Explicaţia detaliată a cancerului de colon şi a cancerului rectal (cancerul colorectal): simptomele şi semnele, stadiile dezvoltării, diagnosticul şi tratamentul eficient

Cuprins:

Ce este cancerul de colon şi cancerul rectal (cancerul colorectal)?

Cancerul de colon este o tumoare malignă cu capacitatea de evoluţie agresivă şi de răspândire la organele din jur.

Puteţi întâlni, fie vizitând medicul, fie consultând literatura medicală, unii termeni referitori la cancerul colorectal, precum

  • adenocarcinomul,
  • carcinomul spinocelular,
  • limfomul,
  • sarcomul etc.

Toate acestea sunt diferite tipuri de cancer care pot să se dezvolte în colon.

Una dintre cele mai răspândite forme ale cancerului de colon este adenocarcinomul care se dezvoltă din celulele epiteliului interior al colonului (din celulele mucoasei). O formă a cancerului, întâlnită mai rar, este carcinomul spinocelular care se dezvoltă din celulele epiteliului, situate în locul trecerii rectului în anus.

Anatomic, structura colonului este constituită din următoarele porţiuni: cecul cu apendice, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, sigmoidul, rectul.

Structura anatomică a intestinului gros (colonului)

Cancerul poate să se dezvolte în orice parte a colonului. În 20% de cazuri, acesta se dezvoltă în cec, în 20% de cazuri – în rect, în 25% de cazuri – în sigmoid şi în 10% de cazuri – în locul trecerii a sigmoidului în rect.

Rectul este o parte componentă a colonului, însă, pentru a specifica exact localizarea tumorii, termenul „cancerul de colon” medicii îl înlocuiesc cu termenul „cancerul rectal„. Aceşti doi termeni „Cancerul de colon” şi „cancerul rectal” pot fi înlocuite cu unul singur „cancerul colorectal„.

Cauzele dezvoltării cancerului rectal şi a cancerului de colon

La baza dezvoltării cancerului colorectal stă procesul transformării maligne a celulelor din diferite ţesuturi ale colonului.

În 75% de cazuri, cauzele dezvoltării cancerului colorectal rămân nedepistate. Celelalte 25% de cazuri le revin persoanelor cu riscul sporit de dezvoltare a acestei boli.

Fiţi atenţi!

Unui risc considerabil al transformării maligne a celulelor normale ale colonului în cancer se supun:

  • persoanele care, fie suferă de polipi la colon, fie la acestea, în trecut, polipii au fost înlăturaţi;
  • persoanele, rudele apropiate (părinţii, surorile, fraţii) ale cărora au suferit de cancer colorectal;
  • persoanele care suferă, fie de colita ulceroasă nespecifică, fie de boala Crohn.

Evoluţia cancerului de colon este un proces lent şi poate să dureze timp de 10 ani şi mai mult. La stadiul de dezvoltare a tumorii maligne (de exemplu, transformării polipului în cancer) eficacitatea tratamentului este egală, aproximativ, cu 100%. Prin urmare, toate persoanele care, fie suferă de polipi la colon, fie au rude care au suferit de cancer colorectal, fie suferă de boala Crohn, fie suferă de colită ulceroasă nespecifică, trebuie, periodic, să se supună unor investigaţii preventive, în scopul depistării tumorilor maligne la stadiul începător de dezvoltare şi înlăturării acestora cu succes (vezi mai jos investigaţiile preventive).

Cancerul colorectal şi alimentaţia

Unele studii au arătat că riscul de dezvoltare a cancerului colorectal se află într-o legătură directă cu modul de alimentaţie a persoanei.

În special, riscul de dezvoltare a cancerului colorectal este mărit la persoanele care consumă multă carne şi multe grăsimi animale.

Şi invers, diminuarea riscului dezvoltării cancerului colorectal este posibilă datorită unei diete bogate în fibre vegetale şi antioxidanţi (fructe şi legume proaspete), peşte şi uleiuri vegetale nesaturate (ulei de floarea-soarelui, ulei de măsline).

