Calculii albi («biluţe», «cocoloaşe», «puncte», «noduri», «acumulări» etc.) din amigdale (tonsile, glande): răspunsuri la cele mai importante întrebări

Ce pot să însemne «cocoloaşele» albe din amigdale (glande)? De ce se formează acestea?

«Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva: câteva luni în urmă, după ce am strănutat, am simţit în gură un fel de biluţă sau cocoloş rotund. L-am scuipat în palmă şi l-am examinat cu atenţie. Era un cocoloş dens şi neted dintr-o materie moale, alb-gălbuie. Nu mai văzusem niciodată aşa ceva. Examinând cocoloşul, am simţit, deodată, un iz neplăcut pe care îl emana acesta.

Peste câteva săptămâni după aceea, am răcit şi mi s-a inflamat gâtul. Examinându-mi gura în oglindă, am observat pe marginile unei amigdale o pată albă. Am pus degetul pe glandă şi am mişcat un pic pielea, ca să văd acolo o acumulare albă asemănătoare cu aceea pe care am scuipat-o mai înainte. Această formaţiune era însă mai mare şi se ascundea în adânciturile glandelor.

Când am apăsat pe cuta mucoasei care înveleşte cealaltă glandă, am descoperit un cocoloş aproape identic.

Am înlăturat ambele acumulări şi mi-am clătit bine gura, dar nu demult, examinându-mi din nou cavitatea bucală, am observat aceleaşi cocoloaşe albe.

Spuneţi-mi, vă rog, ce semnifică aceste acumulări? Sunt periculoase? Cum pot scăpa de ele?»

Vasile, 24 de ani.

Problema calculilor albi din amigdale (glande) deranjează multe persoane. Citind întrebările pe care ni le-au adresat cititorii privitor la această chestiune, am observat că oameni diferiţi numesc diferit acest fenomen, folosind, deseori, cuvinte precum: cocoloaşe albe, dopuri albe, noduri albe, bube albe, puncte albe, biluţe albe, acumulări albe, eliminări albe, coşuri albe, umflături albe sau plăci albe.

În limbaj medical, aceşti calculi sau formaţiuni de culoare albă se numesc tonsiloliţi, termen ce poate fi descifrat în felul următor: «calculi care se formează în amigdale».

Dimensiunile tonsiloliţilor din amigdale pot varia de la 1 mm la câţiva centimetri. Calculii pot fi moi, dar pot fi şi destul de denşi (consistenţa este determinată de depunerile sărurilor de calciu).

De cele mai multe ori, calculii sunt de culoare galbenă sau albă, dar pot fi şi gri, maro sau roşii.

Cauzele care determină formarea acestor calculi (cocoloaşe) din glande sunt, deocamdată, necunoscute.

S-a stabilit că tonsiloliţii sunt alcătuiţi din celulele care se depun în mai multe straturi pe suprafaţa amigdaleleor şi a cavităţii bucale, din resturile de alimente şi din bacteriile care descompun aceste rămăşiţe organice. Cu toate acestea, nu se ştie cu exactitate de ce unii oameni au tonsiloliţi, pe când alţii – nu.

De asemenea, nu se cunoaşte de ce calculii albi din amigdale se întâlnesc de două ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei.

În cadrul cercetărilor clinice, s-a stabilit că aceşti calculi albi din amigdale se formează mai des la oamenii care fac frecvent anghine şi acuză, la fel de frecvent, dureri în gât (unii medici numesc fenomenul «tonsilită cronică»).

Tonsiloliţii sunt periculoşi?

Calculii albi din amigdale nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea oamenilor şi nu comportă niciun fel de comlicaţii şi urmări neplăcute.

Cu toate acestea, din motive cât se poate de clare, formarea de calculi în amigdale este un fenomen destul de dezagreabil, de aceea e firesc că multe persoane se interesează dacă pot să scape de tonsiloliţi.

Calculii albi din amigdale (glande) pot fi cauza mirosului urât din gură?

Da, e posibil. Cocoloaşele sau acumulările albe ce se formează în amigdale conţin, de obicei, o mare cantitate de bacterii. Activitatea vitală a acestor microorganisme este însoţită de producerea sulfurii de hidrogen, care are un miros foarte urât, de ouă stricate.

Cu toate acestea, calculii din amigdale ar putea fi doar una din cauzele mirosului neplăcut din gură.

Descrierea detaliată a acestei problemei poate fi găsită în articolul nostru Mirosul urât din gură.

Cum poate fi soluţionată problema tonsiloliţilor din glande fără intervenţii chirurgicale?

Observând calculii (cocoloaşele, biluţele etc.) din amigdale, multe persoane încearcă să le înlăture cu degetele, periuţele de dinţi, lunguriţele şi beţigaşele de vată sau cu alte «instrumente» asemănătoare.

Calculii mici, care se află pe suprafaţa amigdalelor, pot fi înlăturaţi, într-adevăr, foarte simplu, utilizând «uneltele» enumerate mai sus, dar acţiunea exercitată de diverse obiecte asupra amigdalelor poate provoca dureri şi chiar hemoragii.

În prezent, în internet puteţi găsi seturi/ truse pentru îndepărtarea calculilor din glande la domiciliu şi care se compun din soluţii speciale pentru clătirea gurii şi instrumente pentru înlăturarea tonsiloliţilor.

De asemenea, puteţi găsi dispozitive speciale care creează jeturi puternice de apă cu ajutorul cărora pot fi eliminaţi calculii albi din amigdale.

Chiar dacă aceste unelte şi dispozitive vă pot ajuta să îndepărtaţi tonsiloliţii, «tratamentul» dat nu poate preveni apariţia unor calculi/ cocoloaşe noi. De aceea, procedura respectivă va trebui reluată sporadic.

Mulţi oameni au observat că apariţia unor tonsiloliţi noi poate fi prevenită prin clătirea zilnică a cavităţii bucale cu o soluţie de sare (1 lingură de sare de bucătărie la 1l de apă caldă).

Unii medici otolaringologi (ORL) prescriu pacienţilor cu tonsiloliţi cure de tratament cu antibiotice, de lungă durată, care inhibă dezvoltarea bacteriilor ce participă la formarea calculilor. Totuşi, nu am putut găsi nicăieri dovada ştiinţifică a eficienţei acestei metode de tratament.

E adevărat că trebuie să-mi scot amigdalele ca să scap de tonsiloliţi?

Dacă nu puteţi soluţiona problema tonsiloliţilor pe altă cale (de exemplu, prin clătirea regulată a gurii sau prin înlăturarea periodică a calculilor), aţi putea discuta, într-adevăr, cu medicul posibilitatea îndepărtării chirurgicale a amigdalelor.

După îndepărtarea amigdalelor, tonsiloliţii nu se vor mai forma.

Detalii privind îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor (amigdaloctomia), pregătirea de operaţie şi perioada de după operaţie – în articolul nostru  Îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor.