Cistoscopia. Informaţie pentru pacienţi
DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI
Data ultimei actualizări:
Volum: 5 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.
Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.
Ce este cistoscopia?
Cistoscopia este o investigaţie medicală, în timpul căreia, cu ajutorul unei sonde speciale, dotate cu o cameră video, medicul examinează suprafaţa internă a uretrei (canalul prin care are loc urinarea) şi a vezicii urinare şi/sau efectuează diverse proceduri terapeutice sau diagnostice: prelevă ţesut pentru biopsie, înlătură calculii, cauterizează porţiunile de ţesut afectate de cancer, etc.
Cum se efectuează cistoscopia?
Nemijlocit înainte de începerea cistoscopiei, medicul îl roagă pe pacient să meargă la toaletă, pentru a goli complet vezica urinară.
Dacă cistoscopia se efectuează cu scopul examinării pereţilor vezicii urinare sau a biopsiei, procedura se face sub anestezie locală, cu utilizarea unui anestetic topic în formă de gel. Dacă procedura se va efectua cu scop de cauterizare a focarelor canceroase, cistoscopia se va face cu anestezie generală.
Cistoscopia se face cu ajutorul unei sonde speciale, care se numeşte cistoscop.
În funcţie de model, cistoscopul poate fi de două tipuri: flexibil sau rigid. Cistoscopul flexibil (un cablu subţire, elastic) se utilizează preponderent pentru efectuarea cistoscopiei la bărbaţi.
Cistoscopul rigid este un tub metalic subţire. Acest instrument se utilizează mai frecvent pentru cistoscopia la femei. În cadrul sondajelor, femeile care au fost supuse atât cistoscopiei cu cistoscop flexibil, cât şi cu cel rigid, au relatat că senzaţiile simţite în timpul procedurii nu diferă mult în funcţie de modelul cistoscopului utilizat.
La începutul procedurii, medicul introduce cu atenţie cistoscopul în uretră şi începe examinarea pereţilor ei, proces numit uretroscopie. Ulterior, medicul avansează cistoscopul în vezica urinară şi introduce în cavitatea ei un lichid steril, ceea ce permite destinderea pereţilor vezicii pentru o mai bună vizualizare a lor. În cazul în care cistoscopia se face doar cu scop de diagnostic, procedura durează între 5 şi 10 minute.
După cistoscopie, majoritatea pacienţilor spun că aceasta se suportă normal şi nu provoacă dureri sau disconfort pronunţat.
Dacă cistoscopia se face pentru a preleva ţesut pentru biopsie, după examinarea pereţilor, medicul foloseşte un instrument special, introdus prin canalul cistoscopului, pentru a colecta mici fragmente de ţesut din peretele vezicii urinare. Aceste mostre vor fi trimise, apoi, la analiza histologică. În momentul biopsiei se poate simţi o senzaţie scurtă de înţepare.
Dacă cistoscopia se face cu scopul de a înlătura un calcul din vezica urinară, medicul iniţial zdrobeşte calculul cu ajutorul unui emiţător de laser sau ultrasunete, iar apoi extrage fragmentele.
Dacă cistoscopia se face cu scop de înlăturare a focarelor de cancer de vezică urinară, medicul introduce un instrument special prin canalul cistoscopului, cu ajutorul căruia cauterizează regiunile afectate de tumoare.
După finisarea tuturor procedurilor necesare, medicul extrage din vezica urinară lichidul şi înlătură cistoscopul.
Cum să vă pregătiţi de cistoscopie?
Pentru a face cistoscopia nu este nevoie să vă internaţi în spital. Puteţi veni la procedură şi pleca acasă în aceeaşi zi.
Cu una sau câteva zile înainte de procedură trebuie să faceţi analiza de urină, pentru a vă asigura că în căile urinare nu este nicio infecţie.
În ajunul cistoscopiei trebuie să vă abţineţi de la relaţii sexuale.
Înainte de a merge în clinică la investigaţie, trebuie să efectuaţi igiena obişnuită a organelor genitale.
Spuneţi-i medicului despre toate medicamentele pe care le administraţi. Medicamentele cu efect anticoagulant pot spori riscul sângerărilor în timpul şi după procedură.
Ce complicaţii pot apărea în timpul şi după cistoscopie? În ce cazuri, după procedură, trebuie să vă adresaţi la medic?
Cistoscopia este o procedură cu un risc mic de traumatizare sau efecte adverse. Complicaţii severe în timpul sau după cistoscopie se înregistrează foarte rar.
În mediu, la 2,7% dintre pacienţi, după cistoscopie se dezvoltă cistita. Pentru reducerea riscului de cistită, medicul vă poate propune o cură profilactică cu antibiotice. În plus, medicul vă poate recomanda să beţi 2,5-3 l de lichid în următoarele câteva zile după cistoscopie.
În decursul primelor câteva ore (mai rar până la 2 zile) după cistoscopie, puteţi observa simptome similare cu cele ale cistitei (dureri în timpul urinării şi urinări frecvente), şi sânge în urină.
Fiţi atenţi la evoluţia acestor simptome. Dacă acestea se vor ameliora treptat, înseamnă că totul este în regulă şi nu este nevoie să întreprindeţi careva măsuri. Dacă, dimpotrivă, simptomele respective se vor agrava – adresaţi-vă medicului.
În plus, mergeţi cât mai curând la medic în cazul în care, peste câteva ore sau zile de la efectuarea cistoscopiei veţi observa:
|
Articole dedicate problemelor, în cazul cărora poate fi indicată cistoscopia
- Kadi, N. & Menezes, P., 2011. ABC of flexible cystoscopy for junior trainee and general practitioner. International Journal of General Medicine, 4, pp.593–596.
- Garcia-Perdomo, H.A., Jimenez-Mejias, E. & Lopez-Ramos, H., 2015. Efficacy of antibiotic prophylaxis in cystoscopy to prevent urinary tract infection: a systematic review and meta-analysis. Int Braz J Urol, 41(3), pp.412–424.
- Gee, J.R. et al., 2009. Flexible and rigid cystoscopy in women. JSLS: Journal of the Society of Laparoendoscopic Surgeons / Society of Laparoendoscopic Surgeons, 13(2), pp.135–138.
- Goktug, H.N.G. et al., 2014. Do Lubricants with 2 % Lidocaine Gel Have an Effect. Adv Clin Exp Med, (January 2011), pp.585–587.
- Greenstein, A. et al., 2014. Is Diagnostic Cystoscopy Painful? Analysis of 1,320 Consecutive Procedures. Int Braz J Urol, 40(4), pp.533–538.