Explicaţia detaliată a cancerului ovarian: cauzele dezvoltării, simptomele şi semnele, etapele, pronosticul de supravieţuire, posibilităţile de tratament

Ce este cancerul ovarian?

Cancerul ovarian este o tumoare malignă care se dezvoltă în ovare. Ca şi alte forme ale cancerului, cancerul ovarian este o boală grea şi periculoasă.

Potrivit estimărilor actuale, în fiecare an, în lume, de cancer ovarian se îmbolnăvesc mai mult de 200 000 de femei.

Din ce cauză apare cancerul ovarian?

Cauzele exacte ale dezvoltării cancerului ovarian, în prezent, nu sunt cunoscute.

Potrivit unor studii, o cauză posibilă de apariţie a acestei boli poate fi încălcarea procesului normal de vindecare a ţesutului care acoperă suprafaţa ovarelor (şi a altor ţesuturi din structura ovarelor).

Se cunoaşte că, la femeile de vârstă fertilă, în fiecare lună, într-unul din ovare, în timpul ovulaţiei, se produce ruptura unei zone mici de ţesut. După ovulaţie, suprafaţa ovarului se vindecă, dar în procesul de vindecare celulele normale pot suferi unele schimbări care, după mai mulţi ani, pot provoca degenerarea lor în tumoare.

Cancerul ovarian se dezvoltă mai rar la femeile care au avut, de-a lungul vieţii lor, mai puţine ovulaţii. În special, la femeile care au fost însărcinate, riscul de cancer ovarian este de aproape două ori mai mic decât la femeile care nu au fost niciodată gravide. Riscul dezvoltării cancerului ovarian este mai mic la femeile care au avut mai multe sarcini şi care au alăptat.

O posibilă explicaţie pentru acest fenomen ar putea fi faptul că, în timpul sarcinii (şi în primele luni de alăptare), funcţia ovariană este suspendată şi în ovare nu se produce ovulaţia.

Cancerul ovarian şi vârsta

În cele mai multe cazuri, boala apare la femeile cu vârsta de peste 50 de ani. Cancerul ovarian la femeile tinere, la fete şi la fetiţe, se întâlneşte foarte rar, dar, totuşi, este posibil.

Riscul dezvoltării cancerului ovarian, de-a lungul vieţii, pentru fiecare femeie este de circa 1,4 – 1,6%.

Cancerul ovarian şi predispoziţia genetică

Potrivit cercetărilor recente, în dezvoltarea cancerului ovarian, un rol îl joacă, de asemenea, predispoziţia ereditară pentru această boală.

În special, la femeile, rudele apropiate ale cărora (mama, sora sau fiica) au avut cancer ovarian, riscul de a dezvolta boala pe parcursul vieţii creşte de la 1,6% la 10,7% (în cazul în care boala a fost doar la o singură rudă) sau la 50% (în cazul în care boala a fost la două sau mai la multe rude).

Genele care predispun la dezvoltarea cancerului ovarian pot fi transmise şi pe linia mamei, şi pe linia tatălui.

Dacă presupuneţi că puteţi avea predispoziţie genetică faţă de cancerul ovarian, trebuie să ştiţi că s-ar putea să aveţi şi o predispoziţie genetică faţă de cancerul de sân. Vă recomandăm să vedeţi articolul nostru Cancerul mamar, prevenţie şi tratament, în care am explicat ce puteţi face pentru a vă proteja de această boală.

Cancerul ovarian şi medicamentele hormonale

Influenţa preparatelor hormonale care conţin hormonii feminini asupra riscului de apariţie a cancerului ovarian depinde de vârsta femeilor.

Cercetările moderne au demonstrat că utilizarea contraceptivelor orale la femeile tinere reduce riscul de cancer ovarian.

Ca şi în cazul reducerii riscului dezvoltării cancerului la femeile care au avut cel puţin o sarcină, această scădere a riscului cancerului ovarian poate fi explicată prin scăderea numărului de ovulaţii, pe care femeia le-a avut în timpul vieţii (se ştie că, în cazul administrării contraceptivelor orale, în ovare nu se produce ovulaţia).

Pe de altă parte, medicamentele cu hormoni sexuali feminini, la femei, în timpul menopauzei, pot creşte riscul dezvoltării cancerului ovarian, indiferent de durata tratamentului, de doză sau de tipul componentelor hormonale ale medicamentelor utilizate.

Cancerul ovarian şi produsele de igienă

Potrivit unor surse, utilizarea produselor de igienă care conţin talc (de exemplu, pudră) pentru îngrijirea organelor sexuale externe măreşte riscul dezvoltării cancerului ovarian.

