Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la dureri acute și inflamație în gât

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 17 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

Orice concluzii cu privire la alegerea tratamentului sau a investigațiilor prezentate în articol sunt făcute în baza surselor.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți-ne părerea dvs.

Apreciere medie: 4.3. Pe baza a 4 voturi.
Se încarcă...

Cuprins:

Introducere

În acest articol din Ghidul consumatorului inteligent de informații și servicii medicale vom explica opțiunile de diagnostic și tratament, utilizarea cărora este susținută de dovezi științifice în cazul următoarelor probleme la copii și la adulți:

  1. Dureri în gât;
  2. Inflamația amigdalelor (tonsilită, amigdalită);
  3. Roșeață și inflamație în gât (faringită);
  4. Faringită sau amigdalită asociată cu streptococul beta-hemolitic din grupul A;
  5. Scarlatină.

Toate recomandările prezentate în acest articol sunt valabile și pentru femeile însărcinate sau care alăptează.

Ce se poate face în caz de apariție bruscă a durerilor și a inflamației în gât (tonsilită/faringită acută) la un copil sau la un adult?

(1) La 85-95% dintre adulți și 70-80% dintre copii, apariția bruscă a durerilor și a inflamației în gât este asociată cu o infecție virală respiratorie acută (adică, cu o răceală).

Asemenea cazuri de inflamație a mucoasei gâtului se numesc faringită virală acută. Cazurile de faringită în care inflamația afectează și amigdalele palatine se numesc tonsilită, amigdalită sau angină.

Simptomele tipice ale faringitei și tonsilitei virale includ:

  • dureri în gât, care se intensifică la înghițire;
  • înroșirea gâtului și mărirea în volum a amigdalelor (glandelor);
  • senzație de „nod în gât”;
  • pe suprafața amigdalelor inflamate poate apărea un strat alb-gălbui de puroi (angină foliculară sau lacunară).

În multe cazuri, concomitent cu durerea și inflamația în gât sunt prezente și alte simptome ale răcelii:

  • secreții nazale, nas înfundat, strănut frecvent;
  • febră până la 38-39 C, frisoane;
  • dureri în mușchi și articulații;
  • slăbiciune;
  • mărirea în volum a ganglionilor limfatici cervicali (din regiunea gâtului);
  • tuse.

De regulă, asemenea cazuri de boală se rezolvă în decurs de 7-10 zile, fără complicații sau consecințe negative.

Pentru moment, încă nu există un tratament specific cu eficacitate dovedită științific, care ar putea grăbi vindecarea persoanelor cu faringită/amigdalită și alte simptome de infecție virală acută a căilor respiratorii. Există doar medicamente care permit ameliorarea temporară a simptomelor neplăcute ale răcelii.

Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate mai jos, în secțiunea Tratamentul simptomatic al durerii și inflamației în gât în caz de amigdalită/faringită la un copil sau la un adult.

(2) La 5-15% dintre adulți și la 20-25% dintre copiii mai mari de 3 ani, durerile/inflamația în gât apărute brusc sunt cauzate de o infecție bacteriană, provocată de streptococul beta-hemolitic din grupul A (SBHGA) sau de alte tipuri de bacterii.

La majoritatea copiilor și adulților, asemenea cazuri de faringită bacteriană evoluează în mod favorabil și se încheie cu vindecare deplină în decursul a 7-10 zile, fără tratament special. Totodată:

(2.1) În cazuri rare, la copii cu vârsta între 3 și 15 ani, după faringita asociată cu streptococul beta-hemolitic de grup A se dezvoltă complicații reumatologice severe cu afectarea funcției inimii, rinichilor sau a sistemului nervos. Probabilitatea apariției acestor complicații poate fi redusă din contul tratamentului cu antibiotice. Din acest motiv, în cazul tuturor copiilor cu vârsta între 3 și 15 ani cu simptome de amigdalită/faringită, este important să se stabilească cât este de mare probabilitatea faptului că boala este asociată cu SBHGA și că infecția poate provoca complicații.

Explicații detaliate în acest sens sunt prezentate mai jos, în secțiunea Ce trebuie să știți în caz de tonsilită/faringită la un copil cu vârsta între 3 și 15 ani? Diagnosticul și tratamentul anginei asociate cu streptococul beta-hemolitic de grup A.

La adulți, la adolescenții mai mari de 15 de ani, și la copiii mai mici de 3 ani, infecția asociată cu SBHGA cauzează complicații reumatologice extrem de rar. Riscul apariției acestor complicații poate fi mărit doar în cazul copiilor mai mici de 3 ani și al adolescenților mai mari de 15 ani, rudele apropiate ale cărora (frați, surori sau cineva dintre părinți) au avut complicații reumatologice după angină sau scarlatină.

(2.2) În cazuri rare, la copiii și la adulții care s-au îmbolnăvit de tonsilită/faringită, asociată cu streptococul beta-hemolitic din grupul A sau cu alte bacterii, se pot dezvolta complicații potențial periculoase,  precum inflamația urechii medii (otită), inflamația sinusurilor paranazale (sinuzită), formarea unei colecții de puroi în țesuturile adiacente amigdalelor (abces peritonsilar), etc.

Semnele posibile ale dezvoltării complicațiilor amigdalitei/faringitei includ:

  • Apariția durerilor severe în ureche, peste câteva zile de la debutul bolii;
  • Înrăutățirea progresivă a stării persoanei bolnave (febră de 40-41C și intensificarea durerilor în gât);
  • Apariția unei umflături vizibile în gât (asimetric, într-o singură parte);
  • Persoanei afectate îi este dureros să întoarcă capul într-o parte sau să deschidă gura;
  • Apariția durerilor în piept, durerilor de cap severe, durerilor în partea dreaptă sau stângă a feței;
  • Persoanei bolnave îi este greu să respire sau să înghită saliva;
  • Durerile în gât sau febra peste 38 C persistă mai mult de 7-10 zile de la debutul bolii.

În cazul apariției unor asemenea simptome se recomandă adresarea promptă la medic.

(3) În cazuri mai rare, durerile sau inflamația în gât pot fi asociate cu alte infecții:

(3.1) Dacă, concomitent cu simptomele amigdalitei/faringitei, s-au mărit în volum ganglionii limfatici în tot corpul, și/sau au apărut erupții pe piele, cauza ar putea fi mononucleoza, infecția cu citomegalovirus sau toxoplasmoza.

Recomandări cu privire la diagnosticul și tratamentul acestor infecții sunt prezentate în articolele:

(3.2) Dacă, concomitent cu simptomele de tonsilită/faringită, în gât (precum și pe amigdale, pe palatul moale și dur, pe suprafețele interioare ale obrajilor) au apărut câteva (sau multe) vezicule și/sau ulcerații albicioase, cauza ar putea fi infecția cu virusul herpes simplex sau cu enterovirus. Asemenea cazuri sunt numite herpangină.

Recomandări detaliate pentru pacienții cu acestă infecție sunt prezentate în articolul Herpangina, ghid pentru pacienţi, argumentat ştiinţific.

(4) În cazuri foarte rare, apariția bruscă a durerilor acute și/sau persistente în gât poate fi cauzată de unele infecții și maladii care nu au fost incluse în acest ghid: infecții provocate de unii paraziți, boli oncologice, angina Vincent, sindromul Lemierre, difterie, infecții cu transmitere sexuală, afecțiuni dermatologice rare, alergie, iritarea mucoasei gâtului cu fumul de țigară sau cu alte substanțe, etc.

Tratamentul simptomatic al durerii și inflamației în gât în caz de amigdalită/faringită la un copil sau la un adult

În prezent, cele mai eficiente și sigure mijloace pentru ameliorarea durerilor în gât asociate cu faringita acută sunt medicamentele contra febrei (antipireticele), cum ar fi Paracetamol și Ibuprofen.

Aceste medicamente reduc, de asemenea, febra, frisoanele, și durerile în mușchi și articulații.

Eficacitatea Paracetamolului și a Ibuprofenului a fost demonstrată în cadrul mai multor studii științifice. Ibuprofenul poate fi puțin mai eficace în ameliorarea durerii în gât și are un profil de siguranță mai înalt (în caz de supradozaj).

În nici un caz nu folosiți Aspirina sau alte medicamente care conțin Acid acetilsalicilic pentru combaterea febrei la un copil. Recomandări detaliate cu privire la utilizarea corectă a medicamentelor antipiretice sunt prezentate în articolul Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la febră (temperatura ridicată a corpului).

În materialele pe care le-am folosit pentru scrierea acestui articol (vedeți Surse), nu am găsit date cu privire la justificarea utilizării altor metode de tratament al tonsilitei sau al durerilor în gât.

Dacă durerile în gât și simptomele de tonsilită nu se rezolvă în decurs de 7-10 zile, se recomandă adresarea la medic.

Recomandări detaliate cu privire la tratamentul altor simptome ale răcelii (tuse, guturai) sunt prezentate în articolul Răceala. Ghid argumentat științific pentru pacienți.

Utilizarea rațională a antibioticelor în caz de amigdalită/faringită la copii și la adulți

În cadrul cercetărilor științifice s-a constatat că utilizarea antibioticelor în tratamentul amigdalitei/faringitei reduce durata bolii doar într-o măsură nesemnificativă, nu poate elimina complet riscul apariției unor asemenea complicații, precum abcesul, otita sau sinuzita, și ameliorează durerile în gât mai puțin eficace decât administrarea Paracetamolului sau Ibuprofenului.

În plus, utilizarea antibioticelor crește costul tratamentului, este asociată cu un anumit risc de efecte secundare și poate duce la apariția tulpinilor de bacterii rezistente la aceste medicamente. Fenomenul de antibiotico-rezistență este important nu numai pentru comunitatea științifică medicală, dar și pentru fiecare individ în parte. Elaborând rezistență față de un anumit antibiotic, bacteriile pot provoca, ulterior, episoade noi de infecție, care nu vor mai putea fi tratate cu medicamente utilizate anterior.

Astfel:

(1) Utilizarea antibioticelor poate fi justificată în cazul copiilor și al adulților cu semne de evoluție potențial periculoasă a tonsilitei/faringitei (vedeți mai sus) și în cazul copiilor cu vârsta între 3 și 15 ani cu risc crescut de apariție a complicațiilor reumatologice (vedeți mai jos).

(2) În cadrul unui șir de cercetări s-a stabilit că în cazul copiilor și al adulților cu faringită cauzată de SBHGA și cu simptome pronunțate, tratamentul cu antibiotice poate scurta durata bolii cu 1-2 zile. Prin urmare, pacienților cu angină care au cel puțin trei dintre următoarele semne (criteriile Centor):

  • depuneri de puroi pe amigdale,
  • mărirea în volum a ganglionilor limfatici cervicali (din regiunea gâtului),
  • temperatura corpului peste 38 C,
  • lipsește tusea,

și care, luând în considerare costurile și posibilele efecte secundare, consideră că tratamentul cu antibiotice este acceptabil pentru scurtarea duratei bolii cu 1-2 zile, li se recomandă efectuarea unui test rapid pentru detectarea SBHGA și, în cazul confirmării infecției, administrarea antibioticelor.

(3) Tratamentul amigdalitei/faringitei cu antibiotice poate fi, de asemenea, necesar în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, persoanelor care suferă de diabet zaharat și în cazul persoanelor cu imunodeficiențăDin categoria persoanelor cu imunodeficiență (imunitate redusă) fac parte:
persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele bolnave de diabet zaharat, persoanele care fac tratament anticanceros (chimioterapie, radioterapie), persoanele care administrează corticosteroizi sau alte medicamente ce reduc activitatea sistemului imunitar (precum Metotrexat, Azatioprină, Mercaptopurină, etc.), persoanele care au suportat anterior un transplant de organe și administrează medicamente ce previn rejecția grefei, persoanele care suferă de boli cronice ale organelor interne: insuficiență renală cronică, insuficiență cardiacă, hepatită cronică, ciroză hepatică, etc.
, care au contactat recent cu o persoană cu faringită cauzată de SBHGA. La aceste persoane, infectarea cu streptococ poate fi periculoasă și, respectiv, tratamentul cu antibiotice poate fi complet justificat.

Mai multe informații cu privire la tratamentul cu antibiotice în caz de amigdalită/faringită sunt prezentate mai jos.

Tratamentul amigdalitei/faringitei în timpul sarcinii și al alăptării

Majoritatea infecțiilor bacteriene și virale care provoacă inflamație în gât nu sunt periculoase pentru dezvoltarea fătului și nu afectează evoluția sarcinii.

În cazurile în care boala evoluează fără complicații (mai sus am enumerat simptomele care pot indica prezența complicaților), femeile însărcinate nu trebuie să primească niciun tratament, și, doar în caz de necesitate, să administreze Paracetamol pentru a combate febra și pentru a ameliora durerile în gât.

Femeile care s-au îmbolnăvit în timpul alăptării pot îngriji copilul în mod obișnuit și îl pot alăpta în continuare. Dacă faringita evoluează fără complicații, se recomandă evitarea oricărui tratament.

Ce trebuie să știți în caz de tonsilită/faringită la un copil cu vârsta între 3 și 15 ani? Diagnosticul și tratamentul anginei asociate cu streptococul beta-hemolitici de grup A

La 20-25% dintre copiii mai mari de 3 ani, apariția bruscă a durerilor și inflamației în gât și a altor simptome de amigdalită/faringită este cauzată de infecția bacteriană, provocată de streptococul beta-hemolitic din grupul A (SBHGA).

La majoritatea copiilor, boala evoluează în mod favorabil. Totodată, în cazuri rare, la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 ani, în urma faringitei provocate de SBHGA, se dezvoltă complicații reumatologice severe cu afectarea funcției inimii, rinichilor și a sistemului nervos.

Rezultatele studiilor arată că tratamentul cu antibiotice nu reduce riscul de apariție a glomerulonefritei acute (adică a afectării funcției rinichilor), dar reduce semnificativ riscul de afecțiuni reumatologice ale inimii sau ale sistemului nervos, cu condiția că tratamentul este inițiat în primele 9 zile de la apariția simptomelor faringitei.

Probabilitatea apariției afecțiunilor reumatice după tonsilită, asociată cu SBHGA, depinde de:

  1. răspândirea acestor afecțiuni în rândul copiilor din regiunea respectivă;
  2. predispoziția genetică a copilului față de boli reumatice.

Prevalența afecțiunilor reumatice în rândul copiilor variază considerabil în diferite regiuni geografice: în țările dezvoltate ale Europei aceste maladii sunt foarte rare; pe de altă parte, în unele țări în curs de dezvoltare prevalența bolilor reumatice rămâne relativ înaltă.

Astfel, există mai multe strategii de reducere a riscului de dezvoltare a bolilor reumatice la copiii cu simptome de amigdalită/faringită:

(1) Potrivit unor experți, în zonele cu o prevalență ridicată a afecțiunilor reumatice în rândul copiilor și cu acces limitat la testele de diagnostic pentru identificarea SBHGA, poate fi justificată administrarea antibioticelor tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 ani, cu simptome caracteristice acestei infecții.

(2) În multe țări în care medicii pot efectua rapid diagnosticul SBHGA se recomandă efectuarea analizelor pentru detectarea acestei infecției la toți copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 ani, cu simptome de amigdalită/ faringită. Copiilor cu infecție confirmată li se recomandă tratamentul cu antibiotice.

(3) În țările cu incidență extrem de scăzută a afecțiunilor reumatice la copii, efectuarea analizelor pentru detectarea SBHGA și, respectiv, administrarea antibioticelor în caz de rezultat pozitiv se recomandă doar în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 ani cu risc crescut de complicații reumatice. Această categorie include copiii care anterior au avut deja afecțiuni reumatice și copiii, rudele apropiate ale cărora (frați, surori, părinți) au avut complicații reumatismale.

Care sunt simptomele caracteristice ale faringitei asociate cu streptococul beta-hemolitic de grup A?

În cele mai multe cazuri, SBHGA nu provoacă careva simptome specifice. Prin urmare, prezența acestei infecții nu se poate confirma sau infirma doar pe baza manifestărilor bolii.

Probabilitatea faptului că durerile în gât (și alte simptome de tonsilită/faringită) apărute la un copil sunt asociate cu SBHGA se mărește:

  • În cazul în care durerile în gât au fost, din start, însoțite de febră până la 39 – 40C și de depuneri purulente pe amigdale (amigdalită foliculară sau lacunară);
  • În cazul în care la copilul bolnav au apărut erupții pe piele sub formă de multiple pete roșii mici sau limba a devenit de o culoare roșie-aprinsă (vedeți mai jos Scarlatina);
  • În cazul în care, concomitent cu durerile în gât, au apărut greață, vărsături și dureri abdominale;
  • În cazul în care, odată cu apariția durerilor în gât, ganglionii limfatici la nivelul gâtului s-au mărit considerabil în volum;
  • În cazul în care, peste o săptămână sau puțin mai târziu după debutul anginei, pielea de pe degete sau de pe palme a început să se exfolieze;
  • În cazul în care, cu puțin timp înainte de debutul bolii, copilul a contactat cu o persoană cu infecție streptococică confirmată, cu scarlatină, sau cu amigdalită purulentă.

Pe de altă parte, probabilitatea faptului că durerile în gât apărute la un copil nu sunt asociate cu SBHGA se mărește:

  • Dacă, concomitent cu durerile în gât, au apărut asemenea simptome, precum congestie nazală, secreții nazale, tuse, ulcerații în gură (aceste simptome apar mai des în cazul infecțiilor virale);
  • Dacă inflamația tonsilelor palatine (glandelor) și durerile în gât a început practic fără febră;
  • Dacă durerile și înroșirea gâtului nu sunt însoțite de depuneri purulente pe tonsile.

Ce teste pot fi făcute pentru detectarea streptococului beta-hemolitic din grupul A?

Pentru detectarea SBHGA se efectuează testul de depistare rapidă a antigenului streptococului betahemolitic grup A sau însămânțarea microbiologică (cultura).

În prezent, se recomandă utilizarea testelor rapide la antigeni, deoarece, cu condiția efectuării corecte, aceste teste au specificitate (95%) și sensibilitate (90%) înaltă, iar rezultatele pot fi obținute în decurs de 15-40 de minute.

Pentru efectuarea testului rapid la antigeni, medicul prelevă probe de exsudat din amigdale și faringe cu ajutorul unui tampon steril. Probele obținute se plasează într-un sistem special de testare, care conține substanțe chimice ce reacționează în prezența streptococului beta-hemolitic. Vedeți și Analiza (cultura) exsudatului faringian.

Rezultatul pozitiv al testului rapid la antigeni indică cu precizie înaltă faptul că persoana este infectată cu streptococ beta-hemolitic, mai ales în prezența simptomelor caracteristice pentru infecția respectivă.

Pe de altă parte, rezultatele negative ale testului exclud prezența SBHGA, în medie, cu o precizie de 95%.

Dacă testul de depistare rapidă a antigenului Streptococului betahemolitic grup A nu este disponibil, medicul trimite probele prelevate la laborator, pentru cultura bacteriologică. Cultura exsudatului faringian permite confirmarea sau infirmarea prezenței SBHGA cu o mare precizie, dar rezultatele pot fi gata abia peste 24-48 ore.

Ce antibiotice se recomandă în tratamentul copiilor și adulților cu faringită asociată cu SBHGA?

Din punctul de vedere al eficacității, costului, și siguranței, antibioticele optime pentru tratamentul faringitei, asociate cu SBHGA, sunt antibioticele din grupul penicilinelor.

Principalele opțiuni de tratament includ:

(1) O singură injecție intramusculară de Benzatin penicilină. Acest tratament este eficace și elimină necesitatea de a administra medicamente timp de mai multe zile. Cu toate acestea, injecția este dureroasă, motiv pentru care un astfel de tratament se recomandă doar în cazul în care copilul refuză să ia medicamente sub formă de pastile.

(2) Penicilină sau Ampicilină sub formă de pastile sau sirop, timp de 10 zile.

Alte opțiuni de tratament pot include:

  • Antibiotice din grupul cefalosporinelor (Cefalexin sau, dacă acesta nu este disponibil, Cefaclor sau Cefuroxim axetil).
  • Pacienților cu alergie față de antibiotice din grupul penicilinelor sau cefalosporinelor li se recomandă tratament cu antibiotice din grupul macrolidelor (Clindamicină sau Claritromicină timp de 10 zile, sau Azitromicină timp de 5 zile).

Este nevoie de efectuarea repetată a analizelor după finisarea tratamentului?

Efectuarea repetată a analizelor poate fi justificată numai în cazurile în care, în ciuda tratamentului cu antibiotice, simptomele bolii persistă (inflamația amigdalelor, dureri în gât, etc.). De asemenea, repetarea testelor poate fi rațională în cazul copiilor cu risc crescut de afecțiuni reumatice. Dacă testul va arăta din nou prezența SBHGA în gât, medicul va trebui să indice o nouă cură de tratament.

Ce este scarlatina?

Termenul scarlatina descrie anumite cazuri de faringită, asociată cu streptococul beta-hemolitic Grup A (SBHGA), în care, pe lângă durere și inflamație în gât, sunt prezente și un șir de simptome caracteristice, enumerate mai jos.

Simptomele tipice ale scarlatinei includ:

(1) Peste 2-3 zile de la debutul tonsilitei, apare un strat dens de depuneri albe pe limbă. În următoarele câteva zile, depunerile albe de pe limbă se curăță, iar limba capătă o culoare roșie-aprinsă („limbă zmeurie„).

(2) Peste 1-2 zile de la apariția febrei sau a durerilor în gât, apar erupții pe piele. În unele cazuri, erupțiile apar înaintea febrei și a durerilor în gât sau dimpotrivă, peste aproape o săptămână de la debutul bolii.
Erupțiile cutanate caracteristice pentru scarlatină arată ca mici papule roșii. La atingere, suprafața afectată a pielii este aspră (ca hârtia abrazivă). Cel mai frecvent, erupția cutanată apare pe piept și pe abdomen, dar se poate răspândi pe față, spate, brațe și picioare.
Pielea afectată poate părea deosebit de roșie pe suprafața interioară a coatelor, în regiunea inghinală și în pliuri. O trăsătură caracteristică a erupțiilor cutanate provocate de scarlatină este că pielea din jurul gurii nu este afectată și poate părea palidă pe fundalul obrajilor roșii.

Erupțiile pot persista de la 2 până la 7 zile și se vindecă fără tratament și fără a lăsa urme.

(3)  Peste puțin timp după dispariția erupțiilor, pielea de pe vârfurile degetelor, pe palme și picioare începe să se exfolieze. Exfolierea pielii poate dura mai multe săptămâni și se rezolvă fără tratament.

În rest, scarlatina nu este diferită de alte cazuri de boală asociate cu SBHGA și, prin urmare, toate recomandările prezentate în acest articol sunt valabile și pentru persoanele afectate de scarlatină.

Răspunsuri la întrebări suplimentare cu privire la dureri în gât, amigdalită și faringită

Ce trebuie de făcut dacă după angină amigdalele copilului sunt permanent mărite în volum?

Explicația detaliată a acestei probleme este prezentată în articolul Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la hipertrofia amigdalelor la copii.

Ce trebuie de făcut dacă după angină în amigdale s-au format puncte albe?

Explicația detaliată a acestei probleme este prezentată în articolul Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la puncte albe în amigdale.

În ce cazuri poate fi argumentată înlăturarea amigdalelor (tonsilectomia)?

Recomandări detaliate în acest sens sunt prezentate în articolul Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la înlăturarea amigladelor (tonsilectomie).

Ce este streptococul? Ce semnifică termenii „beta-hemolitic”, „grup A”, „piogen”?

Streptococul beta-hemolitic grup A (lat. Streptococcus pyogenes) este un tip de bacterie foarte răspândit, prezent în organismul multor oameni sănătoși, dar care poate provoca, de asemenea, dureri în gât, amigdalită acută, scarlatină, infecții ale pielii, abcese, septicemie, etc.

Termenii „beta-hemolitic” și „grup A” (SBHGA) descriu caracteristicile microbiologice ale acestor bacterii, în baza cărora specialiștii le pot distinge de alte microorganisme. Atunci când microbiologii cultivă colonii ale acestor bacterii pe medii nutritive care conțin sânge animal, bacteriile secretă substanțe chimice care distrug celulele sangvine (proces numit hemoliză) într-un mod specific (beta-hemoliză).

În natură există multe varietăți de streptococ care pot provoca diverse boli la om. Pe baza caracteristicilor lor microbiologice, acestea sunt clasificate în grupele A, B, C, D, E, F, G, H.

Termenul pyogenes (piogen) înseamnă că, pătrunzând în țesuturile corpului uman, aceste bacterii pot provoca apariția inflamației purulente.

Cel mai mare pericol pentru oameni îl prezintă bacteriile din grupul A. Streptococii din alte grupuri pot provoca, de asemenea, dureri în gât sau faringită, dar aproape niciodată nu provoacă complicații periculoase și, prin urmare, prezența lor în organism nu necesită niciun tratament special.

Cum poate o persoană să se infecteze cu SBHGA?

Infectarea cu streptococ beta-hemolitic se produce de la alte persoane, deja infectate. Sursa infecției pot fi atât persoanele bolnave (de exemplu, cu tonsilită provocată de infecția respectivă), cât și purtătorii sănătoși ai SBHGA.

În cadrul studiilor epidemiologice s-a stabilit că streptococul beta-hemolitic este prezent la până la 20% dintre copiii sănătoși.

Streptococul beta-hemolitic se transmite cu particule de mucus, care se elimină din nasul și gâtul persoanei bolnave (sau  al purtătorului) în timpul tusei sau al strănutului. Persoanele cu infecție activă (adică cu faringită sau scarlatină) sunt mult mai contagioase decât purtătorii.

Perioada de incubarePerioada de incubație este intervalul de timp care se scurge între momentul pătrunderii infecției în organismul omului și apariția primelor simptome de boală.
În cazul multor infecții virale ale căilor respiratorii, precum gripa, perioada de incubație constituie 1-3 zile (adică primele simptome ale bolii apar peste 1-3 zile după infectare).
În cazul altor infecții, perioada de incubare poate varia de la câteva zile (mai rar ore), până la mai multe săptămâni, luni sau chiar mai mulți ani.
a infecțiilor cauzate de SBHGA este de la 2 până la 5 zile. O persoană devine contagioasă în momentul apariției primelor simptome de boală (febră, dureri în gât).

Dacă persoana bolnavă nu va administra antibiotice, aceasta poate rămâne contagioasă timp de câteva săptămâni sau luni, însă, cu timpul, riscul de transmitere a infecției se reduce.

Pe de altă parte, dacă persoana bolnavă începe să administreze antibiotice eficiente împotriva acestei infecții, aceasta va înceta să mai fie contagioasă deja peste 24 de ore de la inițierea tratamentului.

Prin ce simptome se pot manifesta complicațiile reumatismale apărute în urma unei faringite asociate cu SBHGA?

Inflamația articulațiilor (artrita) asociată cu streptococul beta-hemolitic nu este periculoasă și, de regulă, se rezolvă fără consecințe grave. Totodată, inflamația țesutului cardiac poate fi extrem de periculoasă și poate duce la afectarea gravă a funcției valvelor inimii.

Semnele afectării articulațiilor și a inimii pot apărea peste câteva săptămâni după faringită și pot include:

  • Febră;
  • Înroșirea bruscă, umflarea sau apariția durerilor la nivelul articulațiilor mari (genunchi, coate, încheieturile mâinilor);
  • Apariția slăbiciunii și a dispneei (senzație de insuficiență de aer) chiar și după un efort fizic ușor;
  • Apariția durerilor în piept (posibil în regiunea inimii);
  • Apariția unor mici indurații (noduli) sub piele.

O altă complicație gravă asociată cu streptococul beta-hemolitic este inflamația țesutului renal (glomerulonefrita acută) care poate duce la dereglarea severă (temporară sau permanentă) a funcției rinichilor.

Simptomele glomerulonefritei acute pot apărea peste una sau mai multe săptămâni după faringită și pot include:

  • Apariția bruscă a edemelor (umflăturilor) în regiunea ochilor sau în alte regiuni ale corpului;
  • Întunecarea bruscă a urinei;
  • Alte simptome pot include febră, slăbiciune, frisoane, dureri de cap severe.

La 20-30% dintre copiii cu inflamația articulațiilor și a țesuturilor inimii (febră reumatică acută) are loc dereglarea funcției anumitor centre ale creierului, responsabile de coordonare motorie, de vorbire și de emoții, cu apariția coreei Sydenham sau a sindromului PANDAS.

Simptomele acestor afecțiuni pot include:

  • Modificări inexplicabile ale atitudinii copilului față de mâncare (copilul începe să mănânce mult, sau, dimpotrivă, refuză să mănânce);
  • Anxietate inexplicabilă, plâns frecvent sau comportament agresiv;
  • Probleme inexplicabile la învățare;
  • Apariția bruscă a enurezisul (copilul se scapă noaptea în pat);
  • Apariția unor mișcări neobișnuite ale gurii, limbii, brațelor sau ale picioarelor.

50% dintre copiii care se îmbolnăvesc de coreea Sydenham după o infecție streptococică se recuperează complet în decurs de câteva luni. În celelalte cazuri, anumite probleme psihologice și tulburări de mișcare persistă pentru o lungă perioadă de timp.

Se poate detecta prezența SBHGA cu ajutorul analizei de sânge la anticorpi împotriva infecției respective (ASLO)?

În cadrul studiilor clinice s-a constatat că rezultatul testului la anticorpii ASLO devine pozitiv abia peste câteva săptămâni după debutul bolii.

Recomandări detaliate cu privire la modul în care se efectuează această analiză, normele ASLO și semnificația titrului crescut de anticorpi sunt prezentate în articolul Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la Antistreptolizina O (ASLO).

Vedeți sursele
  • Pelucci, C. el al., 2012. Guideline for the Management of Acute Sore Throat, Clinical Microbiology and Infection, European Society for Clinical Microbiology and Infectious Diseases, ESCMID Sore Throat Guideline Group
  • Shulman, S.T. et al., 2012. Clinical Practice Guideline for the Diagnosis and Management of Group A Streptococcal Pharyngitis: 2012 Update by the Infectious Diseases Society of America. Clinical Infectious Diseases, 55(10), pp.e86–e102.
  • Baugh, R.F. et al., 2011. Clinical practice guideline: tonsillectomy in children. Otolaryngology–head and neck surgery: official journal of American Academy of Otolaryngology-Head and Neck Surgery, 144(1 Suppl), pp.S1–S30.
  • Hersh, A.L., Jackson, M.A. & Hicks, L. a, 2013. Principles of judicious antibiotic prescribing for upper respiratory tract infections in pediatrics. Pediatrics, 132(6), pp.1146–54.
  • Scottish Intercollegiate Guidelines Network, 2010. Management of sore throat and indications for tonsillectomy Clinical otolaryngology: official journal of ENT-UK, 35(4), pp.323–324.

Cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol?

Apreciere medie: 4.3. Pe baza a 4 voturi.
Se încarcă...

Vă invităm să vă expuneți părerea referitor la articol și site.