Controlul nivelului de colesterol în sânge, profilul lipidic și tratamentul pentru reducerea colesterolului. Răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări.

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 21 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cui îi este destinat acest articol și ce veți afla din el?

Acest articol este adresat cititorilor Sitemedical care au citit deja capitolul dedicat prevenției maladiilor cardiovasculare, din Ghidul consumatorului inteligent de servicii şi informaţii medicale, partea Cum să ai grijă de tine, plan bazat pe dovezi științifice.


După cum ați putut afla din capitolul respectiv, controlul nivelului de colesterol oferă posibilitatea de a reduce riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.

În acest articol vom explica:

  1. La ce vârstă și în ce cazuri trebuie să verificați nivelul colesterolului și ce analize se utilizează pentru aceasta?
  2. Cum, în baza parametrilor dvs., împreună cu medicul, puteți determina dacă aveți nevoie de tratament?
  3. Ce fel de tratament vă poate indica medicul în caz de necesitate?

La ce vârstă și în ce cazuri trebuie să verificați nivelul colesterolului în sânge?

În cadrul unor cercetări de amploare s-a demonstrat că nivelul colesterolului total corelează direct cu riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare severe. Cu cât este mai mare nivelul de colesterol total, cu atât este mai mare probabilitatea că persoana respectivă va suferi de aceste afecțiuni.

Creșterea nivelului de colesterol nu provoacă niciun simptom.

Dacă analiza va arăta că aveți un nivel crescut de colesterol, asta va însemna că riscul dvs. de a avea maladii cardiovasculare este mai mare decât al persoanelor de aceeași vârstă și cu o stare de sănătate similară, dar care au un nivel de colesterol mai mic. Totodată, asta va însemna că puteți să reduceți riscul dvs. personal dacă veți reduce nivelul colesterolului.

Observațiile clinice arată că creșterea nivelului de colesterol se observă mai frecvent la persoanele cu anumite probleme medicale, la persoanele cu predispoziție ereditară și la persoanele cu vârsta peste 40 ani.

Din acest motiv, trebuie să verificați nivelul colesterolului în următoarele situații:

Indiferent de vârstă, dacă:

  • Analizele au arătat că aveți un nivel crescut de glucoză în sânge sau dacă suferiți de diabet zaharat de tip 2;
  • Dacă aveți tensiune arterială mărită (peste 140/90);
  • Dacă aveți un indice de masă corporală mai mare de 25;
  • Dacă circumferința abdomenului este mai mare de 94 cm (la bărbați) sau mai mare de 80 cm (la femei);
  • Dacă în trecut ați avut accese cardiovasculare (angină pectorală, infarct, accident cerebro-vascular);
  • Dacă fumați;
  • Dacă aveți rude de gradul I care au avut un accident cardiovascular înainte de 50 ani sau dacă la cineva dintre rudele dvs. a fost depistat un nivel înalt de colesterol în sânge;
  • Dacă suferiți de boli cronice ale rinichilor;
  • Dacă sunteți afectat de o boală cronică inflamatorie autoimună (artrită reumatoidă, lupus eritematos, psoriazis, etc.);
  • Dacă suferiți de sindromul ovarelor polichistice.

Dacă nu vă referiți la niciunul dintre grupurile enumerate mai sus, atunci trebuie să efectuați analiza la colesterol:

  • Dacă aveți mai mult de 40 ani (pentru bărbați);
  • Dacă aveți mai mult de 50 ani (pentru femei);

Dacă aveți mai puțin de 40 ani și nu vă includeți în grupurile descrise mai sus, nu este nevoie să efectuaţi analiza la colesterol, pentru că probabilitatea că va fi nevoie de un tratament special în cazul dvs. este foarte redusă.

Ar fi corect să dați analiza atunci când veți ajunge la vârsta indicată, (sau mai devreme dacă medicul vă va recomanda acest lucru).Până atunci, puteți reduce riscul de apariție a maladiilor cardiovasculare implementând toate celelalte recomandări.

Ce analiză se se indică pentru determinarea nivelului de colesterol?

Nivelul de colesterol se verifică printr-o analiză numită lipidogramă sau profil lipidic. Pentru efectuarea acestei analize se prelevează sânge din venă.

Profilul lipidic trebuie să includă determinarea următorilor parametri:

  • Colesterolul total (TC);
  • Lipoproteine cu densitate joasă (LDL-C);
  • Lipoproteine cu densitate înaltă (HDL-C);
  • Trigliceride (TG);
  • Alți parametri, la indicația medicului.

Cum să vă pregătiți de lipidogramă?

  1. În decursul a 3 săptămâni înainte de analiză încercați să vă alimentați ca de obicei. Acest lucru este necesar pentru a determina compoziția fracțiilor lipidice din sânge în condițiile alimentației obișnuite.
  2. Cu 3 zile înainte de analiză trebuie să excludeți complet consumul de alcool.
  3. Înainte de a face lipidograma, nu mâncați cel puțin 12 ore. Seara, înainte de analiză, puteți să luați cina ca de obicei. Dimineața puteți doar să beți apă.
În unele clinici specialiștii recomandă efectuarea profilului lipidic fără abținere de la mâncare. În acest caz, pentru a lua decizii terapeutice medicul va folosi alți parametri, decât cei descriși mai jos (în special, în loc de LDL-C se poate folosi parametru non-HDL-C), însă principiile de tratament rămân aceleași.

Cum, împreună cu medicul, în baza rezultatelor analizei, puteți determina dacă aveți nevoie de tratament?

Pentru a lua o decizie în baza rezultatelor profilului lipidic veți avea nevoie de ajutorul medicului cardiolog sau al terapeutului.

Cu ajutorul indicilor lipidogramei se poate estima nivelul de risc cardiovascular. Aceasta este principala lor valoare. Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea apariției unui acces cardiovascular grav. În cazul estimării unui risc cardiovascular înalt, acesta poate fi diminuat cu ajutorul medicamentelor ce reduc nivelul colesterolului.

Mai jos vom explica cum se interpretează rezultatele profilului lipidic.

Determinarea categoriei de risc cardiovascular în baza stării dvs. și a nivelului de colesterol total (TC)

Pentru început medicul va determina dacă mai aveți și alte probleme de sănătate care ar putea spori riscul de apariție a maladiilor cardiovasculare (vezi mai jos).

Dacă nu suferiți de boli din cauza cărora ați putea avea un risc cardiovascular înalt, medicul va introduce valoarea colesterolului total  într-un instrument statistic special, care-i va permite să determine la ce categorie de risc vă atribuiți, conform modelului statistic.

Un asemenea instrument este sistemul SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation). Acesta a fost alcătuit în baza rezultatelor observațiilor clinice pe parcursul multor ani asupra stării de sănătate a peste 200 000 oameni din 12 țări europene.

Medicul poate să vă spună că vă includeți în una dintre cele patru categorii de risc cardiovascular:

În categoria de risc redus se includ:

  1. Persoanele la care, conform estimărilor, riscul cardiovascular constituie mai puțin de 1% (vezi tabelul SCORE);
  2. Persoanele mai tinere de 40 ani, care nu se includ în grupurile de risc mai înalt, descrise mai jos.

În categoria de risc moderat se includ:

  1. Persoanele la care, conform estimărilor, riscul cardiovascular constituie între 1 și 5% (vezi tabelul SCORE);

În categoria de risc înalt se includ:

  1. Persoanele cu un nivel foarte ridicat de colesterol (LDL-C mai mare de 4,9 mmol/l (190 mg/dl));
  2. Persoanele cu tensiune arterială semnificativ mărită;
  3. Persoanele cu diabet de tip 1 sau 2, fără modificări patologice în vasele mici ale ochilor sau rinichilor;
  4. Persoanele la care, conform estimărilor, riscul cardiovascular constituie între 5 și 10% (vezi tabelul SCORE);

În categoria de risc foarte înalt se includ:

  1. Persoanele la care în urma altor investigații s-a depistat prezența bolilor cardiovasculare;
  2. Persoanele care au suportat în trecut infarct, accident cerebro-vascular, sau la care s-a depistat un grad avansat de ateroscleroză;
  3. Persoanele cu diabet de tip 1 sau 2 care au deja modificări patologice în vasele mici ale ochilor sau rinichilor;
  4. Persoanele cu afecțiuni cronice ale rinichilor (insuficiență renală);
  5. Persoanele la care, conform estimărilor, riscul cardiovascular este mai mare de 10% (vezi tabelul SCORE);

SCORE chart

Vedeţi, de asemenea, pagina web oficială HeartScore, versiunea în limba română

Reieșind din parametrii tensiunii arteriale, a nivelului de colesterol total, vârstă, sex și fumat, sistemul SCORE permite estimarea a cât este de probabil că, în următorii 10 ani, persoana respectivă va deceda din cauza unui acces cardiovascular (de exemplu, infarct miocardic sau accident cerebro-vascular). Această probabilitate este indicată în celulele tabelului (în procente).

