Chistul sebaceu (chistul epidermic, aterom) la copii şi la adulţi: răspunsuri la cele mai importante întrebări

Ce este chistul epidermic? Cum pot să-mi dau seama că am un chist şi nu altceva? Cum poate fi îndepărtat acesta?

«Bună ziua!
Aproape o jumătate de an în urmă am observat pe obraz, sub piele, o formaţiune compactă. La început, nu i-am acordat o atenţie prea mare, dar, cu timpul, am constatat că aceasta se măreşte şi devine din ce în ce mai vizibilă. Am încercat să o scot, dar nu am reuşit. O prietenă m-a sfătuit să o sparg şi abia după aceasta să o scot, dar mi-e cam teamă să recurg la această metodă, mai ales că nu ştiu cu ce am de-a face.
Am citit în internet că ar putea fi vorba de un chist sebaceu sau de un lipom. Nu prea am înţeles diferenţa între acestea! Totodată, nu cred în metodele populare de tratament ale acestor formaţiuni cutanate. Spuneţi-mi, vă rog, despre ce ar putea fi vorba şi ce aş putea să fac? Mi-aş dori foarte mult să scap de această problemă.
S. 36 de ani.»

Formaţiunea compactă de pe faţă, descrisă mai sus, este, după toate aparenţele, un chist sebaceu sau epidermic.

Chisturile respective se formează pe piele în urma blocării canalelor secretoare ale glandelor sebacee  (chist sebaceu) sau în urma unor traumatisme ale pielii, după care o parte a celulelor din stratul superior al pielii nimereşte în straturile mai adânci şi începe să producă keratină, ce se acumulează sub piele (chist epidermic).

În realitate, la o examinare cu ochiul liber, nu se poate face diferenţierea dintre aceste două tipuri de chisturi, având în vedere faptul că nu se poate determina componenţa exactă a acumulărilor din chist. Din acest motiv, în literatura engleză asemenea formaţiuni sunt numite, generic, ateroame cutanate.

Aceste formaţiuni nu sunt periculoase şi, dacă doriţi, le puteţi îndepărta.

Chisturile sebacee/epidermice pot semăna, aparent, cu lipoamele, dar, din punct de vedere medical, acestea sunt formaţiuni diferite. Mai jos, vom oferi răspunsuri la cele mai importante întrebări privind ateroamele şi vă vom spune cum aţi putea scăpa de acestea.

De ce apar ateroamele (chisturile epidermice) pe piele? Care sunt cauzele acestora?

Chisturile sebacee/epidermice pot apărea din câteva cauze:

La unele persoane, asemenea chisturi se formează în urma blocării canalelor secretoare ale glandelor sebacee (care se deschid în orificiile din piele din care ies firele de păr), motiv pentru care sebumul, secretat de glandele sebacee, se acumulează treptat sub piele, ridicând-o şi formând o protuberanţă. În aceste cazuri, ateroamele se mai numesc chisturi sebacee ale pielii.

În alte cazuri, chisturile se formează în urma unor traumatisme cutanate, când aglomerări nu foarte mari de celule, care formează stratul superior al pielii, sunt «împinse» în straturile mai adânci ale pielii. Sub piele, aceste celule continuă să se divizeze, aşa cum ar fi făcut-o dacă ar fi rămas la suprafaţă, şi se acumulează, alcătuind formaţiuni mai mult sau mai puţin compacte.

Anume în acest fel se formează, de pildă, ateroamele de pe degetele pe care ni le prindem cu uşa ceva luni în urmă sau ateroamele din regiuni ale pielii pe care au rămas cicatrice postoperatorii etc. În acest caz, denumirea corectă a ateromului este de chist epidermic.

Ateroamele care se formează în acest fel sunt protejate de o capsulă (adică de un înveliş), alcătuit din ţesut conjunctiv şi din celule care secretă substanţa ce se acumulează în interiorul ateromului.

Chisturile sebacee/epidermice pot apărea oriunde pe piele. Cel mai frecvent, acestea se formează pe faţă (pe nas, frunte, obraz, în regiunea sprâncenelor, pe pleoape), pe zona acoperită cu păr a capului, pe gât, trunchi (pe spate, piept, pe la subraţ, în regiunea inghinală, la nivelul organelor genitale şi la perineu). Mai rar, ateroamele cutanate apar pe mâini, picioare, urechi (inclusiv pe lobul urechii) sau în gură (inclusiv pe limbă).

În cazuri rare, ateroamele se formează în oase sau în glandele mamare ale femeilor.

Cum arată chisturile sebacee/epidermice? Prin ce semne şi simptome se manifestă acestea?

La majoritatea oamenilor, ateroamele cutanate arată ca nişte protuberanţe mai mult sau mai puţin evidente pe piele. Aceste protuberanţe cresc treptat în dimensiuni, dar nu dor şi nici nu sunt pruriginoase.

Dimensiunile lor pot oscila între câţiva milimetri şi câţiva centimetri.

În unele cazuri, pe suprafaţa ateromului poate fi observat un punct negru. Acesta este un canal secretor dilatat al glandei sebacee, a cărui blocare a şi condus la formarea ateromului.

Dacă încercaţi să scoateţi ateromul din piele (în cazurile în care, între suprafaţa pielii şi partea internă a ateromului, se mai păstrează un canal îngust), din aterom se scurge abundent o substanţă vâscoasă alb-gălbuie, cu miros neplăcut.

Prin ce se deosebeşte chistul sebaceu/epidermic de lipom?

Mulţi dintre oamenii, pe pielea cărora se formează un aterom cutanat, înainte de a apela la medic, consideră că au, de fapt, un lipom. Acest lucru este perfect explicabil: în primul rând, la exterior, lipomul şi ateromul pot arăta la fel (o formaţiune compactă mai mult sau mai puţin vizibilă sub piele), în al doilea rând, termenul lipom (adipom) generează mai multe asociaţii cunoscute, pe când termenul aterom (sau chist epidermic) se foloseşte mai frecvent în cercurile medicale.

Cu toate acestea, după cum spuneam mai sus, există o mare diferenţă între aterom şi lipom: în interiorul ateromului se acumulează o substanţă «moartă» vâscoasă (sebum sau keratină), în timp ce lipomul este alcătuit din celulele vii ale ţesutului adipos, care se înmulţesc treptat.

Există o trăsătură caracteristică după care putem deosebi cu uşurinţă lipomul de aterom: dat fiind că lipomul se află sub piele, atunci când omul îl apasă cu degetul, acesta alunecă ca o bilă dintr-o parte în alta (este relativ mobil). Ateromul este «strâns legat» de stratul superficial al pielii, de aceea, dacă îl apăsăm cu degetul, acesta rămâne «sub deget».

Vezi aici şi alte informaţii detaliate despre lipom.

Trebuie să merg la medic în cazul în care cred că am (eu sau copilul meu) un chist sebaceu/epidermic?

Dacă la cineva din rudele dvs. apare o formaţiune compactă asemănătoare cu «ateromul cutanat», mergeţi neapărat la medicul dermatolog.

Necesitatea de a consulta medicul este determinată de mai multe motive. În primul rând, după ce vă examinează, medicul poate stabili cu certitudine dacă formaţiunea din pielea dvs. este un chist sau nu. Formaţiunile compacte subcutanate pot fi nu numai ateroame, ci şi lipoame, sau pot fi legate de activitatea unor paraziţi (inclusiv de cisticercoză), de mărirea ganglionilor limfatici, de hernii, abcese ş.a.m.d..

Dacă medicul va confirma că formaţiunea de pe pielea dvs. este un chist sebaceu sau epidermic şi dvs. veţi dori să-l îndepărtaţi, medicul poate face acest lucru. După cum vom arăta mai jos, chistul sebaceu/epidermic nu poate fi pur şi simplu «scos» şi nu trece spontan.

Chisturile sebacee/epidermice sunt periculoase? Ce urmări şi complicaţii pot provoca acestea?

Chisturile sebacee/epidermice nu comportă niciun pericol pentru sănătatea omului. În cazurile în care formaţiunile date nu produc niciun disconfort de ordin estetic, medicii nu recomandă îndepărtarea acestora.

Chistul sebaceu/epidermic poate fi malign şi provoca cancerul?

Ateroamele cutanate (chisturile epidermice) nu sunt tumori şi nu se transformă în cancer. Cu toate acestea, în cazuri rare, în interiorul ateromului (în special la oamenii de vârstă înaintată), se pot dezvolta, în mod independent, celulele unui cancer de piele.

Puteţi suspecta o conexiune între aterom şi cancerul de piele dacă acesta începe să crească rapid, să sângereze, devine dureros sau pruriginos. Dacă observaţi aceste simptome, mergeţi neapărat la medicul dermatolog pentru un consult.

Descrierea detaliată a tuturor simptomelor posibile ale cancerului de piele – în articolul nostru Cancerul de piele.

Ce fac dacă chistul sebaceu/epidermic se inflamează?

Capsula care înconjoară ateromul cutanat separă substanţa din interiorul formaţiunii date de ţesuturile normale şi adiacente ale pielii. În cazurile în care capsula ateromului se rupe (de exemplu, atunci când omul încearcă să-l extragă), conţinutul ateromului «se scurge» în ţesuturile adiacente, provocând în acestea o reacţie inflamatorie severă. Pielea de pe suprafaţa ateroamelor inflamate este roşie şi dureroasă.

Dacă chistul dvs. s-a inflamat, mergeţi neapărat la medic. Examinându-vă, medicul poate stabili dacă inflamaţia chistului este legată de infecţie (în unele cazuri, acest lucru este posibil şi, în ţesuturile chistului sau împrejurul acestuia, are loc un proces purulent) şi poate elabora o schemă de tratament.