În India şi în ţările africane, cazurile de cancer colorectal sunt extrem de rare, datorită faptului că raţia oamenilor în aceste regiuni se bazează pe produsele vegetale bogate în fibre şi în antioxidanţi, dar şi datorită suplimentelor nutritive cu seleniu şi calciu. Şi invers, rata înaltă a îmbolnăvirii de cancer colorectal revine ţărilor dezvoltate din Occident. În aceste ţări, raţia alimentară a populaţiei se bazează, în mare parte, pe produsele de origine animală care conţin multe grăsimi.

Cancerul colorectal, alcoolul şi fumatul

Conform studiilor recent efectuate, consumul regulat al băuturilor alcoolice (în cantitate de peste 30 ml de alcool pe zi) sporeşte riscul dezvoltării cancerului rectal şi, mai puţin, a cancerului în alte zone ale colonului. În plus la aceasta, riscul dezvoltării cancerului colorectal este mai mare la persoanele care consumă berea, în comparaţie cu cei care consumă vinul.

Fumatul (în special, la vârsta fragedă), de asemenea, sporeşte riscul îmbolnăvirii de cancer colorectal.

Cancerul colorectal şi vârsta

Riscul dezvoltării cancerului colorectal se măreşte odată cu vârsta, în special, după 50 ani.

În ţările dezvoltate economic, riscul îmbolnăvirii de cancer colorectal este egal, aproximativ, cu 6%.

Aspirina diminuează riscul dezvoltării cancerului colorectal şi a altor tipuri de cancer

Este cunoscut faptul că, în scopul reducerii coagulării sângelui, unor persoane cu vârsta de peste 40-50 ani, care suferă de hipertensiune arterială şi de alte boli cardiovasculare, se recomandă administrarea preventivă a aspirinei.

Unele studii recente au arătat că administrarea regulată a aspirinei nu numai că diminuează riscul de infarct şi de ictus, dar şi diminuează riscul dezvoltării a unor tipuri de cancer colorectal, cancer la creier, cancer pulmonar, cancer de prostată.

Se observă această diminuare a riscului cancerului în cazurile în care aspirina se administrează regulat, în medie, timp de 5 ani.

Cauzele şi semnele dezvoltării cancerului rectal şi a cancerului de colon

De regulă, cancerul colorectal se manifestă prin unul sau prin mai multe simptome, care persistă şi se dezvoltă timp de câţiva ani. În unele cazuri, cancerul colorectal nu se manifestă prin niciun simptom şi se depistează, fie întâmplător, în urma unui control preventiv, fie după apariţia metastazelor.

Primele semne ale bolii

Primul şi cel mai frecvent simptom al cancerului colorectal este sângerarea din anus, care poate fi observată prin următoarele semne:

  • Apariţia urmelor de sânge cu aspectul, fie de dungi, fie de cheaguri, în mase fecale;
  • Urme de sânge pe hârtia igienică;
  • Urme de sânge pe lenjeria intimă.
Dificultatea problemei, în cazul dat, constă în faptul că majoritatea pacienţilor consideră apariţia urmelor de sânge drept semn al hemoroizilor, al fisurilor anale sau al diverticulozei, care, posibil, le-au fost depistate în trecut şi tratamentul cărora ei l-au efectuat de multiple ori. Prin urmare, numai foarte puţinii dintre ei se adresează medicului pentru a efectua investigaţiile necesare determinării cauzelor reale ale acestor semne.

În plus, dificultatea problemei constă şi în aspectul delicat ale bolilor de colon, dar şi faptul că pe mulţi îi sperie investigaţiile care se efectuează în scopul depistării acestor boli. Din această cauză, având simptomele enumerate mai sus chiar şi prima dată, mulţi oamenii preferă, fie să rabde mult timp, fie să se autotrateze, în loc să se adreseze medicului, şi, prin urmare, îşi diminuează şansele la vindecare.

Alte simptome

Simptomele întâlnite mai rar pot fi:

  • Diareea persistentă şi, la prima vedere, inexplicabilă;
  • Constipaţia persistentă, fie cu formarea fecalelor dense, fie cu dificultăţi ale defecării fecalelor moi, care necesită utilizarea continuă a laxativelor;
  • Senzaţia de intestine negolite şi chemări false la defecare.

Simptomele posibile ale formării metastazelor

De regulă, cancerul de colon se răspândeşte la organele din jur. Posibilele simptome ale formării metastazelor pot fi:

  • Durerile de spate;
  • Durerile în abdomen;
  • Dificultăţi de urinare;
  • Icterul;
  • Senzaţia de slăbiciune;
  • Scăderea poftei de mâncare;
  • Pierderea în greutate.

Investigaţiile preventive pentru persoanele cu risc sporit de îmbolnăvire de cancer colorectal

Cancerul colorectal se dezvoltă timp de 10 ani şi mai mult, de aceea, dacă tumoarea i se depistează la stadiul incipient de dezvoltare, bolnavul are toate şansele la vindecarea deplină. Din aceste considerente, toţi oamenii cu risc sporit de cancer colorectal trebuie să se supună unui control preventiv.

Cum puteţi să vă daţi seama, cât de mare este riscul de cancer în cazul Dvs. personal, şi cum înţelegeţi că trebuie să vă supuneţi, din această cauză, unui control preventiv?

Pentru a vă estima riscul dezvoltării cancerului colorectal, răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Câţi ani aveţi?
  2. De care boli ale intestinului aţi suferit în trecut?
  3. De care boli ale intestinului au suferit rudele Dvs.?
  4. Pe care dintre simptomele enumerate mai sus le aveţi (chiar dacă sunteţi sigur că acestea se asociază cu o altă boală)?
  5. Amintiţi-vă, când ultima dată v-au efectuat analiza de sânge şi care au fost rezultatele acesteia?
Investigaţiilor preventive, în scopul depistării la stadiul începător de dezvoltare şi în scopul tratamentului reuşit al cancerului colorectal, trebuie să se supună toţi oamenii cu vârsta între 50-75 ani şi cu următoarele simptome:

  • Dureri în abdomen, cauza cărora nu este cunoscută;
  • Apariţia inexplicabilă, fie a diareei, fie a constipaţiei, care se supun tratamentului cu mare greu;
  • Fie sângerări din rect, fie urme de sânge în masele fecale (chiar şi în cazurile în care, câţiva ani în urmă, acestea se asociau, fie cu hemoroizi, fie cu altă boală);
  • Anemia inexplicabilă, depistată în urma analizei generale de sânge.

Se recomandă să se supună investigaţiilor preventive, începând cu vârsta de 40 ani:

  • Persoanele, rudele cărora au suferit de cancer colorectal;
  • Persoanele care suferă, fie de boala Crohn, fie de colita ulceroasă nespecifică;
  • Persoanele la care, în trecut, deja a fost depistat şi înlăturat cancerul colorectal;
  • Persoanele la care, în trecut, au fost depistate, fie adenoame, fie polipi de colon.

Ce investigaţii şi cât de des trebuie să le efectuaţi în scopul prevenirii cancerului colorectal?

Investigaţiile preventive în scopul depistării, la stadiul începător de dezvoltare, a cancerului colorectal includ:

Analiza maselor  fecale, în scopul depistării urmelor de sânge

Această analiză permite depistarea unor hemoragii ascunse (posibil, din tumoare). Pentru a avea rezultate credibile, e nevoie să se efectueze cel puţin 6 probe. Dacă măcar în una din aceste probe se va depista sânge, vi se va recomanda colonoscopia. Analiza materiei fecale este recomandată o dată pe an.

Colonoscopia

Colonoscopia permite investigaţia colonului şi dă posibilitatea de a lua probe de ţesuturi din toate zonele de risc.

Tumoare malignă în porţiunea terminală a colonului, depistată în timpul unei colonoscopii

În scopul depistării la stadii începătoare de dezvoltare şi a tratamentului reuşit al cancerului colorectal, tuturor persoanelor cu vârsta de peste 50 ani, li se recomandă, o dată la 8-10 ani, efectuarea colonoscopiei.

Ceva mai des (o dată la un an sau o dată la 5-8 ani, în funcţie de caz) colonoscopia preventivă se recomandă persoanelor care suferă, fie de boala Crohn, fie de colita ulceroasă nespecifică, fie de polipi intestinali.

Persoanele, rudele cărora au suferit de cancer colorectal, ar trebui să se supună colonoscopiei o dată la 3-5 ani, începând cu vârsta de 10 ani mai mică decât vârsta la care a fost depistat cancerul la ruda/rudele acestora.

Descrierea detaliată a colonoscopiei şi explicaţii referitor la aceea, cum trebuie să vă pregătiţi de această investigaţie, le puteţi găsi în articolul Colonoscopia: cum să vă pregătiţi de investigaţie.

În calitate de investigaţii suplimentare pot fi utilizate:

Analiza materiei fecale la ADN

Această analiză permite depistarea genelor modificate (genelor mutante) ale celulelor colonului, care formează predispoziţia pentru dezvoltarea cancerului colorectal.

Rectoscopia

Rectoscopia permite, cu o precizie mare, să se investigheze zonele orificiului anal, ale rectului şi ale sigmoidului (partea finală a colonului) în scopul depistării în ele a tumorilor maligne. Cu părere de rău, rectoscopia nu dă nicio informaţie despre starea altor părţi ale colonului, probabilitatea dezvoltării tumorilor în care nu este exclusă.

Analizele şi investigaţiile în scopul depistării cancerului colorectal

Diagnosticarea cancerului colorectal include următoarele analize şi investigaţii:

Analiza generală a sângelui se utilizează în scopul depistării anemiei, care poate fi asociată cu hemoragia îndelungată din tumoarea colonului.

Toate femeile, în perioada de menopauză, şi toţi bărbaţii la care, în urma analizei generale a sângelui s-a depistat anemia (un nivel scăzut, fie a valorii de hemoglobină, fie a valorii de eritrocite), necesită o consultaţie a gastroenterologului şi unele investigaţii medicale. În astfel de cazuri anemia se consideră un simptom al cancerului.

Analiza biochimică a sângelui se utilizează în scopul estimării stării ficatului şi a rinichilor pacientului.

Analiza la antigenul carcinoembrionar (CEA) se efectuează, de regulă, până la intervenţia chirurgicală, apoi se mai repetă odată după intervenţie. Valorile mărite a indicatorilor testului de după intervenţie chirurgicală pot semnala faptul că, fie tumoarea nu s-a înlăturat definitiv, fie ar exista pericolul de recidivă.

Irigoscopia permite să se efectueze o serie de filme radiologice a colonului, introducând prealabil în rect, prin intermediul unei clisme, o substanţă specială de contrast. Irigoscopia poate fi utilă, în special, în scopul depistării cancerului rectal şi a cancerului de sigmoid. Descrierea detaliată referitor la modul de pregătire pentru irigoscopie şi referitor la ceea ce ar putea însemna rezultatele acestei investigaţii sunt descrise în articolul Irigoscopia: cum să vă pregătiţi de investigaţii.

Colonoscopia permite o investigaţie amplă a intestinelor. În urma acestei investigaţii, se stabileşte exact locul tumorii, dimensiunile acesteia şi se obţin fragmentele ţesuturilor pentru determinarea histologică a tipului tumorii (adenocarcinom, limfom, sarcom etc.).

Descrierea detaliată referitor la modul de pregătire pentru irigoscopie şi referitor la ceea ce ar putea însemna rezultatele acestei investigaţii sunt descrise în articolul Colonoscopia: cum să vă pregătiţi de investigaţie.

Pentru depistarea metastazelor pot fi necesare următoarele investigaţii: ultrasonografia (ecografia) organelor din abdomen, radiografia toracică, tomografia computerizată.

Stadiile cancerului de colon şi ale cancerului rectal. Pronosticul de vindecare

Stadiul cancerului colorectal se determină în funcţie de dimensiunile tumorii şi de gradul de răspândire a acesteia la organele din jur (existenţa metastazelor).

Stadiile cancerului de colon şi ale cancerului rectal

Stadiul 1Tumoarea malignă nu s-a răspândit în afara pereţilor stomacului, nu penetrează în alte organe şi nu are metastaze. În condiţiile unui tratament adecvat, pronosticul de supravieţuire, la stadiul 1, este mai mare de 90%.
Stadiul 2Tumoarea malignă s-a răspândit şi în afara pereţilor stomacului şi s-a început procesul de penetrare în organele din jur, dar, totuşi, metastaze, deocamdată, nu sunt. În condiţiile unui tratament adecvat, pronosticul de supravieţuire, la stadiul 2, este între 60 şi 85%.
Stadiul 3Tumoarea malignă a dat metastaze la unii ganglioni limfatici din apropiere, dar nu are, deocamdată, metastaze în organele îndepărtate. În condiţiile unui tratament adecvat, pronosticul de supravieţuire, la stadiul 3, este între 25 şi 60%.
Stadiul 4Tumoarea malignă a dat metastaze la organele îndepărtate (ficatul, plămânii, oasele etc.). Pronosticul de supravieţuire la stadiul 4 este în jur de 7%.

Tratamentul cancerului de colon şi al cancerului rectal.

Schema şi eficacitatea tratamentului cancerului colorectal se stabileşte în funcţie de stadiul dezvoltării tumorii şi în funcţie de starea generală a pacientului. Alegerea finală a tratamentului se realizează de o echipă de medici specialişti care au examinat pacientul.

La primul stadiu al dezvoltării, tratamentul cancerului, de regulă, constă în intervenţia chirurgicală, în urma căreia se elimină tumoarea.

La stadiile mai târzii (2, 3, 4) tratamentul include intervenţia chirurgicală în scopul eliminării fragmentului intestinului, afectat de tumoare, şi cure suplimentare de radioterapie şi de chimioterapie.

Tratamentul combinat (intervenţia chirurgicală + chimioterapia + radioterapia) are o eficacitate sporită în raport cu fiecare dintre aceste metode, efectuate separat.

Intervenţia chirurgicală

Intervenţia chirurgicală în cazul cancerului de colon constă în eliminarea fragmentului intestinului, afectat de tumoare, şi în restabilirea permeabilităţii intestinale, fie prin coaserea capetelor sănătoase, fie prin formarea unei colostome.

Rapiditatea de recuperare, în urma intervenţiei chirurgicale, depinde de volumul intervenţiei şi de starea generală a pacientului până la intervenţie.

  • În cazul în care tumoarea afectează, fie cecul, fie colonul ascendent, fie colonul transvers, în urma intervenţiei chirurgicale, se îndepărtează toată partea dreaptă a colonului şi rectul se uneşte cu partea stângă a colonului.
  • În cazurile în care tumoarea afectează, fie capătul colonului transvers (din stânga), fie colonul descendent, în urma intervenţiei chirurgicale se îndepărtează toată partea stângă a colonului şi rectul se uneşte cu partea dreaptă a colonului.
  • În cazurile în care tumoarea afectează sigmoidul, în urma intervenţiei chirurgicale, se îndepărtează numai această parte a colonului şi rectul se uneşte cu partea descendentă a colonului.
  • În cazurile în care tumoarea afectează capătul de jos al rectului, în urma intervenţiei chirurgicale, se îndepărtează rectul şi se formează colostoma.

Tratamentul cu razele X (radioterapia)

Radioterapia diminuează esenţial riscul recidivelor cancerului şi sporeşte eficacitatea tratamentului. În funcţie de situaţie, cura de radioterapie poate fi prescrisă, fie până la intervenţie chirurgicală (în scopul opririi evoluţiei tumorii şi reducerii dimensiunilor acesteia), fie în timpul intervenţiei (în scopul diminuării riscului de răspândire ale celulelor maligne), fie după intervenţie (în scopul diminuării recidivei dezvoltării tumorii).

Chimioterapia (tratamentul medicamentos)

Chimioterapia, la fel ca şi radioterapia, sporeşte eficacitatea tratamentului. Lista exactă şi dozajul medicamentelor pentru şedinţele de chimioterapie a cancerului colorectal se stabileşte de o echipă de medici specialişti. Actualmente, pentru chimioterapia cancerului colorectal, se utilizează medicamentele precum oxaliplatina, leucovorina, 5-fluorouracilul, irinotecanul, capecitabina (Xeloda), tegafurul, etc.

Controlul preventiv asupra stării sănătăţii persoanelor care au trecut tratamentul împotriva cancerului colorectal

Conform rezultatelor mai multor studii, probabilitatea recidivelor tumorilor maligne ajunge la 85%, în primii 3 ani după tratament, în cazul cancerului de stadiul 2 – 3. Din această cauză, toate persoanele, care au fost tratate împotriva cancerului, trebuie să se supună, în mod obligatoriu, unor investigaţii preventive.

Asociaţia Americană de Oncologie recomandă pacienţilor care, în trecut, au fost trataţi de cancer colorectal, să facă investigaţiile preventive o dată la 3-6 luni în primii trei ani de după tratament, o dată la jumătate de an în anii 4 şi 5 de după tratament, şi, apoi, o dată pe an, urmărind indicaţiile medicului.

Investigaţiile preventive pot include: examenul medical, antigenul carcinoembrionar, analiza materiei fecale, în scopul depistării urmelor de sânge şi colonoscopia (ultima se efectuează o dată după intervenţia chirurgicală, se repetă din nou, după 3 ani, şi apoi o dată la 5 ani).

Dieta şi schimbarea modului de viaţă în cazul, fie tratamentului, fie prevenirii cancerului colorectal

După cum a fost menţionat mai sus, dezvoltarea cancerului colorectal este asociată strâns cu modul de viaţă şi modul de alimentare a omului.

Numeroasele studii clinice au arătat faptul că schimbarea dietei şi respectarea normelor unui mod de viaţă sănătos diminuează esenţial riscul dezvoltării repetate a tumorii, şi sporeşte pronosticul de supravieţuire în urma înlăturării cancerului de stadiul 2 – 3.

Dacă, fie că aţi suferit de cancer colorectal, fie că doriţi să preveniţi dezvoltarea aceste boli:

  1. Urmăriţi ca baza raţiei Dvs. alimentare să fie alcătuită din legume, cereale, fructe şi alte alimente bogate în fibre, precum şi din peşte şi carne slabă. Descrierea detaliată a modului de organizare a alimentaţiei bogate în fibre o veţi găsi în articolul: Cum puteţi organiza corect dieta bogată în fibre.
  2. Lăsaţi fumatul, reduceţi maximal consumul băuturilor alcoolice.
  3. Consacraţi, zilnic, timp pentru, fie muncă fizică, fie exerciţii fizice (plimbare pe jos, înot, jogging etc.).

Remedii populare împotriva cancerului de colon şi a cancerului rectal.

În ziua de azi nu se cunosc remedii populare împotriva cancerului colorectal, eficienţa şi siguranţa cărora să fie demonstrată. Din aceste considerente, nu se recomandă utilizarea remediilor populare în tratamentul acestei boli.
Cereţi, neapărat, sfatul medicului, înainte de a decide în favoarea utilizării unei reţete populare în tratamentul cancerului colorectal.

data publicării: