Cancerul cavităţii bucale (mucoasei bucale, limbii, gingiilor, dinţilor, palatului moale şi tare): răspunsuri la cele mai importante întrebări

Care sunt cauzele apariţiei cancerului în cavitatea bucală?

La 95% din oamenii care suferă de cancerul cavităţii bucale, tumoarea se numeşte carcinom scuamos. Acest tip de cancer se formează din celulele care se află pe suprafaţa părţii interioare a obrajilor, a limbii, gingiilor sau palatului. Acest tip de cancer se dezvoltă cel mai frecvent la bărbaţi cu vârste cuprinse între 55 şi 65 de ani şi la femei cu vârste între 50 şi 75 de ani.

În cadrul unor studii clinice, s-a stabilit că una dintre cauzele principale ale cancerului în cavitatea bucală poate fi fumatul, tutunul de mestecat, abuzul de alcool. Șansele de a face cancer în cavitatea bucală sunt deosebit de mari la oamenii care abuzează atât de tutun, cât şi de alcool.

Alte substanţe chimice care pot favoriza dezvoltarea cancerului cavităţii bucale sunt azbestul şi compuşi organici precum hidrocarburile aromatice policiclice, cu care unele persoane pot contacta la locul de muncă.

În cadrul altor studii, s-a constatat că o altă cauză a cancerului cavităţii bucale ar putea fi contaminarea cu papiloma virus uman (HPV) de tip 16.

Dezvoltarea cancerului cavităţii bucale poate fi favorizată şi de unele maladii cronice, însoţite de inflamaţia mucoasei gingiilor, limbii, obrajilor sau palatului. După cum spuneam şi în articolul despre lichenul plan, la oamenii care suferă de această boală şansele de dezvoltare a cancerului cavităţii bucale ating 2%.

Dezvoltarea cancerului cavităţii bucale poate fi legată de soluţiile de clătire a dinţilor?

În cadrul unor cercetări ştiinţifice s-a stabilit că utilizarea unor soluţii de clătirea dinţilor (chiar dacă acestea conţin cantităţi neînsemnate de alcool etilic) nu sporesc riscul de dezvoltare a cancerului cavităţii bucale.

Prin ce semne şi simptome se poate manifesta cancerul cavităţii bucale? Cum poate arăta acesta?

De cele mai multe ori, cancerul cavităţii bucale se dezvoltă pe buze (în special pe buza inferioară), pe părţile laterale ale limbii sau sub limbă (pe fundul cavităţii bucale), pe gingiile de pe maxilarul inferior şi superior, pe mucoasa părţii interioare a obrajilor, pe palatul tare şi moale.

În majoritatea cazurilor, cancerul cavităţii bucale arată ca o «pată (punct, protuberanţă, excrescenţă) mai mult sau mai puţin mare, de culloare albă sau roşie, care nu dispare cu timpul, ci dimpotrivă, se măreşte treptat».

În cadrul studiilor ştiinţifice, s-a constatat că la unele persoane petele de acest fel nu sunt, iniţial, canceroase, ci se dezvoltă în cancer pe durata mai multor ani.

Cancerul poate arăta şi ca o «ulceraţie sau o leziune (stomatită), care nu trece timp de câteva săptămâni şi sângerează».

Un alt semn al cancerului în regiunea gingiilor poate fi căderea, aparent fără motiv, a câtorva dinţi.

Simptomele cancerului care se dezvoltă pe limbă pot fi îngroşarea limbii (de exemplu, a părţilor sale laterale sau a rădăcinii), reducerea mobilităţii acestui organ care determină dificultăţi în vorbire şi în înghiţirea alimentelor, amorţirea limbii, amorţirea câtorva dinţi sau a gingiilor ori mărirea constantă a ganglionilor limfatici în regiunea gâtului.

Dacă aţi observat unul sau mai multe dintre simptomele enumerate mai sus, mergeţi urgent la medicul stomatolog sau oncolog.

Mirosul neplăcut al gurii poate fi un semn al cancerului cavităţii bucale?

Mirosul neplăcut din gură nu este un semn specific de cancer al cavităţii bucale, deşi mulţi oameni care se îmbolnăvesc de această formă a cancerului se confruntă şi cu această problemă.

Dacă, în afară de mirosul neplăcut din gură, nu acuzaţi alte simptome, cel mai probabil cauza acestuia trebuie căutată în altă parte.

Descrierea amănunţită a tuturor cauzelor posibile ale mirosului neplăcut al gurii şi rcomandări referitoare la soluţionarea acestei probleme – în articolul Mirosul neplăcut al gurii.

Diagnosticarea: ce analize şi investigaţii poate indica medicul?

Pentru a stabili dacă o formaţiune sau alta (pată, leziune) din gură este sau nu cancer, medicul trebuie să recurgă la biopsie şi la analiza histopatologică. Dacă se va dovedi că formaţiunea respectivă este canceroasă, medicul va recomanda o serie de alte investigaţii (inclusiv tomografia computerizată, imagistica prin rezonanţa magnetică, consultul medicului ORL-ist) pentru a afla dacă tumoarea s-a răspândit în regiunile adiacente.

Stadiile cancerului cavităţii bucale şi şansele de supravieţuire

Ca şi la alte forme de cancer, şansele de supravieţuire în cazul cancerului cavităţii bucale depind de dimensiunile şi de gradul de răspândire a tumorii (adică de stadiile sale de dezvoltare).

Stadiul 0 înseamnă că tumoarea are dimensiuni mici şi că celulele canceroase sunt localizate numai la nivelul mucoasei bucale şi încă nu s-au răspândit nici în ganglionii limfatici şi nici în alte organe.

Stadiul 1 înseamnă că diametrul tumorii nu depăşeşte 2 cm şi că celulele canceroase încă nu au început să se răspândească.

Stadiul 2 înseamnă că tumoarea are un diametru de 2-4 cm, dar încă nu s-a răspândit în ganglionii limfatici şi nici în alte organe.

Stadiul 3 înseamnă că tumoarea are peste 4 cm în diametru, dar încă nu s-a răspândit în ganglionii limfatici şi nici în alte organe, fie că, dincolo de dimensiunile pe care le are, tumoarea s-a răspândit deja în ganglionii limfatici, dar nu a reuşit, deocamdată, să producă metastaze în alte organe interne.

Medicii vorbesc despre stadiul 4 de dezvoltare a cancerului cavităţii bucale când tumoarea atinge regiunile învecinate ale corpului (de exemplu, regiunea nasului, oasele feţei, sinusurile paranazale) sau când dă metastaze în organele interne (cel mai frecvent, în plămâni).

Șansele de supravieţuire în următorii 5 ani în cazul cancerului cavităţii bucale aflat în stadiile timpurii de dezvoltare (0, 1 şi 2) este de circa 70%. În stadiile tardive (3 şi 4), şansele de supravieţuire în următorii 5 ani se reduc la aproximativ 40%.

Care este tratamentul indicat în caz de cancer al cavităţii bucale? Cât de eficient este tratamentul?

Ca şi în cazul şanselor de supravieţuire, posibilităţile şi schemele de tratament pentru cancerul cavităţii bucale depind de gradul de răspândire a tumorii.

Când este posibil, medicii îndepărtează tumoarea pe cale chirurgicală. În stadiile timpurii de dezvoltare a cancerului, când tumoarea încă nu s-a răspândit în alte regiuni ale corpului, acest tratament s-ar putea dovedi suficient, iar pacientul se va însănătoşi imediat după operaţie.

Dacă este necesar, după intervenţie, medicii pot prescrie o cură de radioterapie sau chimioterapie.

În cazurile în care medicii nu pot îndepărta tumoarea, deoarece aceasta s-a răspândit masiv în corp, ei pot prescrie chimioterapie (cu medicamente precum cisplatin), radioterapie sau tratament combinat.

Cancerul cavităţii bucale poate recidiva (se poate repeta) după tratament?

Din păcate, la aproximativ 20% din oamenii care urmează o cură de tratament pentru cancerul cavităţii bucale, tumoarea reapare în următorii 2-3 ani.

De aceea, medicii oncologi le recomandă pacienţilor un examen profilactic 1 dată în 3 luni de zile în primii 2 ani după întreruperea tratamentului, iar mai apoi, 1 dată în 6 luni, în anii 3, 4 şi 5 după întreruperea tratamentului.

Dacă, în timpul unui examen profilactic, medicul va observa primele semne de recidivă ale tumorii, el va putea prescrie la timp tratamentul necesar.

Cum poate fi prevenită apariţia cancerului cavităţii bucale?

Dacă doriţi să reduceţi riscul dezvoltării cancerului cavităţii bucale:

  • Renunţaţi la fumat şi la tutunul de mestecat;
  • Consumaţi cu moderaţie băturile alcoolice;
  • Străduiţi-vă să consumaţi cât mai multe legume şi fructe proaspete;
  • Dacă aveţi peste 40 de ani, programaţi-vă cel puţin o vizită pe an la medicul stomatolog pentru un examen profilactic.

data publicării:

Surse:

  • De Monès, E. et al., 2013. Initial staging of squamous cell carcinoma of the oral cavity, larynx and pharynx (excluding nasopharynx). Part 2: Remote extension assessment and exploration for secondary synchronous locations outside of the upper aerodigestive tract. 2012 SFORL guidelines. European Annals of Otorhinolaryngology, Head and Neck Diseases, 130(2), pp.107–112. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.anorl.2012.09.003.
  • Guideline for the early detection of oral cancer in British Columbia 2008. Journal (Canadian Dental Association), 74(3), p.245.
  • Kademani, D. & Bagheri, S.C., 2008. Oral Cancer. Clinical Review of Oral and Maxillofacial Surgery, 20(3), pp.243–262. Available at: http://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/B9780323045742500156.
  • Vergez, S. et al., 2013. Initial staging of squamous cell carcinoma of the oral cavity, larynx and pharynx (excluding nasopharynx). Part I: Locoregional extension assessment: 2012 SFORL guidelines. European Annals of Otorhinolaryngology, Head and Neck Diseases, 130(1), pp.39–45. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.anorl.2012.09.004.