Ce trebuie făcut în caz de arsuri la copii şi adulţi, provocate de uncrop, ulei încins, abur, fier de călcat şi de alte obiecte fierbinţi

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 10 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Dacă de la arsură nu au trecut mai mult de 3 ceasuri, timp de 20 de minute răciţi regiunea afectată a pielii sub un jet de apă curgătoare.

Acesta este primul şi cel mai important pas pe care îl puteţi face pentru a (vă) acorda primul ajutor în cazul în care vă opăriţi cu lichid fierbinte (de exemplu, uncrop, ulei, lapte) sau vă atingeţi de un obiect încins (de exemplu, fierul de călcat, tigaia sau flacăra aragazului). Cu cât mai repede începeţi să răciţi zona afectată de arsură, cu atât mai bine.

Pornind de la propriile lor viziuni cu privire la ceea ce trebuie făcut în caz de arsură, mulţi oameni fie îşi răcesc foarte puţin timp locul afectat cu apă (de regulă, nu mai mult de 10-15 secunde), fie suflă pe rană şi ating pielea arsă cu buzele, umectând-o uşor cu salivă. Luând aceste măsuri, ei reuşesc doar să răcească suprafaţa arsurii, dar nu influenţează în nicun fel asupra dezvoltării ulterioare a acesteia.
Chiar dacă recomandarea de a (vă) răci regiunea afectată a pielii sub un jet de apă curgătoare timp de 20 minute pare contraintuitivă şi inutilă, mai ales dacă, după arsura propriu-zisă, au trecut deja câteva minute sau ore şi suprafaţa arsurii, aparent, nu mai este fierbinte, studiile ştiinţifice au demonstrat că procedura respectivă poate canaliza evoluţia arsurii într-o direcţie bună. În particular, s-a stabilit că răcirea zonei de piele afectate de arsură cu apă, timp de 20 de minute, nu doar elimină căldura care, o vreme, se mai poate păstra în ţesuturile profunde, distrugându-le pe dinăuntru, ci are şi alte efecte benefice importante.
Răcirea pielii cu apă consolidează pereţii vaselor sangvine şi reduce intensitatea reacţiei inflamatoare incipiente, ceea ce, în definitiv, reduce edemul şi distrugerea pielii afectate în următoarele zile, accelerând, totodată, vindecarea rănilor şi scăzând probabilitatea formării pe locul arsurii a unor cicatrici groase şi aspre.
Aşadar, dacă v-aţi opărit sau fript relativ recent şi din momentul arsurii nu trecut mai mult de 3 ore, procedaţi în felul următor:

  1. Reglaţi temperatura apei de la robinet în aşa fel, încât aceasta să fie egală cu temperatura camerei sau să fie ceva mai joasă (nu mai puţin de 5 C însă şi nu mai mult de 35 C!) şi puneţi zona afectată a pielii sub jetul de apă pentru 20 de minute. În urma unor cercetări ştiinţifice, s-a constatat că temperatura optimă a apei pentru răcirea pielii afectate de arsuri este de 15 C.
  2. Dacă nu aveţi posibilitatea să vă răciţi regiunea afectată a pielii sub un jet de apă curgătoare, umpleţi cu apă rece un vas de dimensiuni corespunzătoare şi cufundaţi în acesta partea corpului afectată de arsură. În cel mai rău caz, umectaţi cu apă o bucată de stofă sau o haină şi aplicaţi-o pe rană/ pe regiunea afectată a pielii (în acest caz, compresa trebuie, periodic, umectată în apă rece).
  3. Dacă persoana cu arsuri se plânge că i se face frig, înveliţi-o. După procedura descrisă mai sus (răcirea cu apă rece timp de 20 de minute), pielea afectată nu mai trebuie tratată cu comprese umede, ci bandajată în maniera descrisă mai jos.
  4. După răcirea pielii, dacă e posibil, ridicaţi regiunea afectată a corpului (de exemplu, mâna sau piciorul) mai sus de nivelul inimii şi menţineţi corpul în această poziţie cât mai mult timp în următoarele 2 zile. De exemplu, în timpul somnului, puteţi aşeza mâna afectată pe mai multe perne. Acest lucru este foarte important pentru vindecarea cât mai rapidă a rănilor, deoarece vă ajută să reduceţi edemul din regiunea arsurii.

Recomandări suplimentare:

  • Dacă v-aţi ars/ opărit prin haine şi hainele încă mai acoperă, în întregime sau în parte regiunea afectată, scoateţi-le cu multă grijă. Încercaţi să apreciaţi deodată dacă în materialul din care sunt confecţionate hainele au mai rămas substanţe fierbinţi, care ar putea să afecteze şi alte regiuni ale pielii pe măsură ce vă dezbrăcaţi. Dacă observaţi că hainele s-au lipit de regiunea afectată de arsură, lăsaţi-le aşa cum sunt, nu încercaţi să le dezlipiţi şi apelaţi la medic.
  • Dacă este vorba de arsuri pe spatele, abdomenul, pieptul, gâtul, faţa sau capul copilului, nu puneţi în întregime copilul sub jetul de apă curgătoare, ci încercaţi să răciţi doar acele regiuni ale pielii care au fost afectate de arsură. Celelalte regiuni ale corpului trebuie să păstreze căldura (de exemplu, îl puteţi înveli pe copilul dvs. cu o plapumă). Copiii pot pierde rapid căldura şi intra în starea de hipotermie, extrem de periculoasă pentru aceştia.
  • În niciun caz, nu aplicaţi pe regiunile afectate bucăţi de gheaţă. Sub acţiunea acestora, vasele sangvine din piele se contractă puternic, ceea ce reduce circulaţia sangvină şi intensifică distrugerea ţesuturilor din regiunea afectată.
  • Dacă aţi făcut o arsură la deget sau la mână şi în regiunea afectată sunt unele bijuterii, de exemplu, inele sau brăţări, scoateţi-le imediat. La ceva timp după arsură, în zona afectată se poate dezvolta un edem pronunţat, astfel încât aceste obiecte se blochează în pielea umflată şi nu pot fi scoase decât prin tăiere.

Mergeţi neapărat la medic, dacă este necesar

În majoritatea cazurilor, oamenii estimează corect pericolul arsurilor şi merg la medic când este cazul. Cu toate acestea, în cazul în care nu ştiţi dacă puteţi trata arsura acasă sau dacă trebuie să apelaţi la medic, ţineţi cont de următoarele recomandări:

Apelaţi neapărat la medic dacă:

  • Regiunea afectată de arsură (indiferent de faptul cum arată arsura şi unde se localizează) acoperă o suprafaţă mai mare decât suprafaţa palmei de la mâna dvs. (sau palmei persoanei cu arsură).
  • Arsura, indiferent de dimensiuni şi localizare, arată ca o arsură de gradul III: pielea se distruge complet şi locul afectat este o rană carbonizată, neagră sau albuie. Arsurile de gradul III pot să nu doară aproape deloc, dar, în ciuda acestui fapt, sunt foarte periculoase.
  • Aţi făcut arsură în regiunea feţei, organelor genitale, perineului sau articulaţiilor (de exemplu, genunchi, cot, încheitura de la mână sau degete) şi pe pielea dvs. s-a format o arsură de gradul II: în zona afectată pielea începe să se acopere de băşicuţe, umplute cu un lichid transparent.
  • Aţi făcut o arsură mare, care cuprinde de jur-împrejur abdomenul sau pieptul.
  • Arsura se formează după electrocutare. În aşa caz volumul afectării straturilor profunde ale pielii şi a ţesuturilor subcutanate poate fi mai mare decât suprafaţa arsurilor vizibile de pe piele.
  • Pe locul arsurii se formează o rană mai mult sau mai puţin adâncă, iar dvs. nu v-aţi vaccinat de tetanos în ultimii 10 ani.

De asemenea, mergeţi la medic dacă:

  • Persoana afectată se simte prost (are slăbiciuni pronunţate, respiră repede, începe să piardă cunoştinţa).
  • O arsură destul de puternică afectează o femeie gravidă, o persoană peste 60 de ani, un copil sub 5 ani sau o persoană cu imunitatea redusăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte: persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc..

În aşteptarea ambulanţei sau înainte de a merge la medic, străduiţi-vă să pansaţi regiunile afectate ale pielii, după cum vom explica în paragraful următor.

După răcirea pielii, aplicaţi pe zona afectată un bandaj/ pansament curat

Dacă v-aţi decis să trataţi arsura la domiciliu sau sunteţi în aşteptarea vizitei la cabinetul medical, următorul pas important pe care trebuie să-l faceţi pentru a (vă) acorda primul ajutor este să preveniţi uscarea pielii afectate de arsură după răcirea acestei cu apă curgătoare. Acest lucru este important pentru procesul de regenerare normală a pielii, care decurge în anumite condiţii de umiditate. Pentru a vă proteja arsura de uscare, trebuie să o pansaţi/ bandajaţi în felul următor:

  • Dacă nu aveţi la dispoziţie un pansament neadeziv special, acoperiţi arsura cu o bucată de film alimentar sau cu o peliculă curată de polietilenă.
  • Străduiţi-vă să aplicaţi filmiul alimentar sau peliculă de polietilenă doar pe regiunea afectată de arsuri şi nu pe întreaga parte a corpului (de exemplu, mâna, piciorul sau degetul), altminteri, aţi putea comprima regiunea afectată şi tulbura circulaţia sângelui în aceasta. Ar fi şi mai bine dacă aţi putea fixa filmul sau pelicula cu plasturi sau cu scotch, pe care să le prindeţi/ lipiţi de regiunile sănătoase ale pielii. Peste film sau peliculă poate fi aplicată o fâşie de tifon, pentru a fixa pansamentul.

După aceasta, puteţi procura la farmacie un pansament special şi mai apoi merge la medic, dacă consideraţi că e cazul.

Pansamente speciale în caz de arsuri

În prezent, în farmacii pot fi procurate pansamente speciale pentru arsuri. Potrivit unor cercetări ştiinţifice, utilizarea acestor pansamente speciale (în particular pansamente cu argint, pansamente de nailon acoperite cu silicon, pansamente biosintetice sau pansamente cu hidrogel) accelerează, într-adevăr, vindecarea rănilor provocate de arsuri şi reduc şansele de formare a cicatricilor.

Dacă nu găsiţi în farmacii un pansament special, puteţi cumpăra o bucată de tifon simplu, îmbibată cu parafină, sau orice alt pansament nonadeziv. Dacă, înainte de aceasta, aţi acoperit regiunea afectată de arsură cu un film alimentar sau cu o peliculă de polietilenă, îndepărtaţi aceste pansamente şi spălaţi bine arsura cu apă şi săpun şi apoi aplicaţi pansamentul pe care l-aţi procurat în farmacie. Nu fixaţi pansamentul prea strâns. Pansamentul trebuie schimbat a doua zi, iar mai apoi – o dată la 2 zile, pentru a examina arsura. Pansamentele nu trebuie schimbate mai des decât atât.

Nu ungeţi cu nimic arsurile!

În nicun caz nu apicaţi pe arsuri creme, uleiuri vegetale, ulei de cocos, ulei de ricin şi alte uleiuri sau unt, smântână, cretă, ouă bătute şi alte substanţe despre care aţi fi putut auzi că au proprietatea de a vindeca repede arsura.

De ce nu pot să ung arsura cu ulei?

În urma unor observaţii, efectuate pe un număr mare de oameni care au utilizat diferite tipuri de uleiuri din momentul în care au făcut arsuri sau la ceva timp după aceasta, s-a stabilit că, în ciuda opiniei generale, aplicarea pe regiunea afectată de arsură a uleiului şi altor substanţe la îndemână (din gospodărie) încetineşte tămăduirea rănilor şi sporeşte probabilitatea apariţiei unor cicatrici.

Cercetând informaţiile necesare în bazele de date şi publicaţiile de specialitate, nu am reuşit să găsim materiale ştiinţifice care ar indica asupra eficacităţii administrări, în caz de arsuri, a sprayurilor şi unguentelor cu dexpantenol (pantenol), de aceea nu putem recomanda utilizarea acestor medicamente.

Pot utiliza unguente şi creme cu antibiotice?

Chiar dacă, într-un trecut nu chiar atât de îndepărtat, utilizarea unguentelor sau cremelor cu antibiotice şi alte substanţe antimicrobiene era o practică populară în tratamentul arsurilor, datele ştiinţifice acumulate în prezent indică asupra faptului că acest fel de tratament poate încetini, de fapt, procesul de regenare a ţesuturilor afectate de arsuri. De aceea, în prezent, specialiştii în terapia arsurilor nu recomandă administrarea unguentelor şi cremelor cu antibiotice la domiciliu.

Nu spargeţi băşicuţele!

Dacă pe locul arsurii s-au format băşicuţe (arsură de gradul II), nu le spargeţi/ rupeţi în niciun caz. Băşicuţele (în limbaj medical – flictene) protejează foarte bine regiunea afectată de arsură de infectarea cu microbi şi de uscare. Băşicuţele se vor sparge singure peste câteva zile.

Dacă e necesar, administraţi analgezice

Dacă arsura provoacă dureri severe/ insuportabile, puteţi administra (sau oferi/ recomanda persoanei cu arsuri) paracetamol sau ibuprofen.

A doua zi după arsură, spălaţi bine regiunea afectată cu apă şi săpun şi schimbaţi pansamentul. Examinaţi încă o dată arsura

A doua zi după ce faceţi arsură, scoateţi atent pansamanetul şi spălaţi bine pielea afectată cu apă caldă şi săpun, iar mai apoi absorbiţi uşor apa cu un prosop curat sau cu o bucată curată de tifon. După aceasta, reexaminaţi regiunea afectată.

  • Dacă regiunea afectată arată ca o pată roşie, dar pielea pare a fi întreagă, fără pete întunecate, băşicuţe sau răni/ leziuni adânci – este vorba de o arsură de gradul I.
  • Dacă în regiunea arsurii încep să se formeze băşicuţe – este vorba de o arsură de gradul II.
  • Dacă în regiunea afectată de arsură se observă pete negre sau maronii-închise şi răni adânci – este vorba de o arsură de gradul III.

Examinând arsura, revedeţi recomandările noastre de mai sus, din paragraful Dacă e necesar, mergeţi la medic. Dacă de ieri până azi starea pielii s-a înrăutăţit, de exemplu, au apărut băşicuţe (flictene), rana s-a adâncit sau regiunea afectată de arsură s-a extins – apelaţi neapărat la medic. Dacă vă decideţi şi de această dată să trataţi arsura la domiciliu – acoperiţi-o cu un pansament curat.

În următoarele zile, până la vindecarea arsurii, schimbaţi periodic pansamentul, dar nu ungeţi arsura

Continuaţi să schimbaţi pansamentul în fiecare zi sau peste o zi, de fiecare dată spălând bine regiunea afectată de arsură cu apă şi săpun sau cu un dezinfectant slab (de exemplu, soluţia de furacilin) care poate fi cumpărat în orice farmacie. Acest lucru va fi suficient pentru vindecarea rapidă a rănilor provocate de arsuri. Nu «ardeţi» arsura cu spirt, iod sau cu alţi dezinfectanţi concentraţi.

Dacă, reexaminând arsura, observaţi semne ale infecţiei, mergeţi neapărat la medic! Dezvoltarea infecţiei în regiunile afectate de arsuri se manifestă prin următoarele semne:

  • Rana care se formează după arsură începe să puroieze.
  • Lichidul care umple băşicuţele devine opac, de culoare galben-maro.
  • Rana a devenit mai dureroasă decât în zilele precedente, marginile s-au inflamat şi s-au elevat. Regiunea rănii devine mai fierbinte.
  • Creşte temperatura corpului.

Dacă arsura nu se tămăduieşte timp de 2 săptămâni, mergeţi neapărat la medic

În cât timp trece arsura? Cum să-mi dau seama dacă, după arsură, se va forma o cicatrice şi ce trebuie să fac că să previn apariţia cicatricilor?

Termenii de vindecare a arsurilor depind de profunzimea arsurii şi de suprafaţa afectată de aceasta. Vindecarea arsurilor de gradul I, chiar dacă acestea acoperă suprafeţe mari ale corpului, poate dura de la câteva zile la 1-2 săptămâni.

De regulă, durerile în regiunile afectate de acest tip de arsuri trec repede, pielea recapătă treptat culoarea obişnuită (deşi poate fi uşor uscată şi de culoare gri), iar peste 1-2 săptămâni aceasta începe să se descuameze, reînnoindu-se completamente.
Vindecarea arsurilor de gradele II şi III depinde de suprafaţa rănilor, care se formează pe locul băşicuţelor sau după exfolierea pielii moarte.
Arsurile mici trec, de regulă, în 1-2 săptămâni.
Vindecare arsurilor care afectează suprafeţe mai mari de piele poate dura mai mult timp.
Spre deosebire de arsurile de gradul I, cele de gradele II şi III lasă deseori ciatrici, dar, după cum arată observaţiile clinice, este destul de greu de prezis în ce cazuri anume se va forma cicatricea şi cât de vizibilă va fi aceasta. Fenomenul dat depinde, în mare parte, de particularităţile individuale ale pielii omului care suferă de arsură.
Dacă, după traumele pielii pe care le-aţi avut în trecut (zgârieturi, tăieturi, operaţii, arsuri), pe pielea dvs. s-au mai format cicatrici groase şi aspre, aceasta înseamnă că pielea dvs. este predispusă pentru formarea de cicatrici. De aceea, probabilitatea apariţiei de cicatrici după o nouă traumă (arsură) este destul de mare.
Dacă aţi dori să preveniţi apariţia cicatricilor pe piele, iar din momentul arsurii au trecut deja 2 săptămâni şi rana încă nu s-a tămăduit, apelaţi neapărat la medic (chirurgul plastician).
Pentru a reduce probabilitatea formării unei cicatrici, medicul va trebui să vă recomande un tratament special, descris în amănunt în articolul nostru Cum pot scăpa de cicatrici? În articolul pomenit mai sus veţi putea găsi recomandări privind metodele de înlătuare a cicatricilor noi şi vechi, care s-au format pe piele după arsuri.

Măsuri suplimentare pentru regenerarea completă a pielii după arsuri

Pielea nouă, care se formează în regiunea afectată de arsuri, este, de regulă, foarte gingaşă/ sensibilă, se usucă repede şi se traumează uşor. Pentru a o proteja, până la regenerarea completă, specialiştii recomandă utizarea unor emolienţi care înmoaie şi hidratează pielea, o fac mai umedă şi mai elastică, prevenind crăpăturile şi descuamarea.

Recomandri detaliate în această privinţă – în articolul Emolienţii.

Pot să mă bronzez şi să fac băi de soare după arsuri termice?

Dacă regiunea afectată de arsură este situată pe o parte a corpului care nu este, de regulă, acoperită cu haine, în următoarele 6-12 luni aplicaţi pe aceasta, dar şi pe pielea din jur, mijloace de protecţie solară. Aceasta va putea reduce probabilitatea apariţiei unor pete pigmentare (urme) şi a unui contrast puternic dintre regiunea afectată de arsură şi pielea din jur.

După cum puteţi afla din articolul nostru Băi de soare şi ghid de utilizare a mijloacelor de protecţie solară, actualmente se recomandă evitarea bronzatului, inclusiv pentru a reduce riscul de apariţie a cancerului de piele. Dacă aţi vrea să vă bronzaţi sau să faceţi băi de soare, citiţi recomandările din acest articol.
Deschideți surse
  • Cleland, H., 2012. Thermal burns–assessment and acute management in the general practice setting. Australian family physician, 41(6), pp.372–375. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22675675.
  • Cuttle, L. et al., 2009. A review of first aid treatments for burn injuries. Burns, 35(6), pp.768–775.
  • Davies, M. et al., 2013. How much do parents know about first aid for burns? Burns, 39(6), pp.1083–1090. Available at: http://dx.doi.org/10.1016/j.burns.2012.12.015.
  • Dumville Jo, C. & Munson, C., 2012. Negative pressure wound therapy for partial-thickness burns. Cochrane Database of Systematic Reviews, (12). Available at: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD006215.pub3/abstract.
  • Endorf, F.W. & Ahrenholz, D., 2011. Burn management. Current Opinion in Critical Care, 17(6), pp.601–605.
  • J, W. et al., 2013. Dressings for treating superficial and partial thickness burns. Cochrane, (3). Available at: http://summaries.cochrane.org/CD002106/WOUNDS_dressings-for-treating-superficial-and-partial-thickness-burns.
  • Paratz, J.D. et al., 2012. Intensive exercise after thermal injury improves physical, functional, and psychological outcomes. Journal of Trauma and Acute Care Surgery, 73(1), pp.186–194.
  • Rosanova, M.T., Stamboulia, D. & Led, R., 2012. Which topical agent is more efficacious in prevention of infections in burn patients? A systematic review. Archivos Argentinos de Pediatria, 110(4), pp.298–303.
  • Simons, M., King, S. & Edgar, D., 2003. Occupational therapy and physiotherapy for the patient with burns: principles and management guidelines. The Journal of burn care & rehabilitation, 24(September), p.323–335; discussion 322.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Încă nu sunt voturi.
Se încarcă...

Ce facem noi la moment?

(1) Actualmente suntem în proces de lucru asupra publicării unei serii de articole, dedicate posibilităților de protecție împotriva maladiilor oncologice (a diverselor tipuri de cancer).

În aceste materiale vom prezenta o analiză argumentată științific a opțiunilor disponibile de reducere a riscului de cancer cu utilitate practică pentru mulți adulți. Toți adulții, periodic, se confruntă cu necesitatea de a lua decizii care sunt, direct sau indirect, legate de prevenția maladiilor oncologice, chiar dacă o asemenea legătură nu este întotdeauna evidentă.

(2) Concomitent cu noua serie vom publica și câteva materiale suplimentare importante, care le vor permite cititorilor să-și dezvolte gândirea critică în rezolvarea problemelor medicale, din contul formulării întrebărilor corecte, al determinării propriilor scopuri și al aprecierii calității informațiilor găsite.

Puteți folosi opțiunea de abonare pentru a primi o notificare în momentul publicării noilor articole (publicarea este prognozată pentru luna iunie 2017).