În cazurile în care inflamaţia chistului este legată de infecţie, medicul vă poate recomanda deschiderea urgentă a acestuia printr-o incizie în piele, pentru a îndepărta cu totul conţinutul lui, capsula, dar şi pentru a trata leziunea cu antiseptice.

În cazurile în care inflamaţia chistului nu este legată de infecţie, medicul vă poate propune să aşteptaţi până trece reacţia inflamatorie şi abia după aceasta să-l îndepărtaţi.

Ce fac dacă chistul sebaceu/epidermic se sparge (se deschide)?

La unele persoane, chistul se sparge (se deschide) şi conţinutul acestuia ajunge pe suprafaţa pielii. Dacă vi se întâmplă acest lucru, îndepărtaţi cu atenţie conţinutul ateromului de pe piele cu o bucată curată de tifon sau de vată, acoperiţi-l cu un pansament sau aplicaţi un plasture medical şi mergeţi la medicul dermatolog sau la chirurgul plastician. Medicul poate îndepărta conţinutul rămas de aterom şi pereţii acestuia, pentru ca acesta să nu puroieze şi să nu se formeze din nou.

Chistul sebaceu/epidermic poate trece de la sine?

Unii oameni se interesează dacă ateromul cutanat poate trece în mod spontan? La această întrebare se poate răspunde în felul următor: observaţiile clinice arată că ateroamele nu trec de la sine. Chiar şi în cazurile în care ateromul poate fi extras în condiţii de casă, peste ceva timp acesta se formează din nou. Cauza fenomenului rezidă în faptul că, în urma extracţiei manuale a chistului, sub piele rămân celule ce secretă substanţa din care este alcătuit acesta din urmă. Aceste celule continuă să funcţioneze până ce medicul nu le îndepărtează în întregime.

Pot să-mi scot chistul sebaceu/epidrmic pur şi simplu sau să scap de el printr-o altă metodă, fără intervenţie chirurgicală, în condiţii domestice?

După cum spuneam mai sus, ateroamele cutanate se formează din cauza faptului că în straturile profunde ale pielii (sau: sub piele) se acumulează celule care produc sebum sau keratină. Extrăgând chistul, o parte din conţinutul său poate, într-adevăr, să iasă afară, dar celulele acestuia vor rămâne oricum sub piele şi vor fi active în continuare. Din acest motiv, formaţiunea poate apărea din nou peste ceva timp.

Medicii dermatologi şi chirurgii plasticieni nu le recomandă pacienţilor să-şi scoată singuri chisturile sebacee/epidermice, nu numai pentru că acest lucru este lipsit de sens, ci şi pentru că ele se pot inflama atunci când încercăm să le extragem.

În afară de aceasta, dacă vă decideţi ulterior să mergeţi la medic pentru a îndepărta ateromul, medicului îi va fi mult mai greu să-l îndepărteze dacă aţi încercat deja să-l scoateţi de sine stătător. Pentru aceasta, va trebui, probabil, să facă o incizie mai mare pe piele.

Niciuna dintre metodele domestice de tratament al ateromului (în particular, unguentele cu antibiotice, unguentele pentru acnee) nu sunt eficiente.

De aceea, dacă doriţi să îndepărtaţi un chist sebaceu sau epidermic, e mult mai bine să mergeţi la medic.

Ce tratament poate propune medicul?

Medicul poate îndepărta ateromul (chistul epidermic) printr-o intervenţie chirurgicală simplă: la început, în piele se injectează un anestezic, iar mai apoi se face o incizie, prin care medicul îndepărtează cu atenţie ateromul şi capsula acestuia. În funcţie de dimensiunile şi de profunzimea inciziei, medicul poate lăsa rana deschisă sau poate pune câteva suturi. Leziunea operatorie se vindecă, în medie, timp de 2-3 săptămâni.

Unii medici le propun pacienţilor cu chisturi de mari dimensiuni o schemă de tratament mai complexă, care îngăduie îndepărtarea chistului printr-o incizie mică:

La început, în chist, se sondează, cu ajutorul laserului, un orificiu, prin care medicul extrage, presând uşor cu degetul de câteva ori, conţinutul acestuia. După aceasta, medicul îi spune pacientului să revină peste o lună. În acest răstimp, capsula ateromului se micşorează spontan. Aceasta îi va permite medicului să o îndepărteze, la următoarea vizită, printr-o incizie mică.

Chistul sebaceu/epidermic se poate forma din nou după ce este îndepărtat?

În majoritatea cazurilor, după îndepărtarea chistului pe cale chirurgicală, acesta nu mai reapare. Rezultatele cercetărilor clinice arată că şansele formării repetate a unui chist sebaceu/epidermic după intervenţia chirurgicală constituie circa 3%.