Versiunea arhivată
Colposcopia. Informație argumentată științific pentru pacienți.
Datele actualizate cu privire la colposcopia pot fi accesate pe pagina Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 6 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.
Introducere
În acest scurt articol informațional cititorii vor găsi răspunsuri la următoarele întrebări generale cu privire la colposcopie și la biopsia colului uterin:
- Ce este colposcopia?
- Cum să vă pregătiți de această investigație?
- Cum se face colposcopia și biopsia colului uterin?
- Ce se știe despre siguranța colposcopiei?
- Ce fenomene apărute după efectuarea acestei investigații sunt normale, și în ce cazuri poate fi recomandată adresarea la medic?
Răspunsuri la alte întrebări, mai importante, în legătură cu colposcopia sunt prezentate în următoarele capitole ale ghidului complet (vedeți Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin):
- Informații pentru femeile care urmează să facă sau care au făcut deja analiza citologică (testul Papanicolau), analiza HPV, sau ambele teste – în această secțiune sunt prezentate informații cu privirea la modul în care colposcopia și biopsia colului uterin sunt utilizate împreună cu alte investigații pentru reducerea riscului de dezvoltare a cancerului de col uterin, în ce cazuri este argumentată efectuarea colposcopiei, și în ce cazuri efectuarea acestei investigații poate fi amânată sau înlocuită cu un program de supraveghere.
- Informație pentru femeile care urmează să efectueze sau care au efectuat deja colposcopia și biopsia colului uterin– în această secțiune sunt prezentate detalii cu privire la scopul colposcopiei, la modul în care se efectuează aceasta, și la rezultatele ce pot fi obținute cu ajutorul ei.
- Algoritmul de luare a deciziilor, în funcție de rezultatele colposcopiei și biopsiei colului uterin – în această secțiune se explică care pot fi rezultatele colposcopiei și a biopsiei colului uterin și se arată ce acțiuni pot fi argumentate în diverse situații (încetarea investigațiilor, supravegherea sau tratamentul).
- Opțiunile de care se pot folosi femeile pentru a-și reduce riscul individual de dezvoltare a cancerului de col uterin – în această secțiune se explică de ce posibilități de diagnostic preventiv se pot folosi femeile după efectuarea colposcopiei pentru a-și reduce în mod semnificativ riscul de cancer cervical.
Vedeți ghidul complet Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin
***
Ce este colposcopia?
Colposcopia este o investigație ginecologică în timpul căreia, cu ajutorul unui dispozitiv optic special ce oferă o imagine mărită, medicul examinează pereții vaginului și suprafața colului uterin ce iese în vagin.
Cum se face colposcopia?
Colposcopia este, în general, o procedură nedureroasă. Majoritatea femeilor spun că în timpul investigației ele simt doar un disconfort nesemnificativ.
Prima etapă a investigației este un examen ginecologic de rutină, în timpul căruia medicul introduce în vagin un dilatator metalic sau plastic special (specul) cu ajutorul căruia îndepărtează pereții vaginali. Introducerea dilatatorului poate fi puțin neplăcută din cauza senzației de corp străin rece în vagin.
După examinarea pereților vaginului și a colului uterin, medicul trece nemijlocit la colposcopie. Pentru efectuarea acestei investigații se utilizează un dispozitiv optic special, numit colposcop, care seamănă cu un microscop dotat cu sursă de lumină. Colposcopul luminează în interiorul vaginului și îi oferă medicului o imagine mărită a colului uterin și a pereților vaginali.
După examinarea inițială cu ajutorul colposcopului, medicul prelucrează colul uterin cu o mică cantitate de soluție slabă de acid acetic sau de iod (aplicarea iodului este numită proba Schiller). Această procedură poate fi un pic neplăcută din cauza senzației de lichid rece. Peste câteva minute, medicul examinează din nou colul uterin pentru a identifica porțiunile modificate, care după contactul cu acidul acetic sau cu iodul arată ca niște “pete” pe fundalul țesuturilor normale.
Dacă în timpul colposcopiei vor fi detectate modificări ale țesuturilor colului uterin (zone albicioase după prelucrarea cu acid acetic, zone rămase necolorate după prelucrarea cu iod, zone cu structura modificată a vaselor sangvine) sau dacă efectuarea colposcopiei a fost indicată din cauza rezultatelor pozitive ale analizei citologice și/sau ale analizei la HPV, medicul poate efectua biopsia (vedeți secțiunea Informații pentru femeile care urmează să facă sau care au făcut deja analiza citologică (testul Papanicolau), analiza HPV, sau ambele teste din articolul Ghid argumentat științific pentru femei cu privire protecția împotriva cancerului de col uterin.
Biopsia se face cu ajutorul unui clește special și poate fi puțin dureroasă. În timpul biopsiei medicul ginecolog separă (prelevă) o mică porțiune de țesut al colului uterin pe care o trimite la laborator pentru analiză histologică. După biopsie, pe colul uterin rămân una sau câteva răni mici care se vindecă în decurs de câteva zile.
Rezultatele biopsiei pot fi gata în termen de 1-2 săptămâni.
Durata totală a procedurii (examenul general + colposcopia) poate constitui aproximativ 30 minute.
Cum să vă pregătiți pentru colposcopie?
Colposcopia se programează pentru primele zile de după finisarea următoarei menstruații.
Cu o zi înainte de colposcopie:
- evitați contactul sexual;
- nu faceți spălături vaginale (vedeți și Care pot fi pericolele spălăturilor vaginale?);
- evitați utilizarea oricăror medicamente în formă de spray, supozitoare sau tablete vaginale, dacă utilizarea acestora nu a fost convenită în prealabil cu medicul.
Care pot fi riscurile colposcopiei? Posibile complicații și consecințe
Colposcopia este un examen ginecologic inofensiv.
După colposcopie pot apărea eliminări sangvinolente ușoare din vagin și dureri surde în partea de jos a abdomenului, care se rezolvă în decurs de câteva zile. Pentru ameliorarea durerii și a disconfortului pot fi administrate analgezice obișnuite, precum Paracetamol sau Ibuprofen.
Se recomandă ca femeia să aibă la sine un absorbant, deoarece după colposcopie poate avea loc o ușoară sângerare.
Complicații grave în timpul sau după colposcopie se înregistrează extrem de rar.
Consultați neapărat medicul dacă după colposcopie apar:
- eliminări sangvinolente abundente din vagin,
- secreții vaginale abundente cu miros neplăcut,
- febră peste 38°C,
- dureri abdominale severe.
Recomandări pentru perioada de după colposcopie
În primele 4-5 zile după colposcopie se pot observa eliminări vaginale ușoare de culoare maronie sau verzuie și pot apărea dureri surde în partea de jos a abdomenului. În asemenea caz nu este nevoie de niciun tratament.
Pe toată perioada cât se mențin eliminările se recomandă:
- Evitarea contactului sexual;
- Evitarea utilizării tampoanelor vaginale (la necesitate, pot fi utilizate absorbante);
- Evitarea spălăturilor vaginale; vedeți și Care pot fi pericolele spălăturilor vaginale?
- Renunțarea la baie în cadă (se poate face duș).
Colposcopia în timpul sarcinii
Colposcopia și biopsia nu prezintă niciun pericol pentru evoluția sarcinii și pentru dezvoltarea fătului, însă, atunci când este posibil, se recomandă amânarea acestei investigații până la a 6-a săptămână după naștere.
Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolul: Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin.
Ce pot însemna rezultatele colposcopiei?
Fenomenele normale (adică fenomene care nu necesită tratament sau supraveghere) care pot fi observate în timpul colposcopiei includ:
- Celule epiteliale metaplazice de tip scuamos matur;
- Ectropionul cervical (sin. ectopie, pseudo-eroziune) (vedeți și Ectropionul colului uterin);
- Chist nabothian.
Colposcopia și biopsia colului uterin se utilizează pentru a identifica modificările țesutului cervical, care, în timp, ar putea duce la apariția cancerului. Aceste modificări sunt numite displazie de col uterin.
(1) Atunci când rezultatele colposcopiei și biopsiei indică asupra prezenței displaziei, în funcție de gradul de severitate a modificărilor și de alți factori, medicul poate propune un tratament special, care presupune înlăturarea porțiunilor modificate de țesut.
(2) În cazurile în care la colposcopie și la biopsie nu se detectează niciun fel de modificări, în funcție de rezultatele testelor efectuate anterior (testul Papanicolau, analiza la HPV), se recomandă fie reluarea programului obișnuit de screening, fie efectuarea repetată a acestor investigații peste câteva luni sau peste un an.
(3) Dacă în timpul colposcopiei medicul nu a reușit să vizualizeze complet acea zonă a colului uterin în care cel mai frecvent se dezvoltă displazia (la unele femei o parte a acestei zone este retrasă în canalul cervical), în funcție de rezultatele testelor anterioare, medicul poate recomanda excizia cu scop diagnostic. Excizia de diagnostic presupune înlăturarea porțiunii colului uterin în care cel mai frecvent se dezvoltă cancerul. Această procedură permite estimarea foarte exactă a stării țesuturilor colului uterin și este, concomitent și terapeutică – efectuarea exciziei reduce în mod semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin în viitor.
Recomandări detaliate în legătură cu punctele 1, 2 și 3 sunt prezentate în articolul: Ghid argumentat științific pentru femei cu privire la protecția împotriva cancerului de col uterin, în secțiunile:
- Algoritmul de luare a deciziilor, în funcție de rezultatele colposcopiei și biopsiei colului uterin (gradul de displazie);
- Analiza citologică (testul Papanicolau) și algoritmul de luare a deciziilor pe baza rezultatelor acesteia la femeile care au făcut sau nu testul la HPV;
- Tratamentul displaziei cervicale.
- Massad, L.S. et al., 2013. 2012 Updated Consensus Guidelines for the Management of Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. Journal of Lower Genital Tract Disease, 17(5), pp.S1–S27. American Society for Colposcopy and Cervical Pathology Consensus Guidelines
- Arbyn, M. et al., 2007. European guidelines for quality assurance in cervical cancer screening, International Agency for Research on Cancer
- von Karsa, L. et al., 2015. European guidelines for quality assurance in cervical cancer screening – Second Edition Supplements, International Agency for Research on Cancer
- Oncology,American Society for Colposcopy and Cervical Pathology, American College of Obstetricians and Gynecologists, American Cancer Society, American Society of Cytopathology, College of American Pathologists, and the American Society for Clinical Pathology.
- Bentley, J., 2012. Colposcopic management of abnormal cervical cytology and histology. Journal of obstetrics and gynaecology Canada: JOGC = Journal d’obstétrique et gynécologie du Canada: JOGC, 34(12), pp.1188–202. Clinical Practice Guideline prepared by Executive Council of the Society of Canadian Colposcopists.
- WHO, 2013. WHO Guidelines for Screening and Treatment of Precancerous Lesions for Cervical Cancer Prevention.
- WHO, 2014. Comprehensive Cervical Cancer Control. A guide to essential practice. Second edition.
- Bornstein, J. et al., 2012. 2011 Colposcopic Terminology of the International Federation for Cervical Pathology and Colposcopy. Obstetrics & Gynecology, 120(1), pp.166–172