Explicaţia detaliată a colonoscopiei: cum să vă pregătiţi de această investigaţie, în ce constă procedura, complicaţii posibile

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o examinare medicală specială, în care medicul examinează interiorul colonului cu ajutorul unei sonde speciale.

În prezent, colonoscopia este cea mai sigură şi cea mai informativă metodă a examinării intestinului gros. Această procedură permite detectarea unor boli, cum ar fi polipii, cancerul colorectal, diverticulita, boala Crohn, colita ulceroasă, etc.

În unele cazuri, colonoscopia poate fi utilizată pentru operaţii în intestin (de exemplu, pentru a elimina polipii).

Tumoare malignă în porţiunea terminală a colonului, depistată în timpul unei colonoscopii

Cum se efectuează colonoscopia?

Colonoscopia se efectuează în clinici specializate sau în centre de diagnostic, în cabinete special amenajate.

Înainte de procedură, pacientul este pus pe canapea, culcat pe o parte. După injectarea medicamentelor anestezice, pacientul adoarme şi se trezeşte după încheierea investigaţiei.

Pentru inspecţia suprafeţei interioare a intestinului, medicul utilizează o sondă specială (colonoscop).

Colonoscopul este un tub lung, subţire, flexibil, dotat cu o sursă de lumină şi cu o cameră video care transmite imagini pe un monitor.

În colonoscop sunt mai multe canale suplimentare prin care, în cavitatea intestinului, pot fi introduse instrumentele, cu ajutorul cărora medicul poate elimina polipii, poate obţine mostre de ţesut pentru o examinare ulterioară, poate opri sângerarea.

Colonoscopul se introduce în colon prin anus şi se mişcă încet de-a lungul colonului până la punctul de tranziţie al acestuia în intestinul subţire.

Avansând în interior colonoscopul, medicul poate vizualiza întreaga suprafaţă interioară a intestinului. După încheierea inspecţiei, medicul îndepărtează cu grijă colonoscopul din intestinul pacientului. Durata totală a colonoscopiei este, în medie, de 20-30 minute.

După finisarea procedurii, poate să se manifeste slăbiciune şi somnolenţă, apărute ca urmare a anesteziei suportate recent, dar durerea sau alte senzaţii neplăcute, de regulă, nu sunt.

Colonoscopia virtuală

Colonoscopia virtuală este o metodă de cercetare relativ nouă, care oferă imagini ale peretelui intestinal prin tomografie computerizată.

Ca şi în cazul colonoscopiei obişnuite, înainte de efectuarea colonoscopiei virtuale, intestinul pacientului ar trebui să fie bine curăţit de fecale (vezi mai jos).

Pentru a obţine o imagine clară, înainte de procedură, cu ajutorul unei sonde speciale inserate în rect, medicii umplu cu aer intestinul pacientului.

Comparativ cu colonoscopia convenţională, colonoscopia virtuală este mai puţin traumatizantă şi permite determinarea foarte precisă a mărimii şi a localizării secţiunilor modificate ale intestinului.

Dezavantajele semnificative ale colonoscopiei virtuale includ costul ridicat, incapacitatea de a obţine mostre ale ţesutului în timpul examinării (din această cauză, după colonoscopia virtuală, medicul poate să prescrie şi colonoscopia convenţională), precum şi disconfortul şi durerile în abdomen, cauzate de aerul introdus în intestin.

Colonoscopia preventivă (screening)

În fiecare an, cancerul de colon provoacă moartea a sute de mii de oameni din întreaga lume. Spre deosebire de alte forme ale cancerului, cancerul de colon şi cancerul de rect se dezvoltă foarte lent (de până la 10 ani sau mai mult), şi se supun foarte bine tratamentului în stadiile incipiente ale dezvoltării.

Riscul de a dezvolta cancerul colorectal pe parcursul vieţii, pentru adulţi, este, în medie, de 6%. Riscul dezvoltării cancerului de colon este mai mare la persoanele, rudele directe ale cărora au suferit de această boală.

