Cancerul de piele (melanom, carcinom cu celule bazale, carcinom cu celule scuamoase): răspunsuri la cele mai importante întrebări

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 17 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza a 8 voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Cuprins:

Ce este cancerul de piele?

Există trei tipuri principale de cancer al pielii: carcinomul celular bazal, carcinomul celular scuamos şi melanomul. Aceste trei tipuri de cancer nu seamănă aproape deloc între ele şi se pot manifesta/ «comporta» foarte diferit unele faţă de celelalte.

  • Carcinomul bazocelular se dezvoltă la mulţi oameni, dar, spre deosebire de carcinomul celular scuamos şi melanom, nu produce metastaze şi, din acest motiv, în majoritatea cazurilor, nu prezintă pericol pentru viaţă.
  • Carcinomul celular scuamos se dezvoltă mai rar decât cel bazocelular, dar este o formă mai agresivă de cancer, care poate conduce la decesul bolnavului, dacă acesta nu este tratat la timp.
  • Melanomul este forma cea mai rară, dar şi cea mai periculoasă, a cancerului de piele. Melanomul poate provoca moartea bolnavului timp de câteva luni după îmbolnăvire şi poate fi vindecat doar în stadiile incipiente.

Ce semne şi simptome pot indica asupra apariţiei cancerului de piele? Cum poate să înceapă şi să arate cancerul de piele?

Cancerul de piele poate semăna cu o aluniţă obişnuită şi inofensivă, cu o pată, un neg, o bătătură, o verucă sau o rană pe piele. De aceea, în condiţii domestice, nu aveţi cum să vă daţi seama dacă formaţiunile de pe pielea dvs. reprezintă sau nu o formă sau alta a cancerului.

Chiar dacă mai jos vom descrie cele mai caracteristice simptome care pot indica asupra dezvoltării cancerului de piele, nu vă recomandăm să utilizaţi această informaţie pentru autodiagnosticare.

Puteţi citi prezentarea care urmează, dar dacă aveţi unele îndoieli privitor la formaţiunile pe care le observaţi pe pielea dvs., mergeţi neapărat la medicul dermatolog! Aceasta este decizia corectă.

Simptomele şi semnele ce pot indica asupra bazaliomului (carcinomul bazocelular)

Unul dintre primele simptome ale carcinomului celular bazal poate fi apariţia pe piele a unei leziuni (răni) de dimensiuni relativ mici, care nu se tămăduieşte un timp îndelungat (câteva săptămâni). Aceste «leziuni» pot sângera din când în când, pot fi pruriginoase şi provoca dureri. Uneori, par să se tămăduiască, dar mai apoi încep să sângereze din nou şi să crească în dimensiuni.

Ceva mai rar, carcinomul bazocelular poate arăta ca o “aluniţă”, ca un “neg” sau ca un “coş” protuberant de culoare roz, albă, maronie sau neagră, care creşte treptat în dimensiuni (până la 5 mm pe an) şi care uneori sângerează, provoacă mâncărimi şi dureri.

Un alt simptom al carcinomului bazocelular poate fi o pată mai mare sau mai mică de culoare roz, care apare pe piele spontan şi care se măreşte treptat. Aceste pete au, deseori, marginile uşor elevate în raport cu pielea sănătoasă (marginile respective sunt de culoare purpurie sau albăstrie) şi vase sangvine mici la suprafaţă.

În afară de aceasta, carcinomul bazocelular poate seamăna, la exterior, cu o cicatrice de culoare alb-gălbuie, ce apare pe piele spontan şi se măreşte treptat.

Simptomele şi semnele prin care se poate manifesta carcinomul celular scuamos

Unul dintre primele simptome de carcinom celular scuamos poate fi o pată (proeminenţă, neg) mai mare sau mai mică de culoare roşiatică, roz sau albă, care apare pe piele spontan şi creşte treptat în dimensiuni.

Mai rar, carcinomul celular scuamos arată ca o «leziune» (rană) cu marginile uşor elevate, care nu se tămăduieşte şi sângerează timp de câteva săptămâni şi chiar luni.

Un alt simptom al carcinomului celular scuamos poate fi apariţia pe piele a unei «pete (plăci) uscate şi aspre, acoperită cu solzişori (scuame)» sau a unei «aluniţe roz proeminente».

La unele persoane din focarul de carcinom celular scuamos se dezvoltă o formaţiune foarte dură, care seamănă cu o bucată de unghie. În termeni medicali o asemenea formaţiune se numeşte corn cutanat.

Simptome şi semne prin care se poate manifesta melanomul

De cele mai multe ori, melanomul seamănă cu o aluniţă.

Puteţi suspecta apariţia melanomului în următoarele cazuri:

  • Dacă a apărut o «aluniţă nouă», care nu seamănă deloc cu alte aluniţe de pe corpul dvs.. De exemplu, dacă «aluniţa nouă» are o altă culoare, margini neregulate şi a crescut rapid până la dimensiuni de peste 6 mm.
  • Dacă una dintre «aluniţele vechi» începe brusc să se mărească în dimensiuni, să provoace mâncărimi, dureri, sîngerează şi îşi schimbă culoarea sau forma, într-un fel sau altul.

O formă mai rară a melanomului este melanomul acromic, care poate arăta ca o pată mică de culoare deschisă.

Cum putem deosebi o aluniţă de cancerul de piele?

În cadrul observaţiilor clinice, s-a constatat că «pericolul» pe care îl prezintă aluniţa rezidă nu atât în felul în care arată aceasta, ci în măsura în care se deosebeşte de celelalte aluniţe de pe corpul pacientului. În medicină, acest criteriu este numit, metaforic, «răţuşca cea urâtă».

Drept confirmare servesc cazurile, descrise în literatura medicală, de bolnavi care aveau o mulţime de aluniţe «stranii», dar al căror cancer de piele arăta ca o «aluniţă rotundă, bine delimitată, uniform colorată», ce se deosebea de celelalte aluniţe tocmai prin «aspectul său sănătos».

Pe de altă parte, se cunosc şi mai multe cazuri de bolnavi la care majoritatea aluniţelor arătau obişnuit, dar al căror cancer avea aspectul unei «aluniţe stranii, cu margini neregulate, coloraţie neuniformă etc.».

Prin urmare, la întrebarea Care aluniţe sunt periculoase («rele»)? putem răspunde în felul următor:

Trebuie să considerăm o aluniţă drept periculoasă dacă aceasta nu seamănă cu alte aluniţe de pe pielea corpului dvs. şi dacă arată neobişnuit pe fundalul acestora, mai ales în cazul în care:

a) aluniţa veche începe brusc (la mai mulţi ani după apariţie) să-şi schimbe forma şi să se «comporte» într-un mod ciudat (provoacă dureri, prurit, sîngerează, creşte în dimensiuni);

b) aluniţa nouă nu seamănă încă de la apariţie cu celelalte aluniţe de pe corpul dvs..

Vezi toate recomandările noastre privind modalităţile de diferenţiere a aluniţelor de cancerul de piele şi modalităţile de îndepărtare a aluniţelor care vă produc disconfort în articolul Răspunsuri la întrebări privind aluniţele.

Cum aş putea să mă simt în cazul cancerului de piele?

În manualele tradiţionale de medicină nu sunt descrise niciun fel de «senzaţii tipice» care ar putea indica asupra apariţiei cancerului de piele. Cu toate acestea, unii specialişti în domeniul dermatologiei, care acordă consultaţii multor bolnavi cu cancer de piele, afirmă că pacienţii lor deseori le povestesc că «simt momentul în care aluniţa (sau pata) de pe pielea lor se transformă în cancer».

Cum trebuie să examinez pielea ca să depistez la timp simptome posibile de cancer?

Mulţi specialişti în dermatologie recomandă tuturor oamenilor să-şi examineze periodic (o dată pe lună) pielea pentru a contabiliza toate aluniţele noi, petele şi alte schimbări de la suprafaţa pielii ce pot avea vreo legătură cu cancerul.

Pentru a examina întregul corp, trebuie să vă dezbrăcaţi până la piele într-o încăpere bine luminată în care se află o oglindă verticală mare.

  1. La început, examinaţi-vă cu atenţie faţa, urechile şi partea din faţă a gâtului, pieptului şi abdomenului.
  2. Privind în oglindă, examinaţi minuţios pielea de pe cap, separând cu pieptenele şuviţe cât mai subţiri de păr.
  3. Ridicaţi mâinile în sus şi, privind în oglindă, examinaţi atent pielea de la subsuori.
  4. Mai apoi, examinaţi-vă unghiile şi pielea între degetele de la mâini.
  5. Întorceţi-vă cu spatele la oglinda mare şi, ţinând în mâini o oglindă ceva mai mică, examinaţi-vă cu atenţie şalele, spinarea şi partea posterioară a gâtului.
  6. Aşezaţi-vă pe un scaun (sau pe muchia căzii) şi examinaţi amănunţit regiunea organelor genitale, coapsele, fluierul piciorului, unghiile şi pielea între degetele de la picioare.
  7. Utilizând o oglindă mică, examinaţi-vă partea din spate a coapselor şi pielea de la perineu.
  8. Dacă aveţi posibilitate, fotografiaţi aluniţele şi petele de pe pielea dvs..
Atenţie!

Chiar dacă vă examinaţi des şi minuţios pielea, nu trebuie să mizaţi prea mult pe precizia acestui «examen».

Chiar şi specialiştii experimentaţi în dermatologie nu întotdeauna pot determina cu ochiul liber dacă cutare sau cutare schimbare ce survine pe piele este «periculoasă» sau nu.

Dacă, în timpul unui examen regulat, observaţi pe pielea dvs. vreo formaţiune sau vreo schimbare ce vi se pare «ciudată», e mai bine să mergeţi la medic.

 

Urmăriţi şi depistaţi la timp simptomele cancerului de piele la părinţii dvs. de vârstă înaintată

În cadrul mai multor cercetări clinice, s-a stabilit că toate formele cancerului de piele apar cel mai frecvent la oamenii în vârstă.

Deoarece oamenii în vârstă au, de regulă, mai puţină grijă de aspectul lor exterior, ei pot să nu observe, perioade îndelungate de timp, apariţia unor «leziuni», «pete» sau «aluniţe ciudate», care pot fi primele semne ale cancerului de piele. Mai mult, s-ar putea ca ei nici să nu ştie mare lucru despre cancerul de piele şi nici despre faptul că formaţiuni de acest gen ar putea fi simptomele maladiei respective.

Dacă aveţi părinţi mai în vârstă, scrutaţi pielea de pe faţa, gâtul şi mâinile acestora. De cele mai multe ori, cancerul se dezvoltă anume în aceste regiuni ale corpului.

Care sunt cauzele apariţiei cancerului de piele? Dezvoltarea acestei maladii poate fi legată de acţiunea razelor solare, de băile de soare sau de vizitele la solar?

Studiind rezultatele cercetărilor ştiinţifice, efectuate în mai multe ţări ale lumii, am putea răspunde la această întrebare în felul următor:

În momentul de faţă, există mai multe date ştiinţfiice verificate care indică asupra faptului că expunerea îndelungată la soare şi vizitele la solar pot favoriza, într-adevăr, dezvoltarea celor trei tipuri de cancer al pielii.

Explicarea detaliată a motivelor pentru care razele solare pot favoriza dezvoltarea cancerului de piele şi a modului de organizare a odihnei şi a muncii la soare în condiţii de siguranţă – în articolul Răspunsuri la întrebări privind băile de soare.

Vizitele la solar pot spori, de asemenea, probabilitatea dezvoltării cancerului. Rezultatele unor cercetări arată că, numai în SUA, vizitele la solar determină peste 170 000 de îmbolnăviri noi cu cancer de piele (în special, cu carcinom bazocelular).

În cadrul studiilor ştiinţifice, s-a mai stabilit că fumatul poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea carcinomului celular scuamos.

Riscul dezvoltării carcinomului bazocelular poate fi mai ridicat la oamenii care contactează, la locul de muncă, cu substanţe precum arsenicul, gudronul, smoala, parafina, uleiurile industriale sau cu sursele de radiaţie.

Probabilitatea mai multor tipuri de cancer de piele poate fi mărită şi la oamenii care au făcut cure de fototerapie sau la persoanele care administrează medicamente ce reduc imunitatea.

Cancerul de piele se transmite prin ereditate? Este adevărat că pot face cancer de piele dacă una din rudele mele a suferit de această boală?

În cadrul studiilor ştiinţifice s-a stabilit că probabilitatea dezvoltării cancerului de piele (în special, a melanomului) poate fi determinată, într-o măsură destul de mare, de predispoziţia genetică a persoanei respective pentru această maladie.

Aceasta înseamnă că genele care determină dezvoltarea melanomului pot fi transmise de la părinţi la copii. În unele familii, această formă rară a cancerului se dezvoltă, succesiv, la câţiva membri ai familiei (de exemplu, la unul din părinţi, apoi la copiii şi la nepoţii acestuia etc.).

Dezvoltarea carcinomului celular bazal şi celular scuamos depinde într-o măsură mai mică de predispoziţia genetică.

Dacă una dintre rudele dvs. apropiate se îmbolnăveşte de cancer la piele (în special, melanom), mergeţi neapărat la medicul dermatolog pentru ca acesta să vă examineze pielea de pe corp. Daţi-le acelaşi sfat şi celorlalte rude.

În cazul în care medicul va confirma, în cazul dvs., că riscul dezvoltării melanomului este sporit (acest lucru este posibil dacă specialistul observă pe pielea dvs. câţiva nevi atipici), vă va sfătui să reveniţi peste câteva luni pentru a evalua modul în care «evoluează aluniţele suspecte».

Mai apoi, va mai trebui să vizitaţi cabinetul dermatologului de 1-2 ori pe an.

Dacă, în timpul unui examen de rutină, medicul observă că una dintre aluniţele dvs. începe să se dezvolte ca o tumoare, el va reuşi să o îndepărteze la timp. Aceasta va elimina totalmente riscul transformării aluniţei în cancer.

Cancerul de piele este contagios?

Cancerul de piele nu este contagios. Puteţi comunica şi îngriji fără nicio grijă persoanele care suferă de cancer de piele.

Copiii pot face cancer de piele?

Cancerul de piele se poate dezvolta la orice vârstă. Cu toate acestea, maladia apare destul de rar la copii, mai ales dacă copilul are sub 9-10 ani.

O excepţie de la regulă sunt copiii care vin pe lume cu semne din naştere mari, care, în limbaj medical, se numesc «nevi gigant». La aceşti copii, cancerul de piele (melanomul) se poate dezvolta destul de timpuriu (până la vârsta de 5 ani). Mai multe detalii la acest subiect — în articolul nostru Nevii.

Dacă cineva din rudele apropiate ale copilului s-a îmbolnăvit de cancer de piele (în special de melanom), iar copilul a împlinit deja vârsta de 10 ani, ar fi bine să-l duceţi la medicul dermatolog pentru un examen profilactic, după cum spuneam şi mai sus, în paragraful Cancerul de piele se transmite prin ereditate?

Profilaxia: cancerul de piele poate fi prevenit cumva?

Chiar dacă, în momentul de faţă, nu există medicamente şi vaccinuri ce ar putea preveni în totalitate dezvoltarea cancerului de piele, aţi putea reduce, într-o măsură considerabilă, probabilitatea acestei maladii în cazul dvs. dacă veţi respecta câteva reguli simple, după cum urmează:

  1. Încercaţi să limitaţi şederea la soare, renunţaţi la bronzul intens şi vizitele la solar. După cum spuneam mai sus, razele solare pot fi unul dintre factorii principali care provoacă dezvoltarea cancerului de piele. Mai multe recomandări detaliate în această privinţă – în articolul nostru Expunerea la soare în condiţii de siguranţă.
  2. Dacă cineva dintre rudele dvs. apropiate se îmbolnăveşte de cancer de piele, apelaţi la medicul dermatolog pentru a verifica «propriile dvs. aluniţe», după cum spuneam şi mai sus, în paragraful Cancerul de piele se transmite prin ereditate?
  3. Dacă nu aţi împlinit vârsta de 40 de ani, ar fi o idee bună să mergeţi la medicul dermatolog 1 dată în 3 ani pentru efectuarea unui examen profilactic. Dacă aveţi peste 40 de ani, ar fi bine să efectuaţi acest examen la dermatolog 1 dată pe an.

Diagnosticul: ce trebuie să facă medicul pentru a depista cancerul de piele?

Dacă cineva merge la medic pentru a controla o «aluniţă stranie sau o pată de pe piele», care poate fi, din punctul său de vedere, cancer cutanat, specialistul va recurge, mai întâi, la examenul vizual şi va adresa câteva întrebări pentru a afla în ce împrejurări şi când anume a apărut formaţiunea respectivă pe piele şi cum a evoluat aceasta din momentul apariţiei.

După cum spuneam mai sus, «pericolul aluniţei» rezidă mai ales în măsura în care aceasta se deosebeşte de alte aluniţe sau pete de pe pielea dvs.. De aceea, medicul vă poate ruga să vă dezbrăcaţi până la piele, pentru a examina cu atenţie pielea şi aluniţele de pe tot corpul.

Uneori, în urma acestui control, medicii stabilesc că «aluniţa» care l-a făcut pe om să vină la examenul medical este absolut inofensivă, dar şi să descopere, în acelaşi timp, într-o altă parte a corpului, pe care persoana respectivă nu o examinase, o «aluniţă cu adevărat suspectă».

Medicul nu poate diferenţia exact, cu ochiul liber, toate aluniţele sau petele examinate de cancerul de piele, de aceea, atunci când depistează o formaţiune «suspectă», el poate recurge la dermatoscopie (cu alte cuvinte, să examineze pielea cu ajutorul unui aparat optic special). Mai multe detalii despre modalitatea de efectuare a dermatoscopiei – în articolul nostru Dermatoscopia.

Dacă dermatoscopia va arăta că aluniţa sau pata de pe piele au aspectul unor formaţiuni canceroase, medicul poate recomanda îndepărtarea în regim de urgenţă a acesteia pe cale chirurgicală (adică extirparea cu ajutorul bisturiului) sau efectuarea biopsiei. În acest caz, imediat după operaţie, medicul va expedia fragmentele de ţesut prelevate din aluniţa extirpată pentru examenul histopatologic.

Rezultatele acestei analize pot fi gata peste câteva săptămâni, iar pe baza lor medicul va stabili definitiv dacă aluniţa sau pata respectivă fuseseră cancer şi dacă aveţi nevoie de un tratament suplimentar sau nu.

Descoperind una sau mai multe aluniţe suspecte, dermatologul vă mai poate recomanda examenul repetat, peste o anumită perioadă de timp, după care, ţinând cont de schimbările care s-au produs de la examenul precedent, va putea stabili ce urmează să faceţi.

Cancerul de piele poate fi detectat cu ajutorul testului de sânge pentru markerii tumorali?

Până în momentul de faţă, din păcate, nu au fost elaborate teste pentru markerii tumorali (substanţe chimice), a căror prezenţă în sânge ar putea indica asupra cancerului de piele.

Informaţii detaliate despre melanom

Ce semnifică melanomul superficial-extensiv, nodular, acral şi lentiginos?

Termenii «superficial-extensiv», «nodular», «acral» şi «lentiginos» se utilizează în medicină pentru descrierea celor 4 forme principale ale melanomului, care diferă unele de altele după modul de dezvoltare a tumorii.

  • Termenul melanom superficial-extensiv este întrebuinţat de medici în special atunci când melanomul creşte prin extindere pe suprafaţa pielii. Melanomul superficial-extensiv poate arăta ca nişte «pete negre» sau «aluniţe» cu diametrul de peste 2 mm.
  • Termenul melanom nodular este utilizat de medici pentru a descrie cazurile de melanom în care tumoarea arată ca o aglomerare densă de celule.
  • Termenul melanom lentiginos este folosit în cazurile în care melanomul arată ca o pată mare, dar plană, de culoare închisă (peste 3 cm în diametru).
  • Termenul melanom acral se utilizează când melanomul se formează pe mâini, pe picioare, pe pe degete sau sub unghii (melanomul subunghial).

Șansele de supravieţuire, stadiile de dezvoltare şi tratamentul melanomului

Cele mai importante întrebări care îi interesează pe oamenii ce se confruntă cu problema melanomului se rezumă, de regulă, la următoarele:

  1. Cât de periculoasă este tumoarea aceasta malignă şi ce şanse de însănătoşire/ supravieţuire are omul care suferă de melanom?
  2. Ce tratament pot propune medicii şi în ce condiţii acesta poate fi eficient?
  3. Ce semnifică stadiile diferite de dezvoltare a melanomului şi cum pot influenţa metastazele asupra tratamentului?

Toate aceste întrebări sunt strâns legate între ele, dat fiind că şansele de supravieţuire în caz de melanom, pericolul pe care îl prezintă maladia şi posibilităţile de tratament depind de stadiul de dezvoltare în care se află tumoarea.

Stadiul 0 al melanomului

Stadiul 0 (zero) al melanomului înseamnă că celulele tumorii sunt localizate numai pe stratul superficial al pielii şi nu pătrund în straturile mai adânci.

În stadiul 0, tratamentul constă doar în îndepărtarea chirurgicală a melanomului. După intervenţie nu este necesar un alt tratament.

Șansele de supravieţure după intervenţia chirurgicală pe melanomul aflat în stadiul 0 constituie 97%.

Stadiul 1 al melanomului

Stadiul 1 al melanomului înseamnă că grosimea tumorii constituie mai puţin de 1 mm şi tumoarea încă nu a produs metastaze.

Tratamentul melanomului în stadiul 1 constă în intervenţia chirurgicală, în timpul căreia medicii îndepărtează nu numai tumoarea, dar şi o parte din ţesuturile normale de piele din jurul melanomului. Pe lângă această operaţie, medicii mai pot recomanda efectuarea unei biopsii a ganglionilor limfatici pentru a determina dacă în aceştia sunt sau nu prezente metastazele tumorii (vezi mai jos).

Șansele de supravieţuire după îndepărtarea chirurgicală a melanomului aflat în stadiul 1 de dezvoltare constituie 75-95%.

Stadiile 2 şi 3 ale melanomului

Stadiul 2 al melanomului înseamnă că grosimea tumorii atinge 4 mm şi mai mult, dar melanomul încă nu a produs metastaze. Stadiul 3 al melanomului înseamnă că tumoarea a produs deja metastaze în cei mai apropiaţi ganglioni limfatici.

În stadiile 2 şi 3 medicii îndepărtează pe cale chirurgicale melanomul şi toţi ganglionii limfatici din preajmă, în care tumoarea ar fi putut produce metastaze.

Ce înseamnă dacă melanomul a produs metastaze în ganglionii limfatici sau în organele interne?

metastazele melanomului se pot răspândi în corp prin vasele sangvine sau prin cele limfatice.

În aproximativ 2/3 din cazuri, tumoarea se răspândeşte prin vasele limfatice, iar metastazele apar în ganglionii limfatici situaţi în preajma melanomului.

Dacă metastazele nu modifică aspectul exterior al ganglionilor limfatici, acestea se numesc micrometastaze. Aceste metastaze pot fi depistate numai cu ajutorul examenului histopatologic al ţesuturilor prelevate din ganglionii limfatici.

Șansele de supravieţuire în caz de micrometastaze în următorii 10 ani constituie 30-70%.

În cazurile în care metastazele din ganglionii limfatici se dezvoltă rapid, ganglionii pot creşte în dimensiuni. În condiţiile unor metastaze tumorale de acest fel, şansele de supravieţuire consituie 20-40%.

La unii oameni, metastazele melanomului se formează în vasele limfatice, la oarece depărtare de tumoarea principală. În cazul unor metastaze de acest fel, şansele de supravieţuire în următorii 10 ani consituie circa 30-50%.

Stadiul 4 al melanomului

Stadiul 4 al melanomului înseamnă că metastazele melanomului s-au format în organele interne, de exemplu, în plămâni, în ficat sau în creier.

Stadiul 4 al melanomului nu poate fi tratat pe cale chirurgicală. În asemenea cazuri, medicii pot propune unele medicamente noi pentru chimioterapie (a căror eficacitate încă nu este determinată cu exactitate) sau extirparea celor mai periculoase metastaze.

Șansele de supravieţuire în următorii 5 ani, în caz de melanom aflat în stadiul 4, constituie în jur de 10%.

Melanomul se poate dezvolta din nou după operaţie?

La aproximativ 3-5% din oamenii care au suferit de melanom şi au efectuat tratamentul corespunzător, peste ceva timp de la intervenţia chirurgicală se dezvoltă o tumoare nouă.

Din acest motiv, medicii oncologi le recomandă pacienţilor care s-au tratat cu succes de melanom să monitorizeze atent starea pielii şi să viziteze cu regularitate cabinetul medical (o dată la câteva luni sau o dată la jumătate de an), pentru un examen profilactic.

Informaţii detaliate despre bazaliom (carcinomul bazocelular)

Bazaliomul (sinonime: carcinomul bazocelular, carcinomul celular bazal) este cea mai răspândită şi, totodată, cea mai puţin agresivă formă a cancerului de piele.

De cele mai multe ori, bazaliomul se dezvoltă pe pielea de pe faţă şi de pe cap: în regiunea ochilor (pe pleoapa superioară sau pe pleoapa inferioară), pe nas, buze, obraji, frunte, urechi, pe partea acoperită cu păr a capului.

Mai rar, bazaliomul se dezvoltă pe pielea trunchiului (pe spinare), pe mâini sau picioare.

Bazaliomul se dezvoltă la mulţi oameni. Șansele de a dezvolta o asemenea formă a cancerului de piele pe parcursul vieţii constituie, în medie, 33% la bărbaţi şi 23% la femei.

Ce semnifică termeni precum carcinom bazocelular superficial, solid, nodular, plan, pigmentat sau multicentric?

Termenii de mai sus se utilizează, în medicină, pentru a descrie mai precis modul în care se dezvoltă bazaliomul şi aspectul acestuia.

Termenii «superficial» şi «plan» înseamnă, în particular, că tumoarea se dezvoltă, în principal, pe suprafaţa pielii.

Termenii «nodular» şi «solid» înseamnă că celulele canceroase, din care este alcătuită tumoarea, se adună şi formează împreună un «cuib» bine consolidat.

Termenul «bazaliom pigmentat» înseamnă că celulele care formează tumoarea diferă cromatic de celulele obişnuite ale pielii.

Îmbinarea de cuvinte «carcinom bazocelular multicentric» înseamnă că pe pielea bolnavului au apărut mai multe focare ale acestei tumori.

Bazaliomul este periculos? Ce urmări poate provoca carcinomul bazocelular? E adevărat că tumoarea aceasta nu dă metastaze? Care sunt şansele de însănătoşire completă în caz de bazaliom?

După cum spuneam mai sus, carcuinomul bazocelular este cea mai puţin agresivă formă a cancerului cutanat. Acest lucru este adevărat. Spre deosebire de celelalte forme ale cancertului de piele, bazaliomul nu dă metastaze decât în cazuri excepţionale (la mai puţin de 0,5% din bolnavi).

Cu toate acestea, carcinomul bazocelular poate distruge agresiv pielea sănătoasă şi orice alte ţesutri situate în preajma acestuia. De exemplu, bazaliomul de pe urechi, nas sau buze poate distruge totalmente aceste părţi ale feţei. Carcinomul bazocelular de pe obraji poate ajunge la oasele maxilarului superior şi le poate distruge.

Șansele de vindecare în caz de bazaliom sunt, de regulă, foarte înalte: toţi sau aproape toţi oamenii care fac carcinom bazocelular pot miza pe o însănătoşire completă.

Câte stadii de dezvolatre are bazaliomul?

Spre deosebire de alte forme ale cancerului de piele, carcinomul bazocelular nu trece prin stadii diferite de dezvoltare: tumoarea pur şi simplu se extinde, distrugând treptat ţesuturile sănătoase din jur.

Unde şi cum se tratează carcinomul bazocelular? Care metodă de tratament este mai eficientă?

Bazaliomul se tratează în spitale oncologice specializate sau în centrele dermatologice.

În prezent, medicii oncologi (şi dermatologi) utilizează următoarele metode în tratamentul carcinomului celular bazal:

  • Unguente ce conţin medicamente care blochează înmulţirea celulelor canceroase (în particular, 5-fluorouracil sau imiquimod);
  • Terapia criogenică a tumorii (cu alte cuvinte, îngheţarea carcinomului cu azot lichid);
  • Cauterizarea tumorii cu laser;
  • Distrugerea tumorii prin radioterapie (prin iradiere);
  • Îndepărtarea chirurgicală a tumorii;
  • Terapia fotodinamică (PDT).

Fiecare dintre metodele acestea are avantajele şi dezavantajele sale şi este potrivită numai pentru tratamentul unor tipuri anumite de bazaliom.

De regulă, medicii optează pentru o metodă sau alta, pornind de la o serie întreagă de date privind modul şi locul în care se dezvoltă carcinomul bazocelular la persoana care urmează să efectueze cura de tratament respectivă.

De exemplu, pentru a înlătura carcinoamele bazocelulare superficiale, medicul poate apela la cauterizarea cu azot lichid, la terapia fotodinamică sau la îndepărtarea pe cale chirurgicală a tumorii.

Pe de altă parte, pentru a îndepărta bazalioame mai mari, situate în straturi mai adânci ale pielii, medicul poate recomanda radioterapia sau un tratament combinat: de exemplu, îndepărtarea tumorii pe cale chirurgicală, urmată de radioterapie.

Carcinomul bazocelular se poate forma nou după ce este îndepărtat?

Din păcate, după extirpare, bazaliomul se poate dezvolta din nou (fenomenul se mai numeşte recidivă) pe acelaşi loc, peste câteva luni sau ani. În afară de aceasta, după tratamentul carcinomului bazocelular sau al celui scuamocelular (vezi mai jos), tumoarea cutanată poate reapărea în altă regiune a corpului.

Rezultatele unor cercetări ştiinţifice arată că în primii 5 ani de după tratamentul bazaliomului, un nou focar de cancer cutanat apare la 50% din pacienţi.

Formarea repetată a bazaliomului după intervenţia chirurgicală este foarte probabilă dacă până la operaţie acesta avea dimensiuni mari şi dacă se afla, iniţial, pe pleoape, nas, buze sau urechi.

Pentru a observa la timp formarea repetată a carcinomului bazocelular şi deci pentru a îndepărta la timp tumoarea, medicul poate recomanda examenul profilactic periodic.

Ce regim alimentar trebuie urmat în caz de carcinom bazocelular?

În caz de bazaliom, nu este necesar un regim alimentar special şi nici nu trebuie respectată vreo dietă anume.

Informaţii detaliate despre carcinomul scuamocelular

În 20% de cazuri, cancerul care se dezvoltă pe piele este carcinomul celular scuamos.

Cel mai frecvent, carcinomul scuamocelular se dezvoltă în regiunile corpului expuse frecvent la acţiunea razelor solare, de pildă, pe faţă (în special, pe buza inferioară, urechi, pielea de lângă urechi sau pe tâmple, frunte ori pe partea capului acoperită cu păr), dar şi pe dosul palmelor, gât sau picioare.

Stadiile carcinomului scuamocelular, şansele de supravieţuire şi tratamentul

Cele mai importante întrebări care îi interesează pe oamenii la care s-a depistat carcinomul scuamocelular se rezumă, de regulă, la următoarele:

  1. Cât de periculoasă este această tumoare şi cât de mari sunt şansele ca medicii să o poată îndepărta în întregime?
  2. Ce semnifică stadiile diferite de dezvoltare a carcinomului scuamocelular şi cum poate influneţa prezenţa metastazelor asupra eficacităţii tratamentului?

Toate aceste întrebări sunt strâns legate între ele, deoarece şansele de supravieţuire în caz de carcinom scuamocelular, pericolul pe care îl prezintă maladia şi posibilităţile de tratament depind de stadiul de dezvolatre în care se află tumoarea.

Stadiile 0, 1 şi 2 ale carcinomului scuamocelular

Stadiul 0 (zero) înseamnă că focarul tumorii are dimensiuni mici şi că celulele sale sunt localizate doar pe straturile superficiale ale pielii.

Stadiul 1 înseamnă că focarul carcinomului scuamocelular are peste 2 cm în diametru şi că celulele sale au început să pătrundă în straturile mai adânci ale pielii.

Stadiul 2 înseamnă că focarul carcinomului celular scuamos are de la 2 la 4 cm în diametru şi că celulele tumorale au început să se răspândească în straturile adânci ale pielii.

În stadiile incipiente, tratamentul carcinomului celular scuamos constă în îndepărtarea tumorii pe cale chirurgicală sau printr-o altă metodă (de exemplu, prin cauterizare cu azot lichid, radioterapie, medicamente speciale care blochează dezvoltarea celulelor canceroase, cauterizare cu laser).

Șansele de supravieţuire după vindecarea cu succes a carcinomului în primii 5 ani după tratament constituie peste 90%.

Stadiile 3 şi 4 de dezvoltare a carcinomului scuamocelular

Stadiul 3 al carcinomului celular scuamos înseamnă că tumoarea a produs deja metastaze în ganglionii limfatici învecinaţi.

Stadiul 4 de dezvoltare a carcinomului scuamocelular înseamnă că metastazele cancerului au pătruns inclusiv în organele interne (de exemplu, în plămâni).

În stadiile târzii de dezvoltare a carcinomului scuamocelular, medicul poate propune o intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii şi a metastazelor acesteia (cu condiţia că acest lucru este posibil). De asemenea, medicul poate prescrie un tratament suplimentar, şi anume chimioterapia cu medicamente precum 5-fluorouracil (Xeloda).

În stadiile tardive ale carcinomului scuamocelular, şansele de supravieţuire în primii 5 ani pot constitui de la 25 la 45%.

Carcinomul scuamocelular se poate forma din nou după ce este îndepărtat chirurgical?

Din păcate, chiar şi după un tratament reuşit, carcinomul celular scuamos se poate dezvolta din nou peste câteva luni sau ani.

Carcinomul se poate forma în acelaşi loc (probabilitatea constituie, în acest caz, 20%) sau într-o altă regiune a corpului.

Rezultatele unor cercetări arată că, în primii 2 ani după tratamentul carcinomului scuamocelular, la circa 40% din pacienţi poate apărea un nou focar al acestui carcinom sau un focar de bazaliom (vezi mai sus).

Dacă dvs. sau cineva din rudele dvs. aţi urmat tratament pentru cancer de piele, întrebaţi-l neapărat pe medic cât de des trebuie să-l vizitaţi pentru a efectua examenul profilactic. Medicul vă poate sfătui să veniţi o dată în câteva luni. De fiecare dată, medicul va examina minuţios pielea dvs.. Aceasta îi va permite să depisteze la timp simptomele recidivei carcinomului (în cazul în care tumoarea va reapărea) şi să-l îndepărteze în cel mai timpuriu stadiu de dezvoltare, când şansele de vindecare completă sunt foarte mari.

Deschideți surse
  • Akcam, T.M., Gubisch, W. & Unlu, H., 2012. Nonmelanoma Skin Cancer of the Head and Neck: Surgical Treatment. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 20(4), pp.455–471. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2012.08.001.
  • Bauer, J. & Garbe, C., 2003. Acquired melanocytic nevi as risk factor for melanoma development. A comprehensive review of epidemiological data. Pigment cell research / sponsored by the European Society for Pigment Cell Research and the International Pigment Cell Society, 16(3), pp.297–306.
  • Caini, S. et al., 2009. Meta-analysis of risk factors for cutaneous melanoma according to anatomical site and clinico-pathological variant. European Journal of Cancer, 45(17), pp.3054–3063. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.ejca.2009.05.009.
  • Cheung, W.L. & Smoller, B.R., 2012. Dermatopathology Updates on Melanocytic Lesions. Dermatologic Clinics, 30(4), pp.617–622. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.det.2012.06.014.
  • Clarke, P., 2012. Nonmelanoma skin cancers. Australian Family Physician, 41(7), pp.476–480.
  • Coit, D.G. et al., 2012. NCCN.org Melanoma.
  • Croswell, J. & Shin, Y.R., 2012. Behavioral counseling to prevent skin cancer. American Family Physician, 86(8), pp.773–774.
  • Dubas, L.E. & Ingraffea, A., 2013. Nonmelanoma Skin Cancer. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 21(1), pp.43–53. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2012.10.003.
  • Dummer, R. et al., 2012. Cutaneous melanoma: ESMO clinical practice guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology, 23(SUPPL. 7).
  • Ermertcan, A.T., Hellings, P.W. & Cingi, C., 2012. Nonmelanoma Skin Cancer of the Head and Neck: Nonsurgical Treatment. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 20(4), pp.445–454. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2012.08.004.
  • Eskiizmir, G. & Cingi, C., 2012. Nonmelanoma Skin Cancer of the Head and Neck: Current Diagnosis and Treatment. Facial Plastic Surgery Clinics of North America, 20(4), pp.415–417. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.fsc.2012.07.003.
  • Planta, M.B., 2011. Sunscreen and Melanoma: Is Our Prevention Message Correct? The Journal of the American Board of Family Medicine, 24(6), pp.735–739.
  • Prise en charge diagnostique et thérapeutique du carcinome épidermoïde cutané (spinocellulaire) et de ses précurseurs. Recommandations. Annales de Dermatologie et de Venereologie, 136(SUPPL. 5), pp.228–237, 2009.
  • Self-examination, DETECT Skin Cancer : Body Mole Map PREVENT Skin Cancer : Protect Yourself From the Sun, 2013
  • Telfer, N.R., Colver, G.B. & Morton, C.A., 2008. Guidelines for the management of basal cell carcinoma. British Journal of Dermatology, 159(1), pp.35–48.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.