Doza exactă a preparatelor de lactuloză (Duphalac, Normase, Laktusan, Livo-lac, Lizoplak, Portalak) este selectată în funcţie de vârsta copilului, şi, în medie, este de 5 ml. Rezolvarea problemei constipaţiei apare, de obicei, în termen de 2-3 zile.

În afară de lactuloză, pentru a elimina constipaţia acută, poate fi utilizat polietilenglicol, într-o cantitate: 1 g pe un kg de greutate corporală. Administrarea medicamentului trebuie să fie împărţită în două doze (dimineaţa şi seara). Tratamentul poate fi efectuat timp de 3 zile.

Alte laxative pentru copii

Senna
Pentru copiii de 2-6 ani: 2.5-7.5 ml pe zi
Pentru copiii de 6-12 ani: 5-15 ml pe zi

Bisacodyl
Pentru copiii mai mici de 3 ani: 1 supozitor rectal, 5 mg pe zi
Pentru copiii de peste 3 ani: 0,3 mg / kg greutate corporală, o dată pe zi, pe cale orală

Docusat de sodiu
În funcţie de vârstă, 25 -180 mg, pe cale orală, o dată pe zi

Ulei de ricin – se utilizează foarte rar, numai în cazul ineficienţei altor laxative.
Doza: 5-60 ml, pe cale orală, o dată.

În cazul în care copilul nu poate să evacueze de unul singur din intestin fecalele foarte dense şi voluminoase, puneţi-l pe genunchii Dvs., astfel încât fesele lui să se lase în jos între coapsele Dvs. Mai mult, în timp ce copilul se încordează şi din anus apare “vârful” fecalelor dense – apăsaţi foarte uşor pe perineu şi pe marginea regiunii anale, în direcţia de la organele genitale ale copilului înspre coccis, de parcă încercaţi să turtiţi fecalele în interiorul rectului. După mai multe încercări, boţul de fecale deformate va ieşi din intestin.

Fiţi atenţi!

Nu se recomandă utilizarea frecventă a preparatelor laxative de aloe, de Senna, de verigar, de rubarbă, precum şi a unor remedii, cum ar fi bisacodyl, ulei de ricin, clisme cu soluţie salină. În cazul utilizării îndelungate a laxativelor, aceste preparate provoacă dependenţă şi pot provoca reacţii adverse grave. Dacă este necesar, tratamentul cu aceste medicamente, pe termen lung, poate fi efectuat numai sub supraveghere medicală.

Dacă observaţi că nevoia de utilizare a remediilor împotriva constipaţiei apare tot mai des, arătaţi neapărat copilul medicului. Tratamentul constipaţiei cronice la copii ar trebui să înceapă numai după o examinare detaliată a copilului şi după identificarea cauzei exacte a bolii.

Tratamentul constipaţiei cronice la copiii mai mari de un an

După cum s-a menţionat mai sus, constipaţia cronică la copiii mai mari de un an se dezvoltă pe principiul cercului vicios, verigile căruia sunt motive specifice.  

Analizând consecutiv imaginile (prima imagine prezintă cauzele, arătate mai sus), veţi observa următoarele momente importante:

  • Principalele cauze ale constipaţiei la copiii mai mari de un an sunt dieta incorectă şi stresul asociat cu defecarea. Aceste motive pot iniţia dezvoltarea constipaţiei, dar, în continuare, boala se poate dezvolta fără ele.
  • După aplicarea unor măsuri specifice ale tratamentului, dispar unele dintre verigi în cercul general al dezvoltării bolii, cu toate acestea, alte cicluri ale cercului mare pot rămâne. De aceea, eliminarea problemei constipaţiei cronice la un copil este posibilă numai din contul tratamentului complex care vizează, în acelaşi timp, toate componentele procesului dezvoltării bolii.

 
Cauzele apariţiei constipaţiei cronice la copii
 
 
Tratamentul constipaţiei cronice la copii
 
 
Tratamentul constipaţiei cronice la copii
 
 
Tratamentul constipaţiei cronice la copii
 
 
Tratamentul constipaţiei cronice la copii
 

De la teorie la practică

După ce analizaţi cu atenţie schema de mai sus şi o comparaţi cu datele problemei Dvs., veţi putea să înţelegeţi exact care sunt fenomenele ce sprijină dezvoltarea constipaţiei cronice la copilul dumneavoastră şi, prin urmare, ce tratament este necesar pentru soluţionarea cu succes a problemei.

Ce ar trebui să faceţi?