În cele mai multe cazuri, în stadiile incipiente ale dezvoltării, în care boala se supune tratamentului, cancerul colorectal, fie că nu se manifestă prin niciun simptom, fie că prezintă simptome, pe motivul cărora oamenii merg rar la medic (de exemplu, constipaţia).

De aceea, colonoscopia preventivă este singura cale de a identifica cancerul la studiile incipiente ale dezvoltării acestuia.

În scopul depistării la stadiile începătoare de dezvoltare şi a tratamentului reuşit al cancerului colorectal, tuturor persoanelor cu vârsta de peste 50 ani, li se recomandă, o dată la 8-10 ani, efectuarea colonoscopiei.

Ceva mai des (o dată la un an sau o dată la 5-8 ani, în funcţie de caz) colonoscopia preventivă se recomandă persoanelor care suferă, fie de boala Crohn, fie de colită ulceroasă nespecifică, fie de polipi pe colon.

Persoanele, rudele cărora au suferit de cancer colorectal, ar trebui să se supună colonoscoriei o dată la 3-5 ani, începând cu vârsta de 10 ani mai mică decât vârsta la care a fost depistat cancerul la ruda/rudele acestora.

Mai multe informaţii despre prevenirea şi tratamentul cancerului de colon citiţi în articolul: Cancerul colorectal: simptomele, diagnosticul şi tratamentul.

Cum să vă pregătiţi pentru efectuarea colonoscopiei?

Pregătirea pentru o colonoscopie implică respectarea unui regim alimentar special şi efectuarea procedurilor de curăţare a colonului.

Dieta înainte de colonoscopie

  • Pentru o zi întreagă înainte de colonoscopie, trebuie să renunţaţi totalmente la alimentare şi să beţi cel puţin 3,5 litri de apă.
  • Seara, înainte de colonoscopie, nu se poate nici să mâncaţi, nici să beţi.

Purgaţia (curăţirea colonului)

Pentru ca rezultatele colonoscopiei să fie cât mai exacte, colonul persoanei examinate trebuie să fie totalmente eliberat de fecale.

Pentru curăţirea intestinului, în primul rând, se utilizează dieta descrisă mai sus şi, în al doilea rând, o soluţie specială, preparată din apă şi din laxative.

Experţii străini recomandă efectuarea purgaţiei cu 4 litri de soluţie de polietilenglicol: soluţia trebuie băută seara, timp de 3 ore, în ajunul efectuării colonoscopiei.

Un alt remediu eficient de curăţire a intestinului este soluţia pregătită din preparatele lactulozei (de exemplu, Duphalacul). Pentru prepararea soluţiei, 100 ml de lactuloză se dizolvă în 3 litri de apă.

Jumătate din soluţie (1,5 litri) trebuie băută în a doua jumătate a zilei înainte de colonoscopie, fiind împărţită în porţiuni mici. A doua jumătate a soluţiei trebuie băută seară, în ajunul colonoscopiei.

Peste un timp scurt după administrarea soluţiei de curăţare, ar trebui să apară diareea abundentă. De asemenea, este posibilă balonarea şi durerile abdominale.

În clinici diferite, se utilizează diferite metode de curăţire a intestinului. Din aceste considerente, întrebaţi-l pe medicul Dvs., care v-a prescris colonoscopia, cum ar trebui să vă pregătiţi exact pentru această procedură.

În unele cazuri, înainte de efectuarea investigaţiei, pentru curăţirea suplimentară a segmentului inferior al intestinului, se face o clismă.

Este important!

Dacă în perioada în care v-au prescris colonoscopia, administraţi unele medicamente care conţin Warfarină (sau alte medicamente pentru diluarea sângelui), Aspirină, Diclofenac, Indometacin, Ibuprofen şi alte medicamente din grupul preparatelor anti-inflamatorii, precum şi Insulina – trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră acest lucru, înainte de a începe pregătirea pentru efectuarea procedurii.

Cu acordul medicului, administrarea tuturor medicamentelor enumerate mai sus, ar trebui să fie întreruptă cu o zi înainte de procedură.

În care cazuri nu se permite efectuarea colonoscopiei? Contraindicaţii pentru efectuarea colonoscopiei

Cu toate că, în general, colonoscopia este o procedură puţin traumatică şi destul de inofensivă, aplicarea acesteia, în unele cazuri, este asociată cu un risc mare de complicaţii şi, prin urmare, este interzisă sau este efectuată doar atunci când nu există nicio posibilitate de a rezolva problema într-un alt mod, mai puţin traumatizant.

În special, colonoscopia este contraindicată în timpul sarcinii şi este permisă numai atunci când alternativa este o intervenţie chirurgicală deschisă pe intestin.

Colonoscopia preventivă este, de asemenea, contraindicată în perioada agravării bolii Crohn sau a colitei ulceroase, şi în timpul unui atac al diverticulitei (în asemenea cazuri, colonoscopia se amână pentru perioada de remisiune a bolii).

Colonoscopia este dureroasă? În timpul efectuării colonoscopiei se utilizează anestezia?

În prezent, în majoritatea cazurilor, în timpul colonoscopiei se utilizează anestezia intravenoasă de scurtă durată, astfel încât procedura este absolut nedureroasă şi nu lasă amintiri neplăcute.

Chiar şi în cazurile în care colonoscopia este efectuată fără anestezie, majoritatea pacienţilor confirmă că procedura este practic nedureroasă şi că ea provoacă doar un disconfort minim.

Complicaţiile posibile ale colonoscopiei

În general, colonoscopia este o metodă sigură de examinare medicale, care, rareori, conduce la complicaţii grave.

Complicaţiile posibile ale colonoscopiei includ:

  • Perforarea intestinului, apare în mai puţin de 1% dintre cazuri. Tratamentul perforării poate să necesite o intervenţie chirurgicală de urgenţă, în care se va restabili secţiunea deteriorată a intestinului.
  • Aproximativ în 0,5% dintre cazuri, este posibilă dezvoltarea complicaţiilor grave din cauza anesteziei (de exemplu, oprirea respiraţiei), în cazul apariţiei cărora pot fi necesare măsuri de resuscitare.
  • Sângerarea în intestin are loc în mai puţin de 0,1% dintre cazuri. Sângerarea poate începe, fie că în timpul colonoscopiei, fie că peste câteva zile după efectuarea investigaţiei. Dacă sângerarea apare în timpul colonoscopiei, acesta poate fi oprită prin cauterizarea vaselor sanguine care sângerează sau cu ajutorul injectării unei cantităţi mici de adrenalină în zona alăturată secţiunii deteriorate a intestinului (adrenalina opreşte sângerarea, datorită vasoconstricţiei puternice). În cazurile în care sângerările apar la câteva zile după o colonoscopie, pentru a le opri poate fi necesară o intervenţie chirurgicală specială.
  • În cazuri foarte rare, în timpul colonoscopiei, este posibilă contaminarea pacientului cu salmonella sau virusul hepatitei C.
  • În cazurile în care, în timpul colonoscopiei, medicii au eliminat polipii din intestin, timp de câteva zile după procedură, se pot manifesta dureri abdominale şi febră.
  • Foarte rar, în timpul colonoscopiei, este posibilă ruptura splinei.
Fiţi atenţi!

Cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă, după câteva ore sau câteva zile în urma colonoscopiei aveţi aşa simptome, precum:

  • Temperatura corpului mai mare de 38 C
  • Dureri în abdomen
  • Greaţă şi vomă
  • Sângerare din rect
  • Diaree cu urme de sânge
  • Slăbiciune bruscă, pierderea cunoştinţei, ameţeli.

data publicării: