Explicaţia detaliată a cervicitei (inflamaţia colului uterin): ce prezintă această maladie, cauzele apariţiei, simptomele şi semnele, tratamentul

Ce este cervicita şi de ce apare?  

Cervicita (sin. endocervicita) este o inflamație a colului uterin.

Cauza principală de dezvoltare a cervicitei (endocervicitei) sunt diferite infecţii cu transmitere sexuală. De cele mai dese ori, cervicita poate fi provocată de gonoree, de tricomonază, de chlamydia, de ureaplasma, de virusul papilloma uman, de virusul herpes.

Deoarece infecţiile enumerate mai sus rareori se limitează la afectarea colului uterin şi, de regulă, se extind la alte organe, cervicita, de multe ori, nu este o boală separată, ci doar una dintre multele manifestări ale infecţiei genitale. Frecvent, odată cu cervicita, la femei pot fi detectate semne de uretrită, de colpită (vaginită), de endometrită, de anexită.

În cazuri rare, cauza cervicitei poate fi reacţia alergică la spermicide, la prezervative sau la preparatele pentru igiena intimă.

Din literatura medicală sau de la medic, puteţi afla unii termeni referitor la cervicita, precum:

Cervicita acută indică faptul că infecţia a apărut relativ recent şi că ea se dezvoltă în mod activ.

Cervicita cronică indică faptul că infecţia care a provocat boală, probabil, a pătruns în organism de mult şi că actualmente ea se dezvoltă lent şi distruge treptat ţesuturile colului uterin.

Cervicita purulentă indică faptul că, pe fondul inflamaţiei, în canalul cervical al femeii se formează puroi. Cervicita purulentă, de cele mai dese ori, este cauzată de gonoree.

Cervicita virală indică faptul că boala este cauzată de un virus transmis prin contact sexual (de regulă, de HPV sau de herpes).

Cervicita bacteriană indică faptul că cervicita este cauzată de o infecţie bacteriană (cel mai adesea, de gonoree, de gardnerella vaginalis).

Cervicita candidozică indică faptul că inflamaţia colului uterin a apărut pe fondul infecţiei fungice (detalii despre aceasta le găsiţi în articolul: Candidoza organelor genitale).

Cervicita nespecifică indică faptul că inflamaţia colului uterin a apărut în rezultatul unor modificări ale microflorei normale a vaginului şi că aceasta nu are nicio legătură cu infecţiile genitale. Cervicita nespecifică, de cele mai multe ori, apare ca o consecinţă a vaginitei bacteriene.

Cervicita atrofică indică faptul că, odată cu inflamaţia, are loc şi subţierea ţesuturilor colului uterin. De regulă, cervicita atrofică este o consecinţă a inflamaţiei cronice a colului uterin.

Cervicita focală indică faptul că sunt inflamate doar anumite părţi ale mucoasei din canalul cervical.

Cât de periculoasă este cervicita? Posibilele complicaţii şi consecințe ale bolii

În lipsa unui tratament adecvat al cervicitei şi al altor simptome însoţitoare ale infecţiei crește semnificativ riscul de infertilitate, sarcină ectopică, cancer de col uterin, naşteri premature şi  avorturi spontane.

Simptomele şi semnele cervicitei

Principalele simptome ale cervicitei acute (endocervicitei) sunt:

• scurgerile vaginale urât mirositoare, purulente, spumoase (vezi alte cauze ale scurgerilor vaginale);
• mâncărimea în zona inghinală;
• durerile în partea de jos a abdomenului (Alte cauze ale durerilor abdominale la femei)
• durerile în timpul urinării şi necesitatea frecventă de a urina;
• durerile în timpul actului sexual şi scurgerile vaginale sanvinolente după actul sexual (Durerile în timpul sau după contactul sexual);
• scurgerile vaginale de culoare întunecată în perioada dintre două menstruaţii (alte cauze ale scurgerilor sangvinolente ).

Cervicita cronică, de multe ori, nu se manifestă prin niciun simptom.

Pot avea cervicită, în cazul în care nu am simptome?

Da, acest lucru este posibil. Destul de des, infecţiile genitale, pe fondul cărora se dezvoltă cervicita, evoluează într-o formă cronică, asimptomatic şi rămân nedetectate pentru o lungă perioadă de timp. În asemenea cazuri, cervicita cronică poate fi detectată în timpul examenului de rutină la un ginecolog sau în timpul investigaţiilor medicale cu privire la alte probleme.

Influenţa cervicitei asupra evoluției sarcinii

Prezenţa cervicitei la femeile gravide creşte riscul de infecţie fetală intrauterină (cu infecţia care a declanşat inflamaţia colului uterin).

Mai mult decât atât, pe fondul cervicitei, creşte semnificativ riscul de naştere prematură, de greutate mică a copilului la naştere şi de complicaţii ale infecţiei la mamă după naştere (de exemplu, endometrita).

Tratamentul cervicitei în timpul sarcinii se stabileşte în funcţie de tipul infecţiei care a provocat boala. Recomandările detaliate pentru tratamentul infecţiilor în timpul sarcinii le puteţi găsi în compartimentul Sarcina (vedeți Cuprinsul de pe pagina principală).

Analizele medicale şi examinările pentru a detecta cervicita

Principalele metode ale diagnosticului cervicitei sunt:

Examinare la medicul ginecolog. În timpul examinării medicul evaluează starea pereţilor vaginului şi a colului uterin. Prezenţa unor eliminări vaginale abundente şi urât mirositoare, roşeaţa şi iritaţia vaginului şi a colului uterin, precum şi eliminarea puroiului din canalul cervical sunt cele mai frecvente semne ale cervicitei, pe care medicul le poate observa în timpul examinării.

Pentru a preciza cauzele bolii, medicul dumneavoastră vă poate solicita efectuarea frotiului microbiologic convenţional din vagin şi a frotiului citologic (testul Papanicolau).

O explicaţie detaliată referitor la modul efectuării acestor teste, cum să vă pregătiţi pentru ele, şi ce ar putea însemna rezultatele lor este prezentată în articolele: Frotiul bacteriologic şi Frotiul citologic.

În cazurile în care frotiul nu dă rezultate corecte, medicul poate să vă prescrie o analiză PCR pentru depistarea infecţiilor sexuale (vezi şi Cum se efectuează analiza PCR?).

În funcţie de simptomele bolii şi de schimbările detectate în timpul unui examen pelvian, medicul vă poate solicita unele analize şi teste suplimentare (testul pentru sifilis, ecografia organelor pelviene, analiza generală de urină şi de sânge, etc.)

În timpul examinării cu privire la cervicită, medicul ginecolog poate detecta la femeie eroziunea colului uterin, leucoplazia sau displazia. O descriere detaliată a ceea ce înseamnă acest lucru şi ce se poate face în asemenea cazuri este prezentat în articolele: Eroziunea (ectropionul) colului uterin, Leucoplazia colului uterin şi Displazia colului uterin.

Cum să vă pregătiţi pentru vizita la medic?

1. Renunţaţi la contactele sexuale pentru 1-2 zile înainte de a merge la medic;
2. Cu 2-3 zile înainte de examinare, nu aplicaţi spălături vaginale şi renunţaţi la orice mijloace de igienă intimă;
3. Cât mai curând posibil, înainte de investigaţie, nu mai utilizaţi niciun medicament sub formă de supozitoare vaginale, de pastile sau de spray-uri, în cazul în care utilizarea lor înainte de test nu a fost specificată, în prealabil, de medicul dumneavoastră.
4. Igiena organelor genitale externe ar trebui să aibă loc seara, înainte de test – doar cu apă caldă. În dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să vă spălaţi.
5. Este recomandabil să nu urinaţi timp de 2-3 ore înaintea vizitei la ginecolog.

Tratamentul cervicitei

Tratamentul cervicitei (endocervicitei) depinde de tipul infecţiei care a provocat boala.

Deoarece multe dintre infecţiile care cauzează cervicita sunt contagioase şi se transmit prin contact sexual, tratamentul ambilor parteneri sexuali, în cele mai multe cazuri, este obligatoriu.
Chiar dacă bărbatul nu are niciun semn de boală, aceasta nu înseamnă că el nu este infectat. Clamidioza, trichomoniaza şi gonoreea la bărbaţi pot să se dezvolte absolut asimptomatic.

Înainte de începerea tratamentului, medicul vă poate cere să faceţi un test de sarcină. Acest lucru este strict necesar, deoarece unele medicamente care sunt utilizate pentru a trata cervicita pot afecta în mod negativ dezvoltarea sarcinii. Dacă se dovedeşte că sunteţi gravidă – medicul va alege un tratament special, în condiţii de siguranţă.

Medicamente pentru tratamentul cervicitei

Tratamentul principal al cervicitei (endocervicitei) este administrarea antibioticelor care inhibă dezvoltarea infecţiei. Alegerea antibioticului o efectuează medicul curant, în funcţie de tipul infecţiei care a cauzat boala.

Adesea, antibioticele pentru tratamentul cervicitei se administrează sub formă de supozitoare vaginale sau sub formă de cremă.

Recomandările detaliate referitor la tratamentul infecţiilor genitale sunt prezentate în articolele Tricomonaza, Infecţia chlamydiană, Gonoreea, Ureaplasmoza, Virusul papiloma uman, Candidoza.

Remedii populare în tratamentul cervicitei

În prezent, nu se cunoaşte nicio metodă populară cu adevărat eficientă în tratamentul cervicitei (endocervicitei).

Infecţiile care cauzează cervicita nu pot fi eliminate cu plantele medicinale, aşadar, utilizarea remediilor populare a cervicitei se permite doar cu acordul medicului şi doar, fie că concomitent, fie că după tratamentul de bază cu antibiotice.

Dacă aveţi de gând să aplicaţi remediile populare, luaţi în considerare următoarele observaţii:

• Falsa impresie de eficacitate a multor dintre remediile populare în tratamentul cervicitei a apărut datorită faptului că, după aproximativ 4-5 săptămâni de la debutul bolii, chiar şi fără vreun tratament, infecţia care a provocat boala poate trece în modul asimptomatic de evoluţie (fără manifestări evidente), dar ea poate să continue să se dezvolte.
• Multe reţete populare ale tratamentului cervicitei necesită introducerea în vagin a tampoanelor umezite cu infuzii de plante sau utilizarea spălăturilor vaginale. Un asemenea tratament al cervicitei poate perturba compoziţia microflorei din vagin şi poate provoca complicaţii periculoase. Vezi şi Cât de sigure sunt spălăturile vaginale, dacă se admite utilizarea lor şi prin ce se pot înlocui spălăturile vaginale?