La înmulțirea acestui indice cu 3 (pentru bărbați) sau cu 4 (pentru femei) se poate determina care este probabilitatea ca persoana respectivă să sufere un acces cardiovascular (atât fatal, cât și nefatal).

Sistemul SCORE se utilizează, de asemenea, pentru a determina cât de mult poate fi redus riscul cardiovascular cu ajutorul tratamentului.

Interpretarea nivelului de LDL-C și luarea deciziei în privința tratamentului

După determinarea categoriei de risc cardiovascular, medicul analizează nivelul de LDL-colesterol.

LDL-C este o parte a fracțiunii colesterolului total.

În cadrul cercetărilor științifice s-a determinat că reducerea anume a nivelului de LDL-C duce la scăderea probabilității de apariție a maladiilor cardiovasculare severe. Din acest motiv, principalele metode de tratament pentru „reducerea colesterolului” sunt orientate spre corecția acestui parametru.

În dependență de categoria de risc cardiovascular în care vă includeți și de nivelul de LDL-C, medicul poate să vă sugereze:

  • Că, la moment, nu aveți nevoie de tratament medicamentos pentru reducerea nivelului de LDL-C;
  • Că ați putea obține un anumit beneficiu de pe urma unui tratament cu medicamente ce reduc colesterolul;
  • Că, în cazul dvs., se recomandă insistent să începeți tratamentul cu aceste medicamente, pentru că potențialul beneficiu oferit de tratament depășește cu mult posibilele neajunsuri ale tratamentului.
Mai exact:

Dacă faceți parte din categoria de risc redus și nivelul dvs. de LDL- colesterol este mai mic de 190 mg/dl (4,9 mmol/l) [pentru femei cu SOP — mai mic de 130 mg/dl sau 3,37 mmol/l], sau

dacă faceți parte din categoria de risc cardiovascular moderat, iar nivelul de LDL- colesterol este mai mic de 100 mg/dl (2,5 mmol/l),

medicul poate să vă spună că, la moment, nu aveți nevoie de un tratament de reducere a colesterolului, pentru că acest tratament nu va duce la o reducere semnificativă a riscului dvs., care chiar și așa este redus. În acest caz, pentru prevenția bolilor cardiovasculare, va fi suficient să îndepliniți toate celelalte recomandări (vezi mai jos) și să repetați lipidograma peste 5 ani [pentru femei cu SOP peste 2 ani].

Dacă faceți parte din categoria de risc redus și nivelul dvs. de LDL- colesterol este mai mare de 190 mg/dl (4,9 mmol/l) [pentru femei cu SOP — mai mare de 130 mg/dl sau 3,37 mmol/l], sau

dacă faceți parte din categoria de risc cardiovascular moderat, iar nivelul de LDL- colesterol este mai mare de 100 mg/dl (2,5 mmol/l),

medicul va trebui să vă informeze că menținerea unui asemenea nivel de colesterol, cu timpul, poate să ducă la creșterea riscului. Pentru început medicul vă va recomandă să faceți corecțiile necesare în alimentație, activitate fizică și greutatea corpului (vezi mai jos) și să repetați lipidograma peste 1 an. Dacă nivelul de LDL-C se va reduce, nu veți avea nevoie de tratament. Dacă, însă, nivelul nu se va reduce, medicul vă va propune să începeți administrarea medicamentelor, pentru a menține riscul la un nivel redus.

Dacă faceți parte din categoria de risc înalt și nivelul dvs. de LDL- colesterol este mai mare de 100 mg/dl (2,5 mmol/l), sau

dacă faceți parte din categoria de risc cardiovascular foarte înalt, iar nivelul de LDL- colesterol este mai mare de 70 mg/dl (1,8 mmol/l),

medicul poate să vă recomande insistent să începeți tratamentul medicamentos. În cadrul studiilor științifice s-a determinat că în cazul persoanelor care fac parte din aceste categorii, tratamentul de reducere a colesterolului scade semnificativ probabilitatea de apariție a afecțiunilor cardiovasculare grave.

De ce tratamentul de reducere a colesterolului nu se recomandă în toate cazurile?

Recomandările referitor la reducerea nivelului de colesterol cu ajutorul medicamentelor au fost introduse în practica medicală după ce s-a demonstrat că preparatele care micșorează nivelul de LDL-C reduc și frecvența apariției maladiilor cardiovasculare severe.

Specialiștii din diverse organizații medicale au analizat rezultatele cercetărilor și au ajuns la concluzia că tratamentul de reducere a nivelului de LDL-colesterol este argumentat (din punctul de vedere al raportului dintre eficiență, siguranță și cost) în anumite situații, pe care le-am descris mai sus.

În celelalte cazuri (atunci când riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mic), tratamentul cu asemenea medicamente deocamdată nu se recomandă, pentru că nu sunt suficiente date care ar argumenta utilitatea lui.

Din tabelul SCORE, puteți vedea că reducerea nivelului de colesterol în unele situații reduce riscul cardiovascular într-o măsură mai mare, decât în alte situații.

Exemplul nr.1

B. este un bărbat fumător cu vârsta de 62 ani, cu tensiune arterială mărită (160/90). Lipidograma a arătat că el are un nivel mărit de colesterol total (6,5 mmol/l).

Folosind tabelul SCORE se poate determina că riscul cardiovascular al lui B. constituie 20% și că, peste doar 3 ani, acest risc poate crește până la 29%. Acesta este un risc foarte înalt. În conformitate cu recomandările clinice, medicul trebuie să-l sfătuiască pe B. să renunțe la fumat și să înceapă un tratament antihipertensiv care îi va menține tensiunea arterială sub nivelul de 140/90. În acest caz, riscul lui B. se va reduce până la 7% și el va trece în categoria de risc înalt. Pentru a reduce riscul și mai mult, medicul îi va putea oferi un tratament de reducere a colesterolului. Datorită acestui tratament, B. va trece în categoria de risc moderat (4%) și peste 3 ani riscul său va crește doar până la 6%.

Exemplul nr.2

E. este femeie de 55 ani. Ea nu fumează și tensiunea ei arterială medie constituie 140/85. Lipidograma a arătat că nivelul ei de colesterol total este mărit – 6,1 mmol/l, iar nivelul de LDL-C – 4,3 mmol/l.

Folosind tabelul SCORE se poate determina că riscul cardiovascular al lui E. este redus (1%), în pofida nivelului crescut de colesterol.

În asemenea caz, reducerea nivelului de colesterol cu ajutorul medicamentelor, nu va influența prea mult nivelul riscului, pentru că riscul în sine nu este înalt.

Totodată, peste 10 ani, cu aceiași parametri de colesterol, riscul lui E.  va crește până la nivel moderat (4%). Din acest motiv, la moment, E. poate să nu facă tratament medicamentos, să introducă toate corecțiile necesare în alimentație, activități fizice și greutatea corpului și să repete lipidograma peste 5 ani. Dacă lipidograma va arăta că nivelul de colesterol s-a mărit, E. va putea începe tratamentul cu medicamente, pentru a reduce nivelul de colesterol și, pentru a nu ajunge în categoria de risc mai înalt peste mai mulți ani.

Recomandări de prevenție a afecțiunilor cardiovasculare, pe care trebuie să le respectați, indiferent de nivelul de colesterol

Indiferent de nivelul de colesterol și categoria de risc cardiovascular din care faceți parte, trebuie să implementați și toate celelalte recomandări prezentate în capitolul de prevenție a maladiilor cardiovasculare, și anume:

  1. Să corectați alimentația
  2. Să începeți un program regulat de activități fizice
  3. Să țineți sub control greutatea corporală
  4. Să țineți sub control nivelul de glucoză în sânge
  5. Să țineți sub control nivelul tensiunii arteriale
  6. Să nu fumați.

Îndeplinirea tuturor acestor recomandări poate să ducă și la reducerea nivelului de colesterol, și trebuie să știți că, la moment, nu există careva alte metode, mai eficiente și mai bine studiate, de reducere a colesterolului fără medicamente.

Totodată, valoarea principală a acestor recomandări constă nu în îmbunătățirea controlului colesterolului, ci în faptul că implementarea fiecăreia dintre ele, în mod independent, reduce probabilitatea de apariție a afecțiunilor cardiovasculare. Din acest motiv, trebuie să le îndepliniți cât mai exact, pe toate împreună.

***

Mai jos vom explica ce medicamente se utilizează actualmente pentru reducerea nivelului de LDL colesterol și ce aspecte trebuie luate în considerație la alegerea tratamentului.

Medicamente utilizate pentru reducerea LDL colesterolului

După cum am spus anterior, unicul scop al tratamentului de reducere a colesterolului constă în reducerea riscului cardiovascular.

În majoritatea studiilor efectuate până acum, în calitate de parametru de control s-a utilizat LDL colesterol, pentru că s-a determinat că reducerea concentrației anume a acestei fracțiuni de colesterol reduce probabilitatea de apariție a bolilor cardiovasculare periculoase.

Cu cât este mai mare riscul cardiovascular al unei persoane, cu atât mai mult trebuie redus nivelul de LDL-colesterol cu ajutorul medicamentelor.

Adică:

  • Persoanelor din categoria de risc cardiovascular foarte înalt li se recomandă reducerea nivelului de LDL colesterol mai jos de 1,8 mmol/l (70 mg/dl) sau cu cel puțin 50% față de nivelul inițial.
  • Persoanelor din categoria de risc cardiovascular înalt li se recomandă reducerea nivelului de LDL colesterol mai jos de 2,5 mmol/l (100 mg/dl).
  • Persoanelor din categoria de risc cardiovascular moderat li se recomandă reducerea nivelului de LDL colesterol mai jos de 3 mmol/l (115 mg/dl).

În multe cazuri, o asemenea reducere a colesterolului poate fi obținută cu ajutorul unui singur medicament din grupul statinelor.

Eficiența statinelor

Eficiența statinelor (din perspectiva reducerii riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare) a fost dovedită în cadrul unui număr mare de cercetări științifice.

S-a stabilit că reducerea nivelului de LDL colesterol cu ajutorul statinelor cu fiecare 1,0 mmol/l (40 mg/dl) micșorează probabilitatea de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare și a complicațiilor lor cu 22%.

Care medicament din grupul statinelor este cel mai bun?

Valoarea tratamentului cu statine este determinată doar de faptul, cât de bine medicamentul respectiv reduce nivelul de LDL colesterol. De aceea, „cel mai bun medicament” este acel medicament care:

  • Îi permite persoanei să obțină reducerea acestui parametru în volum recomandat (unele statine sunt mai „puternice”, iar altele mai „slabe”);
  • Care este bine tolerat;
  • Care este mai ieftin decât altele.

Dacă trebuie să reduceți nivelul de LDL colesterol cu mai mult de 50%, medicul vă poate propune:

  • Atorvastatină 40-80 mg
  • Rosuvastatină 20-40 mg

Dacă trebuie să reduceți nivelul de LDL colesterol cu 30-50%, medicul vă poate propune:

  • Atorvastatină 10-20 mg
  • Rosuvastatină 5-10 mg
  • Simvastatină 20-40 mg
  • Pravastatină 40-80 mg
  • Lovastatină 40 mg
  • Fluvastatină 80 mg
  • Pitavastatină 2-4 mg

Dacă trebuie să reduceți nivelul de LDL colesterol cu mai puțin de 30%, medicul vă poate propune:

  • Simvastatină 10 mg
  • Pravastatină 10-20 mg
  • Lovastatină 20 mg
  • Fluvastatină 20-40 mg
  • Pitavastatină 1 mg

Ce efecte adverse poate provoca tratamentul cu statine?

În cadrul cercetărilor științifice s-a determinat că majoritatea oamenilor suportă bine statinele, fără efecte adverse periculoase.

Probabilitatea de apariție a efectelor adverse în timpul tratamentului cu statine este mai înaltă:

  • La persoane de vârstă înaintată;
  • La persoane cu dereglări ale funcției ficatului sau rinichilor;
  • La persoanele cu hipotiroidism (funcția redusă a glandei tiroide);
  • La persoanele care fac exces de alcool (consumă mai mult de 2 porții1 porție de băutură alcoolică conține aproximativ 10 ml de alcool etilic pur.
    Conținutul de alcool etilic într-o băutură poate fi determinat cu ajutorul formulei: Volumul băuturii se înmulțește cu concentrația de alcool (în %) din el și se împarte la 100.
    Pentru a determina ce volum (în ml) al unei anumite băuturi alcoolice constituie o porție de alcool, 1000 se împarte la concentrația de alcool din băutura respectivă (în %).
    de băuturi alcoolice zilnic).

Dacă veți administra statine, studiați cu atenție instrucțiunea atașată la medicament, pentru a vedea cu care alte medicamente sau produse alimentare poate să interacționeze preparatul dvs. (de exemplu, interacțiunea statinelor cu grepfrut crește probabilitatea de apariție a efectelor adverse).

Înainte de a vă recomanda tratament cu statine, medicul va trebui să vă explice că unul dintre cele mai serioase efecte adverse posibile ale statinelor este afectarea mușchilor (miopatia). În unele cazuri, miopatia poate evolua spre distrugerea țesutului muscular (rabdomioliză), care, la rândul ei, poate afecta grav funcția rinichilor.

Studiile arată că în grupul persoanelor care administrează statine miopatia apare doar puțin mai frecvent, decât în grupul oamenilor care administrează placebo (riscul suplimentar de apariție a miopatiei în grupul de tratament cu statine constituie 1 caz la 10 000 oameni).

Dacă după începutul tratamentului cu statine veți observa asemenea simptome, precum:

  • dureri musculare;
  • slăbirea forței musculare;
  • colorarea întunecată a urinei;

adresați-vă imediat la medic. Aceste simptome pot indica debutul miopatiei.

În acest caz, medicul va trebui să vă recomande să întrerupeți temporar tratamentul și va putea să vă indice câteva analize (creatinkinaza), pentru a determina dacă simptomele dvs. au într-adevăr legătură cu miopatia.

Dacă analiza va arăta că nivelul creatinkinazei este în limitele normei, iar durerile musculare vor fi suportabile, atunci veți putea continua tratamentul conform aceleiași scheme.

Dacă nivelul de creatinkinază va fi ridicat, iar după întreruperea tratamentului cu statine durerile se vor ameliora, veți putea reîncepe tratamentul cu un medicament mai slab sau cu același medicament, dar după o altă schemă (de exemplu, medicul vă poate recomanda să luați medicamentul peste o zi).

Dacă peste 2 luni după întreruperea tratamentului cu statine durerile musculare vor persista, sau dacă analizele vor arăta că nivelul creatinkinazei nu s-a normalizat, medicul va putea concluziona că  simptomele pe care le aveți nu sunt legate de tratamentul cu statine și că trebuie să continuați investigațiile, pentru a determina adevărata cauză a miopatiei.

Monitorizarea eficienței și siguranței tratamentului cu statine

Înainte de a începe tratamentul cu statine, unii specialiști le indică pacienților lor câteva analize de sânge, pentru a a determina markerii biochimici ai funcției ficatului (transaminazele ALT și AST) pentru ca mai apoi să aibă posibilitatea de a urmări eventualele schimbări ai acestor parametri sub influența tratamentului cu statine.

După 3 luni de la începerea tratamentului, medicul vă poate recomanda să repetaţi lipidograma și analizele la transaminaze.

Dacă lipidograma va arăta că nivelul de LDL colesterol s-a redus până la nivelul țintă, iar transaminazele au rămas la nivelul lor inițial (ori s-au mărit, dar mai puțin decât de 3 ori), veți putea continua tratamentul conform aceleiași scheme.

Dacă lipidograma va arăta că nivelul de LDL colesterol s-a redus insuficient, medicul va putea să vă propună să măriți doza de medicament sau să luați un medicament mai „puternic”.

Alte medicamente utilizate pentru reducerea nivelului de LDL colesterol

Actualmente există și alte medicamente care, probabil, pot reduce nivelul de LDL colesterol:

  • Colestiramină, Colestipol, Colesevelam;
  • Niacină;
  • Ezetimib;

Eficiența utilizării acestor medicamente (din perspectiva reducerii riscului de apariție a bolilor cardiovasculare) deocamdată a fost studiată insuficient. Din acest motiv, utilizarea lor se recomandă doar în cazurile când persoana face parte din categoria de risc cardiovascular înalt sau foarte înalt și nu poate administra tratament cu statine sau dacă statinele nu au redus nivelul de LDL colesterol până la valoarea recomandată.

Interpretarea altor parametri ai profilului lipidic

Concomitent cu determinarea necesității de tratament pentru reducerea nivelului de LDL colesterol, medicul apreciază și ceilalți parametri ai lipidogramei: trigliceride, HDL colesterol.

HDL colesterol

La moment, nivelul de HDL colesterol (lipotroteine cu densitate înaltă) se utilizează concomitent cu parametrul colesterolului total pentru o estimare mai exactă a riscului cardiovascular.

Ținând cont de acest parametru, medicii pot să alcătuiască un program de tratament mai adecvat pentru reducerea nivelului de LDL colesterol.

Mai precis, dacă o persoană are un nivel de HDL colesterol mai mare de 1,55 mmol/l (60 mg/dl), riscul său cardiovascular poate fi mai mic, decât riscul estimat fără a ține cont de acest parametru. În acest caz, persoana respectivă poate să aibă nevoie de un tratament mai puțin intensiv de reducere a LDL colesterolului.

Pe de altă parte, dacă nivelul de HDL colesterol este mai mic de 1 mmol/l (40 mg/dl), riscul cardiovascular al persoanei respective poate fi mai înalt decât riscul estimat fără a se ține cont de acest parametru. În acest caz, poate să fie nevoie de un tratament mai intensiv de reducere a LDL-colesterolului.

Nivelul trigliceridelor

Trigliceridele reprezintă o altă fracțiune de grăsimi din sânge. Legătura dintre nivelul de trigliceride și apariția bolilor cardiovasculare încă nu a fost stabilită definitiv.

În baza datelor disponibile la moment, mulți specialiști consideră că:

  • Nivelul trigliceridelor mai mic de 1,7 mmol/l (150 mg/dl) nu sporește riscul cardiovascular;
  • La persoanele cu nivelul trigliceridelor mai mare de 1,7 mmol/l (150 mg/dl) riscul cardiovascular poate să fie puțin mai înalt decât riscul estimat cu ajutorul instrumentelor statistice bazate pe nivelul colesterolului total.

Astfel, în cazul unui nivel de trigliceride ce depășește 1,7 mmol/l (150 mg/dl), medicul vă poate recomanda să faceți un control mai intensiv al celorlalți factori care contribuie la creșterea riscului cardiovascular. În special, medicul vă poate propune un tratament mai intensiv de reducere a nivelului de LDL colesterol. Principalele medicamente utilizate în acest sens (statinele) contribuie și la reducerea nivelului de trigliceride.

În plus, medicul vă poate explica că controlul greutății corporale, corecția alimentației și a regimului de activități fizice (recomandate tuturor oamenilor) contribuie și la reducerea nivelului de trigliceride.

Dacă profilul lipidic va arăta că nivelul trigliceridelor este mai mare de 5-5,6 mmol/l (440-500 mg/dl), medicul va trebui să vă informeze că un asemenea nivel poate să fie periculos (crește riscul de apariție a pancreatitei acute). În asemenea situație medicul vă poate recomanda:

  • Să excludeți complet consumul băuturilor alcoolice;
  • Să reduceți consumul de calorii și grăsimi;
  • Să mergeți la un alt medic, care se specializează în diagnosticul și tratamentul unor forme mai rare de dislipidemii.

Sub controlul specialistului respectiv, va trebui să treceți un șir de investigații suplimentare pentru a determina cauza exactă a nivelului crescut de trigliceride (boli genetice rare, boli cronice ale rinichilor, diabet, hipotiroidism, etc.) și să începeți un tratament special.

VLDL colesterol, non HDL colesterol și lipidele totale

Unele laboratoare includ în foaia cu rezultatele lipidogramei și alți parametri, precum VLDL-C și lipide totale, însă, actualmente, acești parametri nu se utilizează în estimarea riscului cardiovascular și luarea deciziei în privința necesității de tratament pentru reducerea colesterolului. Acești parametri pot avea importanță în diagnosticul unor forme mai rare de dislipidemii.

Parametrul non-HDL-C se poate utiliza în locul parametrului LDL-C, în cazul în care medicul a recomandat efectuarea lipidogramei fără abținere de la mâncare în ajun.

Răspunsuri la întrebări suplimentare

Datele pe care le-am explus în mod intenționat din acest articol

Am decis să excludem din acest articol toate informațiile ce țin de:

  • Ce prezintă colesterolul, din punct de vedere chimic;
  • Cum are loc metabolismul acestei substanțe în organismul omului;
  • Ce rol biochimic îndeplinesc diferite fracțiuni de lipide în sânge;
  • De ce LDL-C este numit colesterol „rău”, iar HDL-C colesterol „bun”.

Am luat această decizie pentru că, în opinia noastră, asemenea informații nu le permit utilizatorilor să facă careva concluzii practice valoroase suplimentare referitor la reducerea riscului individual de apariție a bolilor cardiovasculare și pot doar să provoace confuzie.

Mulți oameni cărora medicul le-a spus că nivelul lor de colesterol este mărit, caută răspuns la întrebări precum:

  • Ce dietă trebuie respectată în caz de nivel crescut de colesterol?
  • Care este norma recomandată de consum de colesterol din alimentație?
  • Ce produse duc la creșterea nivelului de colesterol în sânge?
  • Ce produse duc la reducerea nivelului de colesterol în sânge?
  • Există careva remedii naturiste pentru reducerea colesterolului? etc.

Noi nu vom răspunde la aceste întrebări, pentru a vă economisi timpul, deoarece chiar și cele mai detaliate răspunsuri nu vor prezenta pentru dvs. nicio valoare practică, din punct de vedere al prevenției bolilor cardiovasculare.

În schimb, vă vom comunica următoarele:
1. Independent de nivelul colesterolului, trebuie să respectați aceleași principii alimentare care se recomandă tuturor celorlalți oameni cu scopul de reducere a riscului cardiovascular. Aceste reguli le-am enumerat în articolul Principii de alimentație, argumentate științific.În cadrul cercetărilor științifice a fost stabilit faptul că respectarea acestor recomandări, într-adevăr, duce la scăderea într-o măsură mai mare sau mai mică a nivelului de LDL colesterol. Însă, după cum am mai spus, acest sistem de alimentație se recomandă nu din acest motiv (sau, mai exact, nu doar din acest motiv), dar pentru că el este eficient din perspective reducerii riscului de apariție a maladiilor cardiovasculare.Ar fi corect ca, pe lângă corectarea alimentației conform principiilor prezentate, să implementați și toate celelalte recomandări, enumerate în capitolul dedicat prevenției bolilor cardiovasculare, pentru că fiecare dintre ele, în mod independent, reduce riscul cardiovascular (și poate avea efect benefic asupra rezultatelor lipidogramei).
2. Chiar dacă implementarea recomandărilor de alimentație nu va duce la scăderea nivelului de colesterol până la valorile recomandate pentru dvs., va fi corect să continuați să respectați aceste principii. În acest caz, pentru reducerea nivelului de LDL colesterol, sub controlul medicului, puteți să luați medicamente. Aceasta este unica metodă de tratament eficiența căreia, la moment, este demonstrată științific.

3. Influența diverselor produse alimentare asupra creșterii sau reducerii nivelului de colesterol a fost studiată în cadrul mai multor cercetări și toate concluziile practice care pot fi făcute în baza datelor obținute sunt incluse în principiile alimentare, bazate pe dovezi științifice.

Ce este dislipidemia?

Dislipidemia este un termen medical care se utilizează în cazurile când lipidograma arată dereglări ale concentrației uneia sau a mai multor fracțiuni de lipide din sânge.

Mai precis, dislipidemiile includ cazurile descrise mai sus în acest articol:

  • Nivel crescut de colesterol total;
  • Nivel crescut de LDL colesterol;
  • Nivel redus de HDL colesterol;
  • Nivel crescut de trigliceride.

Prin ce semne și simptome se poate manifesta creșterea nivelului de colesterol și alte dislipidemii?

Creșterea nivelului de colesterol (și a altor fracțiuni lipidice din sânge) de regulă, nu cauzează niciun simptom. Din acest motiv, după cum am explicat anterior, unica cale de a depista aceste dereglări este efectuarea lipidogramei.

Vedeți sursele
  • Reiner, Ž. et al., 2011. ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. European Heart Journal, 32(14), pp.1769–1818.
  • National Clinical Guideline Centre, 2014. Lipid Modification: Cardiovascular risk assessment and the modification of blood lipids for the primary and secondary prevention of cardiovascular disease. National Institute for Health and Care Excellence.
  • Stone, N.J. et al., 2014. 2013 ACC/AHA guideline on the treatment of blood cholesterol to reduce atherosclerotic cardiovascular risk in adults: A report of the american college of cardiology/american heart association task force on practice guidelines. Circulation, 129(25 SUPPL. 1), pp.1–49.
  • Grundy, S.M. et al., 2014. An International Atherosclerosis Society Position Paper: Global recommendations for the management of dyslipidemia – Full report. Journal of Clinical Lipidology, 8(1), pp.29–60.
  • Helfand, M. & Carson, S., 2008. Screening for lipid disorders in adults: selective update of 2001 US Preventive Services Task Force review. Ahrq, (49), p.AHRQ Publication No. 08–05114–EF–1.
  • Lockman, A.R. et al., 2005. Treatment of cholesterol abnormalities. American Family Physician, 71(6), pp.1137–1142.
  • Program, N.C.E., National Heart, Lung, and B.I. & Health, N.I. of, 2004. Third Report of the National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III). , pp.1–40.
  • Berglund, L. et al., 2012. Evaluation and treatment of hypertriglyceridemia: an Endocrine Society clinical practice guideline. The Journal of clinical endocrinology and metabolism, 97(9), pp.2969–89.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.