Analiza exsudatului faringian (frotiu din gât, din faringe, de pe amigdale) şi analiza secreţiilor nazale (frotiu din nas): răspunsuri la cele mai frecvente întrebări

Ce înseamnă frotiu faringian sau nazal şi când este necesară această analiză?

Frotiul faringian sau nazal (probă recoltată din mucoasa inflamată a faringelui, amigdalelor şi, respectiv, a nasului) este o analiză care le permite medicilor să determine tipul microbilor care populează mucoasa nasului şi a faringelui.

Acest test este necesar în două cazuri:

  1. Pentru a afla dacă nasul sau gâtul sunt populate de colonii de bacterii capabile să determine apariţia unor maladii grave în alte regiuni ale corpului. De exemplu, frotiul nazal sau faringian este o analiză de laborator obligatorie în cazul persoanelor care fac deseori furunculoză în urma infestării cu stafilococ auriu. Tulpinile acestei bacterii pot popula mucoasa nasului şi faringelui şi se pot răspândi din aceste regiuni ale corpului pe piele.
  2. Pentru a stabili cauzele anginei/ anghinei (tonsilitei) sau faringitei. După cum vom arăta mai jos, frotiul faringian este prescris de specialişti pentru depistarea streptococului beta-hemolitic de tip A. Acesta declanşează, la unele persoane, o angină care, în numai câteva săptămâni, poate provoca o serie de complicaţii grave la inimă, rinichi şi articulaţii.

Cum trebuie să mă pregătesc pentru frotiul faringian sau nazal?

Frotiul faringian sau nazal nu cere o pregătire prealabilă specială.

Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de efectuarea acestei analize, nu trebuie să utilizaţi sprayuri sau soluţii pentru clătirea gâtului sau, în cazul frotiului nazal, unguente ce se administrează în orificiile nazale, care conţin substanţe antimicrobiene sau antibiotice. Administrarea acestor medicamente ar putea conduce la teste de laborator fals negative – analizele pot arăta, de exemplu, că persoana infectată realmente de un tip de microbi sau de altul nu ar avea niciun fel de infecţie!

De asemenea, potrivit specialiştilor, frotiul faringian sau nazal este inutil dacă persoana în cauză a început deja sau continuă tratamentul cu antibiotice.

Cum se efectuează frotiul faringian sau nazal?

Frotiul faringian se face în felul următor: medicul îl roagă pe pacient să deschidă tare gura şi să încline capul pe spate. După aceasta, apasă uşor cu o lamă metalică pe limbă, pentru a îmbunătăţi vizibilitatea regiunii faringiene. Apoi, cu ajutorul unui tampon (de regulă, o bucată mică de vată sterilizată), îmbrăcat pe o tijă din plastic, recoltează exsudatul de pe faringe sau amigdale.

Procedura în sine nu este dureroasă, dar e totuşi neplăcută, deoarece contactul tamponului cu peretele posterior al cavităţii bucale declanşează reflexul vomei.

Recoltând fragmente de mucus pe vârful tamponului, medicul le plasează într-un mediu nutritiv special, care menţine microbii în viaţă. Acest lucru este necesar pentru efectuarea analizei prin care se va stabili tipul respectiv de microorganisme patogene.

Frotiul nazal se face în felul următor: medicul introduce în nările pacientului tamponul îmbrăcat pe o tijă din plastic şi îl lipeşte de pereţii nazali.

În laborator se pot efectua mai multe tipuri de analize pe baza probelor recoltate (adică pe particulele de mucus faringian sau nazal), inclusiv:

Teste rapide pentru detectarea antigenilor – este vorba de nişte kituri cu stripuri indicatoare (fâşii de hârtie specială impregnate cu indicatori biologici) ce reacţionează la microbi de anumite tipuri.

Acest fel de analiză se utilizează deseori la detectarea streptococului beta-hemolitic de tip A, despre care am vorbit mai sus şi care poate provoca o serie de complicaţii grave la copii şi la adolescenţi.

Rezultatele testelor radide la antigeni se obţin într-un răstimp de 5-40 minute.

De regulă, testele rapide la antigeni (RST – Rapid Strep Test) se caracterizează printr-o sensibilitate şi precizie înalte. Din această cauză, testele pozitive la diverse microorganisme se consideră dovezi sigure ale infectării persoanei cu microbii respectivi, iar testele negative – dovezi sigure ale absenţei cutărui sau cutărui agent patogen în corpul uman.

Creşterea microbilor pe medii de cultură – este vorba de plăsarea exsudatului din faringe sau nas într-un mediu nutritiv, în care microbii din mucoasa faringiană sau nazală încep să se înmulţească rapid, formând colonii. Cultivarea microbilor le permite medicilor să determine tipul de microbi care populează mucoasa pacienţilor. De asemenea, culturile de microbi îi ajută pe medici să stabilească tipul de antibiotice la care bacteriile patogene sunt sensibile sau rezistente (acest lucru se poate dovedi extrem de important când tratamentul standard se dovedeşte a fi ineficient).

Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) – permite medicilor să stabilească tipul microbilor care populează mucoasa faringiană sau nazală după fragmentele de ADN pe care le lasă aceştia pe mucoasă. Mai multe detalii despre acest tip de analiză de laborator – în articolul nostru despre  Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR).

Ce poate arăta examinarea frotiului faringian sau nazal (descifrarea indicatorilor principali). Cum să ştiu dacă am nevoie sau nu de tratament?

Când se interpretează rezultatele examinării frotiurilor faringiene sau nazale, se ţine întotdeauna cont de factorii ce au determinat necesitatea testului de laborator respectiv.

Aceasta înseamnă că, depistând un microb sau altul în fragmentele de mucus prelevate, medicul acordă atenţie doar microorganismelor care au putut declanşa maladia ce a determinat necesitatea testului de laborator!

De pildă, în cazul persoanelor care fac deseori furunculoză (se cunoaşte legătura strânsă dintre această maladie şi stafilococul auriu), testul pozitiv la streptococul beta-hemolitic de tip A în urma frotiului faringian nu implică un tratament special, deoarece este evident că bacteriile respective nu pot provoca, la persoanele în cauză, acele infecţii ale gâtului (de exemplu, angine) pe care le pot declanşa la alţi oameni.

Din această cauză, depistarea unor microbi precum Branhamella, Veillonella, Candida albicans, Streptococcus mutans, Haemophilus influenza, Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumonia, Neisseria meningitides, Corynebacteria diphtheriae, Klebsiella pneumonia, Pseudomonas, Escherichia coli, citomegalovirusul, virusul Herpes Simplex sau virusul Epstein-Barr (EBV) la persoane sănătoase este considerat drept un fenomen normal. Mulţi dintre microbii enumeraţi mai sus pot declanşa maladii grave, dar pot şi să nu dăuneze în niciun fel sănătăţii omului.

Nu este deloc necesară efectuarea unui tratament profilactic pentru eliminarea din regiunea gâtului a unor germeni potenţial periculoşi. Mai mult, este practic imposbil să elimini toţi microbii periculoşi din gât. Imediat după întreruperea tratamentului, mulţi dintre aceştia îşi fac din nou apariţia gât.

Rudele sănătoase ale persoanelor infectate trebuie să facă frotiu faringian sau nazal?

În majoritatea cazurilor, frotiul faringian sau nazal nu trebuie efectuat la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, în unele situaţii, când medicul presupune că sursa de contaminare este unul dintre membrii familiei, acesta poate recomanda frotiul faringian sau nazal pentru toate rudele apropiate ale persoanei bolnave.

Acest lucru se practică îndeosebi în cazul persoanelor care se îmbolnăvesc des de furunculoză, în urma infectării cu stafilococul auriu.

Mai multe detalii la acest subiect – în articolul nostru privind  furunculoza şi soluţionarea acestei probleme.

Ce tratament este necesar pentru eliminarea microbilor patogeni din nas sau din faringe?

Tratamentul pentru eliminarea unui sau altui microb din nas sau faringe se prescrie în funcţie de tipul microorganismului depistat în urma testelor de laborator.

Pe site-ul nostru veţi găsi multe articole despre maladiile la diagnosticarea cărora se apelează la frotiul faringian sau nazal. În articolele respective veţi găsi informaţii detaliate despre tratamentele recomandate pentru înlăturarea populaţiilor de microbi patogeni de cutare sau cutare tip din faringe sau din nas.

Aşadar:

Dacă vi s-a prescris frotiu faringian sau nazal pentru că faceţi des furunculi şi vi s-a depistat stafilococ auriu (S. aureus) în mucoasa nasului sau faringelui, consultaţi recomandările noastre inserate în articolul privind  Furunculii.

Dacă frotiul faringian (la faringe şi amigdale) a fost prescris din cauza anginei (inclusiv din cauza unor angine frecvente sau a tonsilitei cronice) şi medicii au depistat streptococul beta-hemolitic de tip A (Streptococcus pyogenes), parcurgeţi recomandările noastre din articolele Angina şi Infecţiile streptococice în gât.

Dacă vi s-a prescris frotiu în urma suspecţiei de gonoree (blenoragie), citiţi recomandările noastre la acest subiect din articolul Blenoragia (gonoreea).

Pe măsură ce se va completa lista materialelor consacrate maladiilor, la diagnosticarea cărora se utilizează frotiul faringian sau nazal, vom adăuga linkurile la materialele respective în prezentul articol.

data publicării: