Explicaţia detaliată a cancerului diferitelor porţiuni ale intestinului subţire (cancerul duodenal, cancerul jejunului, cancerul ileonului): simptomele şi semnele, stadiile, diagnosticul, tratamentul

Ce este cancerul de intestin subţire

Cancerul de intestin subţire este o tumoare malignă care se dezvoltă din ţesuturile intestinului subţire şi are capacitatea să se extindă la organele din jur şi să se răspândească în întregul organism (metastazare).

Intestinul subţire al omului este alcătuit din trei părţi componente:

1. Duodenul (duodenum);
2. Jejunul (jejunum);
3. Ileonul (ileum);

Tumoarea canceroasă poate să se dezvolte în oricare dintre porţiunile intestinului subţire. În cele mai multe cazuri cancerul afectează zona duodenului (aproximativ, 50% ale cazurilor cancerului de intestin subţire). La jejun şi la ileon cancerul se dezvoltă, respectiv, în 30% şi în 20% de cazuri.

Cauzele cancerului de intestin subţire

Cauzele exacte ale cancerului de intestin subţire nu se cunosc.

Conform unor studii, preponderenţa cancerului duodenului, în raport cu cancerul altor porţiuni ale intestinului subţire, se explică prin faptul că duodenul (partea superioară a intestinului subţire) primul contactează cu substanţele cancerogene, fie pătrunse în organism cu alimentlee, fie conţinute în bilă şi în sucul pancreatic.

Unele observaţii clinice arată că riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire creşte odată cu vârsta omului, în special, după 60 ani.

Cancerul duodenal şi ulcerul duodenal

Spre deosebire de cancerul gastric, cauzat, în mare parte, de boala ulceroasă şi de infecţia Helicobacter pylori, cancerul duodenal, cel mai probabil, nu este asociat direct cu ulcerul duodenal şi cu infecţia, specificată mai sus.

Cancerul de intestin subţire şi alimentaţia

Conform datelor unor cercetări, consumul regulat al produselor alimentare care conţin multe grăsimi animale (carne grasă, untură etc.), precum şi al produselor sărate, uscate şi afumate sporeşte, de 2-3 ori, riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire.

În urma unui studiu, s-a stabilit că consumul regulat al băuturilor alcoolice şi fumatul, de asemenea, sporesc riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire, însă, în cadrul altor studii aceste concluzii nu s-au confirmat.

Cancerul de intestin subţire şi alte boli ale intestinului subţire

Diversele boli cronice ale intestinului subţire, în urma cărora mucoasa acestuia se inflamează şi se distruge, sporesc, de asemenea, riscul dezvoltării tumorilor maligne.

De exemplu, riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire este de peste 100 ori mai mare la pacienţii care suferă, timp de 10-20 ani, de boala Crohn, în raport cu oamenii care nu suferă de această maladie.

La persoanele care suferă de boala Crohn, de regulă, tumoarea se dezvoltă în ileon, deoarece anume ileonul se inflamează cel mai frecvent în urma acestei boli. Descrierea detaliată a bolii Crohn şi modul tratamentului acestei boli sunt prezentate în articolul Boala Crohn.

Unele studii, efectuate în SUA, au arătat că riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire este sporit şi la persoanele care suferă de celiachie. Deoarece, celiachia este o boală, despre care majoritatea oamenilor simpli aproape că nu cunosc nimic, iar medicii consideră că această boală nu poate să se dezvolte la maturi, ea rămâne, deseori, neobservată de-a lungul întregii vieţi a omului. Descrierea detaliată a celiachiei şi modul tratamentului acestei boli sunt prezentate în articolul Celiachia (intoleranţa la gluten).

Cancerul de intestin subţire şi cancerul de colon

Cancerul de intestin subţire se întâlneşte mult mai rar decât cancerul de colon, însă între aceste două boli există o relaţie importantă.

În special, la oamenii care, în urma tratamentului cancerului de colon, au supravieţuit, se observă un risc sporit de îmbolnăvire de cancer de intestin subţire. Şi invers, cei care s-au tratat de cancer de intestin subţire trebuie să se păzească de cancer de colon.

Asemenea tumorilor la intestinul gros, cancerul de intestin subţire, adesea, se dezvoltă din polipii intestinali. Se cunoaşte că, în unele cazuri, predispoziţia la formarea polipilor intestinali se transmite prin ereditate. Din această cauză, riscul dezvoltării cancerului de intestin subţire este mai mare la persoanele, rudele apropiate ale cărora (părinţii, fraţii), de asemenea, au suferit, fie că de cancer de intestin subţire, fie că de cancer de colon.

Simptomele şi semnele cancerului de intestin subţire

Cu părere de rău, în majoritatea cazurilor, în stadiul începător de dezvoltare (în primele 6-12 luni ale bolii) cancerul de intestin subţire, fie că nu se manifestă prin niciun simptom, fie că se manifestă numai prin simptomele pe care oamenii (în special, persoanele cu o vârstă înaintată) le consideră ca ceva “firesc” şi nu se adresează, din cauza acestora, medicului.

Semnele cancerului de intestin subţire pot fi:

1. Durerile abdominale îndelungate şi frecvente:
2. Pierdere inexplicabilă în greutate;
3. Scăderea valorii de hemoglobină în sânge (anemia);
4. Apariţia icterului (coloraţia galbenă a pielii şi a sclerelor ochilor);
5. Semnele disfuncţiei ficatului (valori mărite ale bilirubinei, ALT, AST).

Cum s-a mai spus în articolul nostru Care poate fi cauza durerilor abdominale?, persoanele cu o vârstă înaintată rar îşi “inventează durerea”, şi, dimpotrivă, sunt foarte răbdătoare şi predispuse să ascundă problemele lor de sănătate. Din această cauză, dacă un om în vârstă vi se plânge că are dureri abdominale, insistaţi, neapărat, ca acesta să fie consultat de medic. Circa o jumătate dintre oamenii care suferă de cancerul de intestin subţire află despre existenţa bolii în urma intervenţiei chirurgicale de urgenţă, la care ei au fost supuşi în scopul tratamentului ocluziei intestinale.

Analizele şi investigaţiile în scopul diagnosticării cancerului de intestin subţire

În scopul diagnosticării cancerului de intestin subţire medicul poate să vă prescrie unele investigaţii, precum gastroduodenoscopia şi colonoscopia, care permit depistarea tumorii, respectiv, în partea superioară şi în partea inferioară a intestinului subţire. Totodată, în urma acestor examinări, se obţin fragmente de ţesut, care oferă posibilitatea confirmării diagnosticului şi determinarea histologică a tipului tumorii (adenocarcinomul, limfomul, sarcomul, etc.).

Descrierea detaliată referitor la modul de pregătire şi la ceea ce ar putea însemna rezultatele acestor investigaţii sunt descrise în articolele Colonoscopia şi Endoscopia digestivă superioară.

Pentru depistarea metastazelor pot fi necesare următoarele investigaţii: ultrasonografia (ecografia) organelor abdominale, radiografia toracică, tomografia computerizată.

Stadiile cancerului de intestin subţire. Pronosticul supravieţuirii

Stadiul cancerului de intestin subţire se determină în funcţie de dimensiunile tumorii şi de gradul de răspândire a acesteia la organele din jur (existenţa metastazelor).

În cazul cancerului de intestin subţire, pronosticul de supravieţuire depinde de vârsta pacientului, de dimensiunile tumorii, de tipul histologic al tumorii, de stadiul dezvoltării tumorii şi de efectuarea la timp a intervenţiei chirurgicale.

Conform unor studii, pronosticul supravieţuirii, în cazul diverselor forme ale cancerului de intestin subţire, este, aproximativ, de 30-35%.

Tratamentul cancerului de intestin subţire

Cum a fost specificat mai sus, cancerul de intestin subţire se întâlneşte rareori. Din această cauză, studiile şi, în special, tratamentul acestei boli conţin o mulţime de momente neclare.

Una dintre modalităţile posibile ale tratamentului cancerului de intestin subţire este chimioterapia, cu toate că studiile efectuate în acest domeniu arată că curele chimioterapeutice, în care se utilizează medicamentele (precum 5-fluorouracilul, Irinotecanul, Oxaliplatina, Leucovorina, Imatinibul, etc.) au o eficacitate minimă.

Mult mai sporită este eficacitatea tratamentului chirurgical, cu alte cuvinte, excizia tumorii şi a tuturor ţesuturilor, la care aceasta a reuşit să se extindă.

În cazul tratamentului cancerului duodenal, în urma intervenţiei chirurgicale se elimină, complet, duodenul, pancreasul şi vezica biliară.

În cazul tratamentului cancerului în zona ileonului, în urma intervenţiei chirurgicale va fi necesară eliminarea completă şi a părţii drepte a colonului.

Cu toate că prin radioterapie boala nu poate fi vindecată complet, medicii o prescriu, în scopul uşurării simptomelor bolii.

Recuperare şi urmărire, în urma intervenţiei chirurgicale

Rapiditatea recuperării, în urma intervenţiei chirurgicale, efectuate în scopul eliminării tumorii, depinde de mai mulţi factori, inclusiv, de starea pacientului până la intervenţie, de volumul intervenţiei, de care parte a intestinului şi care organe interne au fost înlăturate.

În urma intervenţiei chirurgicale, medicul poate să vă prescrie unele investigaţii, în scopul depistării unor recidive posibile ale bolii.

În special, aceste investigaţii pot include analiza generală şi analiza biochimică a sângelui, tomografia computerizată, colonoscopia etc.

Explicaţia unor termeni

Puteţi întâlni, fie vizitând medicul, fie consultând literatura medicală, unii termeni referitori la cancerul de intestin subţire, precum sarcomul, limfomul, adenocarcinomul. Aceştea denumesc diferite tipuri histologice ale cancerului, cu alte cuvinte, diferite tipuri ale tumorilor maligne, care se dezvoltă din ţesuturile diverse ale intestinului subţire.

În special, termenul limfom indică asupra faptului că tumoarea se dezvoltă din ţesuturile intestinului care conţin multe celule ale sistemului imunitar.

Termenul sarcom indică asupra faptului că tumoarea se dezvoltă din muşchii netezi care asigură peristaltismul intestinului.

Termenul adenocarcinom indică asupra faptului că tumoarea se dezvoltă din celulele mucoasei intestinului subţire. Adenocarcinomul este cea mai răspândită formă a cancerului de intestin subţire.