Cancerul şi chisturile ovariene

Multe femei, la care au fost depistate chisturi ovariene (de exemplu, în timpul ecografiei), sunt îngrijorate de posibilitatea dezvoltării la ele a cancerului ovarian.

Această teamă este parţial justificată, deoarece cancerul uterin într-adevăr se poate dezvolta sub formă de chist. Cu toate acestea, nu orice chist este cancer.

La femeile tinere, chisturile ovariene extrem de rar sunt tumori maligne.

Pe de altă parte, depistarea chistului, fie că la o fată care încă nu are ciclul menstrual, fie că la o femeie în perioada de menopauză, trebuie văzută, în primul rând, ca un semn al tumorii.

În timpul Ecografiei, medicul poate vedea doar chistul, dar nu poate stabili cu exactitate dacă acesta este sau nu este cancer. Pentru aceasta este necesar:

• În primul rând, trebuie să fie evaluată dinamica creşterii chistului (dacă acesta creşte sau se micşorează);
• în al doilea rând, trebuie de obţinut un fragment al ţesutului chistului pentru a efectua examinarea citologică a acestuia;

Pentru a evalua dinamica dezvoltării chistului, medicii, de regulă, prescriu ecografia repetată în 1-2 luni.

Chisturile care nu sunt cauzate de cancer, în această perioadă de timp, fie că dispar totalmente, fie că devin mult mai reduse în dimensiuni. Chisturile de cancer, dimpotrivă, cresc în dimensiuni.

Dacă, în timpul re-examinării, medicul va observa că chistul a crescut în dimensiuni, el poate recomanda o intervenţie chirurgicală în care chistul va fi eliminat, iar ţesuturile lui vor fi supuse unui examen histologic, care va determina definitiv dacă acesta este de cancer sau nu.

Dacă v-au fost depistate chisturi ovariene sau dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această problemă, citiţi recomandările suplimentare, cu privire la acest subiect, în articolul nostru: Chisturile ovariene.

Cancerul ovarian şi cancerul de alte organe

În unele cazuri, cancerul ovarian este cauzat de răspândirea celulelor canceroase din tumorile existente în alte organe. De cele mai dese ori, focarele cancerului ovarian apar la femeile cu cancer uterin, cancer de sân, cancer colorectal sau cancer de col uterin.

Simptomele şi semnele cancerului ovarian

Primele simptome ale cancerului ovarian pot include:

• Senzaţie constantă sau frecvent repetată a distensiei abdominale;
• Dureri în abdomen;
• Pirozis (arsuri la stomac) frecvent;
• Creşterea circumferinţei abdominale;
• Pierdere inexplicabilă în greutate;
• Necesitate frecventă de a urina;
• Constipaţii îndelungate;
• Surmenare crescută;
• Saţietate precoce în timpul meselor;
• Sângerări vaginale.

Este clar că, în înţelegerea multor oameni, aproape toate aceste simptome (cu excepţia pierderii în greutate şi a sângerărilor), nu sunt asociate cu o boală gravă. Din acest motiv, femeile, la care începe să se dezvolte cancerul ovarian, rar se adresează medicului, decontând simptomele apărute pe “vârstă”, pe “bolile gastrice”, pe “alimentaţia greşită”, etc.

Mai multe simptome vizibile şi severe ale cancerului ovarian apar atunci când tumoarea se extinde la alte organe şi apar metastazele. În special, în cazul în care tumoarea s-a extins la ficat şi la peritoneu, se poate dezvolta ascita, durerile abdominale severe, scăderea esenţială în greutate.

Răspândirea cancerului la plămâni poate provoca tuse şi apariţia lichidului în cavitatea pleurală.

Ce sunt stadiile cancerului ovarian? Cum se determină pronosticul de supravieţuire?

Probabilitatea tratamentului de succes şi a recuperării, în cazul cancerului ovarian (precum şi al altor forme de cancer), depinde de gradul de avansare a bolii, adică, de faptul cât de mult tumoarea s-a răspândit în organismul omului. Alţi factori care afectează supravieţuirea sunt tipul histologic al tumorii (unele tipuri de tumori se dezvoltă mai agresiv decât altele) şi posibilitatea de a efectua un tratament adecvat.

 
*Datele prezentate în tabelul de mai sus se referă, în principal, la supravieţuirea în cazul aşa-numitului carcinom ovarian (unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer ovarian). Cu toate acestea, se cunosc şi alte forme, mai puţin agresive, de cancer ovarian pentru care supravieţuirea chiar şi la ultimul (4) stadiu depăşeşte 30%, iar la etapele iniţiale pronosticul de supravieţuire este peste 90%.

Metastazele în caz de cancer ovarian

Cancerul ovarian are o capacitate mare de a forma metastaze. La începutul dezvoltării, tumoarea poate să se extindă de la ovare la peritoneu şi la ganglionii limfatici din apropiere.

În continuare, celulele canceroase, prin fluxul sanguin şi fluxul limfatic, pot fi răspândite prin tot corpul.

Apariţia metastazelor complică tratamentul şi reduce şansele recuperării depline.

Testele şi investigaţiile. Diagnosticul de cancer ovarian

În diagnosticul de cancer ovarian se utilizează următoarele teste şi investigaţii:

Markerul tumoral CA125

Markerul tumoral CA125 este o substanţă organică complexă (glicoproteină), care apare în sângele persoanelor cu cancer.

Analiza la CA125 permite determinarea concentraţiei acestei substanţe în sânge.

Cercetările moderne au demonstrat că analiza pentru a determina CA125 are o valoare limitată în diagnosticul de cancer ovarian. Acest lucru se datorează următoarelor motive:

CA125 apare nu numai în sângele persoanelor cu cancer, dar, de asemenea, în sângele femeilor tinere în timpul menstruaţiei, femeilor cu endometrioză, femeilor cu infecţii sau cu inflamaţii a organelor genitale (de exemplu, anexita). În plus, nivelul de CA125 poate fi crescut în sângele femeilor care suferă de unele boli ne-canceroase ale ficatului, ale plămânilor şi ale rinichilor.

Acest lucru înseamnă că detectarea unor niveluri ridicate de CA125 nu înseamnă întotdeauna că femeia suferă de cancer ovarian.

Creşterea nivelului de CA125 a fost observată doar în 83% dintre cazurile femeilor bolnave de cancer ovarian şi doar la 50% dintre ele tumorile ovariene erau la primele stadii de dezvoltare. Acest lucru înseamnă că nivelul normal CA125 nu indică absolut exact că la femeie nu se dezvoltă cancerul ovarian sau cancerul de alt tip (nivelul ridicat de CA125 în sânge se manifestă, de asemenea, la femeile cu tumori maligne la uter, la sân, la colon, la pancreas, la rinichi, la plămâni, la stomac şi la ficat).

Astfel, rezultatele analizei privind markerul tumoral CA125 are o valoare destul de scăzută în diagnosticul de cancer ovarian (în special, la femeile care nu sunt încă în menopauză). Cu toate acestea, din cauza lipsei altor metode mai precise, această analiză continuă să se utilizeze. În unele cazuri, medicii prescriu repetarea analizei pentru CA125, care permite să se determine evoluţia concentraţiei acestei substanţe în sânge (creşterea sau scăderea).

Ecografia pentru depistarea cancerului ovarian

Ecografia permite determinarea structurii ovarelor şi poate detecta schimbările care sunt caracteristice tumorii.

Cu toate acestea, aşa cum a fost specificat în paragraful privind relaţia cancerului ovarian cu chisturi (vezi mai sus), ecografia nu permite diagnosticul precis de cancer ovarian.

Dacă medicul, în timpul ecografiei, observă orice modificări în ovare care pot indica prezenţa cancerului, el ar trebui să vă prescrie teste suplimentare, care vor ajuta să se stabilească natura bolii.

În special, pentru a preciza diagnosticul, medicul poate recomanda laparoscopia sau laparotomia diagnostică.

O explicaţie detaliată a modului în care se realizează ecografia uterului şi a ovarelor, şi ce ar putea însemna rezultatele acestei examinări, sunt prezentate în articolul Ecografia organelor din zona pelviană la femei.

Au nevoie toate femeile să efectueze investigaţii preventive pentru depistarea cancerului ovarian?

Pe Internet, la televizor, la radio se spune adesea că femeile ar trebui să facă un examen preventiv pentru depistarea precoce şi pentru un tratament de succes al cancerului de col uterin sau al cancerului de sân. Într-adevăr, în cazul acestor boli, sunt accesibile, în condiţii de siguranţă şi destul de precise, unele teste care permit depistarea tumorilor la etapele incipiente de dezvoltare. Datorită examenelor preventive, în zilele noastre, femeile, semnificativ mai rar mor de cancer la col uterin decât acest lucru se întâmpla în trecut, înainte de introducerea examenelor preventive.

Pentru a determina eficacitatea examenelor preventive pentru cancerul ovarian, în SUA s-au efectuat o serie de studii. Aceste studii au arătat că asistenta medicală preventivă, care include ecografia şi analizele periodice ale nivelului de CA125, are o eficienţă scăzută şi nu reduce mortalitatea în rândul femeilor din cauza acestei boli.

Mai mult decât atât, investigaţiile, efectuate pentru a clarifica constatările suspecte ale ecografiei şi ale analizei de CA125 (în special, laparotomia) pot conduce la unele complicaţii grave.

Din aceste considerente, femeilor care nu au un risc crescut de cancer ovarian, nu li se recomandă efectuarea examenelor speciale preventive pentru depistarea precoce a bolii.

Pe de altă parte, femeile care au un risc crescut de cancer ovarian ar trebui să se supună examenelor preventive.

Cum pot şti dacă am un risc crescut de cancer ovarian?

Mai sus, în secţiunea cu privire la cauzele dezvoltării cancerului ovarian, am spus că riscul de cancer ovarian se determină în funcţie de vârsta femeii, de predispoziţia genetică şi de terapia hormonală în perioada menopauzei. De aceea, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre examinarea preventivă, în cazul în care aveţi vârsta de peste 45-50 de ani şi

• Unele dintre rudele apropiate ale Dvs. (mama, sora, fiica) au suferit de cancer ovarian
• Unele dintre rudele apropiate sau chiar Dvs. aţi suferit de cancer de sân (cancerul mamar)
• În perioada de menopauză aţi administrat medicamente cu hormoni sexuali feminini

În acest caz, medicul vă poate recomanda să efectuaţi, o dată pe an, ecografia ovarelor şi testul pentru CA125.

Tratamentul cancerului ovarian

Tactica tratamentului cancerului ovarian se determină de o echipă de oncologi, pe baza totalităţii datelor privind starea de sănătate a femeii bolnave. Rolul major în stabilirea modului de tratament îl joacă gradul extinderii tumorii şi starea generală a femeii la momentul adresării la medic.

În prezent, în tratamentul cancerului ovarian sunt utilizate două metode principale: intervenţia chirurgicală pentru a elimina ovarele şi toate focarele vizibile ale tumorii, şi chimioterapia.

Îndepărtarea chirurgicală a cancerului ovarian

În timpul intervenţiei, chirurgul înlătură nu numai tumoarea, dar şi toate metastazele vizibile. Numeroasele studii au arătat că o asemenea tactică de efectuare a intervenţiei chirurgicale sporeşte foarte mult eficienţa tratamentului.

Rapiditatea recuperării după intervenţia chirurgicală depinde de volumul intervenţiei şi de starea generală a femeii înainte de operaţie. De regulă, recuperarea durează câteva săptămâni.

La prima etapă a evoluţiei cancerului ovarian, eficacitatea intervenţiei chirurgicale este destul de mare (în special, în cazul carcinomului mucinos, al carcinomului seros, al tumorii endometrioide şi al tumorii Brenner).

Chimioterapia în tratamentul cancerului ovarian

Chimioterapia în cazul cancerului ovarian implică utilizarea diferitelor medicamente care inhibă creşterea celulelor canceroase.

Cele mai eficiente în tratamentul cancerului ovarian sunt medicamentele, cum ar fi Cisplatina, Carboplatina, Paclitaxelul.

Medicii pot prescrie chimioterapia înainte de intervenţia chirurgicală şi după ea.

Dozele şi durata tratamentului se determină de un grup de medici, pe baza tuturor datelor privind starea femeii.

Metodele populare ale tratamentului cancerului ovarian

În prezent, nu se cunoaşte niciun tratament popular de cancer ovarian, cu adevărat eficient.

Dacă intenţionaţi să utilizaţi un remediu popular, discutaţi neapărat despre acest lucru cu medicul dumneavoastră.

Este oare posibilă reapariţia cancerului ovarian?

Recidivele (recurenţa) cancerului ovarian sunt posibile. Prin urmare, după finisarea curei principale, medicii stabilesc graficul examinărilor şi testelor preventive, necesare pentru depistarea şi tratarea adecvată a tumorii, în cazul în care aceasta apare din nou.

Prevenirea cancerului ovarian

Aşa cum deja s-a menţionat mai sus, riscul dezvoltării cancerului ovarian este cu aproape de 2 ori mai mare la femeile care nu au fost însărcinate. De aceea, naşterea şi alăptarea reprezintă principala metodă de prevenire a cancerului ovarian.

Potrivit unor rapoarte, contraceptivele orale combinate reduc riscul de cancer ovarian.

Descrierea detaliată a acestor medicamente şi răspunsurile la întrebările referitor la modul de administrare ale acestora, sunt prezentate în articolul Contraceptivele orale.