  1. Citiţi cu atenţie recomandările noastre de mai sus referitor la acele situaţii în care constipaţia la copil poate fi un semn al unei probleme grave (vezi mai sus). Dacă credeţi că constipaţia la copilul dumneavoastră poate fi din cauza unei boli, arătaţi neapărat copilul medicului, înainte de a începe orice tratament.
  2. În cazul în care constipaţiile la copil au apărut relativ recent (în urmă cu câteva săptămâni), începeţi tratamentul, compus din primul ajutor (vezi mai sus) + asigurarea alimentaţiei corecte + eliminarea stresului. Se poate întâmpla că numai aceste măsuri vor fi suficiente pentru a rezolva problema. Pentru ca această problemă să nu se repete în viitor, urmaţi recomandările de la punctul 4.
  3. Dacă constipaţiile la copil se întâmplă pentru o lungă perioadă de timp (luni sau ani), organizaţi tratamentul care constă dintr-o cură lungă de laxative + alimentaţia corectă + eliminarea stresului + (dacă este necesar) tratamentul hemoroizilor şi al fisurilor rectale. Pe măsură ce tratamentul începe să producă rezultate, creaţi condiţiile pentru punerea în aplicare a recomandărilor din punctul 4.
  4. Scopul final al tratamentului, în orice caz, ar trebui să fie formarea la copil a obiceiului firesc de a evacua fecalele din intestin zilnic şi fără stres (vezi mai jos).

Dieta pentru tratamentul constipaţiei la sugari

O componentă importantă a tratamentului constipaţiei cronice la copiii mai mari de un an este respectarea dietei normale cu următoarele caracteristici nutritive:

  • Asiguraţi-vă că valoarea totală a lichidelor băute de copil (apa plată + suc de fructe (mere, prune, piersici)) este de cel puţin 1-1,5 litri pe zi (în funcţie de vârsta copilului). Fibrele şi zaharurile de fructe care se conţin în sucuri, reţin apă în lumenul intestinal şi înmoaie scaunul.
  • Încercaţi să îmbogăţiţi dieta copilului cu alimente bogate în fibre: fructe proaspete (cu excepţia celor enumerate mai jos) şi legume, pâine din făină de grâu integrală, dar nu exageraţi.
  • Excludeţi din raţia alimentară a copilului alimentele care inhibă mişcările intestinale: supa de carne, supe-piure, terciurile de orez şi de griş, jeleurile, ceaiul tare, cafeaua, fructele de genul perelor, gutuilor, rodiilor.
  • Încercaţi, pentru o perioadă de timp, să scoateţi din dieta copilului laptele şi produsele lactate, sau să le înlocuiţi cu produsele din soia. Aşa cum au arătat mai multe studii, cauza frecventă a constipaţiei cronice la copii este alergia la laptele de vacă. În acest caz, eliminarea produselor lactate din dieta copilului conduce la soluţionarea rapidă a constipaţiei. Pe măsură ce problema constipaţiei la copil se rezolvă, puteţi încerca să readuceţi în dieta lui, cu o mare atenţie, produsele lactate.

Dieta eficace pentru tratamentul constipaţiei poate fi alcătuită prin compararea diferitelor tipuri de produse de aceiaşi destinaţie:

Tipul produsului Produsele care pot şi ar trebui să fie consumate în cazul constipaţiei Alimentele care, mai bine să fie evitate în cazul constipaţiei
Pentru micul dejun Pâine integrală
Pâine albă cu tărâţe
Terci de ovăz
Terci de hrişcă
Fulgi de cereale cu fructe uscate
Pâine albă din făină de calitate superioară
Cozonaci
Principalele feluri de mâncare Salată de legume proaspete cu ulei de floarea-soarelui sau cu ulei de măsline
Fasole
Mazăre
Linte
Laminaria
Paste
Orez
Cartofi
Desert Fructe uscate: prune uscate, curmale, caise uscate
Bomboane şi prăjituri cu fructe uscate
Dulciuri din cereale integrale
Nuci
Biscuiţi de ovăz
Fructe şi fructe de pădure
Ciocolata pură
Caramele
Biscuiţi din făină de calitate superioară
Băuturi Consumul total de lichide de 1-1,5 litri pe zi
Apa minerală negazoasă
Sucuri de fructe
Produse lactate acide proaspete
Lapte integral
Ceai (negru sau verde)
Cafea

Vezi la fel Principii de organizare a dietei cu conţinut înalt de fibre alimentare

Suport psihologic pentru copil

Copiii mai mari de 3 ani sunt predispuşi să-şi facă griji cu privire la constipaţie (şi la encoprezis), mai ales în cazul în care nu simt o bună înţelegere şi un sprijin din partea adulţilor.

Dacă, în cazul copilului dumneavoastră, constipaţia nu este asociată cu nicio boală congenitală a intestinului sau a altor organe interne – este probabil că aceasta se asociază cu stresul, cu frica şi cu durerea pe care copilul le leagă cu defecarea.

Gândiţi-vă bine la condiţiile în care la copilul Dvs. s-a dezvoltat constipaţia şi încercaţi să identificaţi posibilele motive psihologice care îi determină pe copil să suprime nevoia de a defeca.

În unele cazuri, crezând în ceea ce văd în reclame sau în filme, copiii pot simţi o frică serioasă de microbii, monştrii şi creaturile care “ar putea fi în toaletă”. Se întâmplă, de asemenea, că copiii îi dau fecalelor proprietăţile unor fiinţe vii şi se tem că acestea “se vor îneca în toaletă”. Întrebaţi-l neapărat pe copilul dumneavoastră dacă el are aceste temeri şi încercaţi să-l calmaţi printr-o explicaţie accesibilă.

Încercaţi să creaţi pentru copil un mediu special de pace, de linişte, de încredere, de siguranţă şi de purtare firească – aceste lucruri îl vor ajuta pe copil să restabilească funcţionarea normală a intestinului.

Vă rugăm să reţineţi că, chiar şi după eliminarea celor două cauze principale ale constipaţiei (dieta greşită şi stresul), problema de constipaţie poate continua să crească din cauza cercului vicios deja format (schema tratamentului constipaţiei, fig. 2 ).

Tratamentul profilactic cu laxative

Utilizarea profilactică a laxativelor sub formă de o cură îndelungată, face scaunul moale, ajută la restabilirea dimensiunilor normale şi a sensibilităţii rectului copilului şi creează condiţii favorabile pentru vindecarea fisurilor rectale.

În cazul copiilor mai mari de 3 ani este mai bine să utilizaţi laxativele, destinate pentru administrarea orală. Clismele şi supozitoarele rectale pot fi foarte neplăcute pentru copil şi să-i provoace nelinişte, de aceea ar trebui să renunţaţi la utilizarea lor.

Având în vedere riscul de a dezvolta anumite efecte secundare grave, tratamentul pe termen lung cu laxative ar trebui să fie efectuat numai sub supraveghere medicală.

Laxativele mai sigure şi mai eficiente pentru tratamentul constipaţiei cronice la copii sunt:

  • Polietilenglicol: maxim 0,8-1 g/kg greutate corporală, o dată pe zi (o lingură mare = 17 g). Trebuie să dizolvaţi medicamentul în 250 ml de apă şi să-i daţi copilului să bea.
  • Lactuloza: 1-3 ml/kg de greutate corporală (până la 60 ml pe zi), divizate în 2 doze pe zi (jumătate dimineaţa şi cealaltă jumătate seara).
    Conform unor studii, laxativele pe baza de polietilenglicol elimină mai rapid constipaţia şi sunt mai bine tolerate decât laxativele pe baza de lactuloză.
  • Suplimentele cu fibre dietetice (celuloză microcristalină, preparate de psyllium (podbal), forlaks), într-o cantitate calculată după următoarea formulă:
    vârsta copilului în ani + 5 = numărul de grame de fibre, pe care copilul trebuie să primească timp de o zi.
Fiţi atenţi!
S
uplimentele cu fibre dietetice trebuie să fie administrate cu multă apă, deoarece, în caz de cantitate insuficientă de apă, acestea pot amplifica constipaţia şi pot provoca alte complicaţii grave.

Cum se poate înţelege dacă tratamentul cu laxative este eficient şi cât timp ar trebui să dureze acesta?

  • Este posibil, ca la începutul tratamentului, să aveţi nevoie de a mări doza medicamentului, pană în momentul în care scaunul moale la copil va apărea în fiecare zi.
  • Tratamentul cu laxative durează timp de câteva luni (până la un an). Durata tratamentului este determinată individual pentru fiecare caz.
  • Scopul tratamentului este apariţia la copil a unui sau 2 episoade ale tranzitului intestinal, în fiecare zi, cu evacuarea uşoară a fecalelor moi.

Formarea tranzitului intestinal normal (evacuarea fecalelor din intestin în fiecare zi şi fără de stres)

După începerea tratamentului cu laxative, după apariţia scaunului regulat moale şi după eliminarea senzaţiei de frică, de durere şi de stres asociate cu defecarea, este important să încercaşi să dezvoltaţi la copil obiceiul firesc de defecare. Pentru a realiza acest lucru, pur şi simplu respectaţi următoarele reguli:

  • Fără ca să-l impuneţi, propuneţi copilului să meargă la oliţă de 2-3 ori pe zi (mai ales după micul dejun şi după cină), preferabil, întotdeauna în acelaşi timp.
  • Asiguraţi-vă că oliţa sau capacul de la toaletă sunt calde şi confortabile. Punând copilul mic la toaletă, utilizaţi un colac special pentru copii, astfel încât copilul să poată sta stabil (unii copii se tem să cadă cu fundişorul în scaunul de closet). Încercaţi să puneţi copilului Dvs. un scăunel mic sub picioare, astfel încât el să le poată sprijini şi să micşoreze presiunea asupra muşchilor abdomenului.
  • În momentul în care copilul stă pe oliţă sau pe scaunul de closet, încercaţi să-l ocupaţi cu ceva timp de 5-10 minute (dar nu mai mult).
  • În cazul în care copilul frecventează şcoala sau grădiniţa – încercaţi să-l treziţi cu 30-40 de minute mai devreme, astfel încât el să aibă timp să meargă fără grabă la toaletă, după micul dejun.
  • Nu insistaţi ca copilul să meargă la toaleta de la şcoală sau de la grădiniţă.

După formarea deprinderii stabile a unui tranzit intestinal şi după eliminarea cauzelor posibile ale constipaţiei, puteţi începe treptat să-l dezobişnuiţi pe copil de laxative (după câteva luni de tratament continuu), cu condiţia că continuaţi tratamentul cu suplimente de fibre alimentare, că respectaţi dieta alimentară şi să continuaţi să formaţi la copil deprinderi corecte de toaletă.

data publicării: