Alopecia areata (căderea părului în focar) la copii şi la adulţi. Răspunsuri la cele mai importante întrebări

DESPRE ACEASTĂ VERSIUNE A ARTICOLULUI

Data ultimei actualizări:

Volum: 12 paginiPagini convenționale, cu un volum aproximativ egal cu cel al unei pagini de carte.

CUM A FOST SCRIS ACEST ARTICOL?

Acest articol a fost scris în conformitate cu viziunea noastră despre rolul pe care informația obiectivă îl poate avea în luarea deciziilor medicale personale. Aflați mai multe despre procesul de scriere a articolelor și despre autori.

Textul articolului nu conține publicitate ascunsă. Vedeți Dezvăluirea informațiilor financiare.

APRECIEREA CITITORILOR

(Instrument nou) Indicați cât de mulțumit(ă) sunteți de faptul că ați găsit acest articol și/sau scrieți o recenzie

Apreciere medie: 5.0. Pe baza unui vot.
Se încarcă...

Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere:
Verificati aici.

Ce este alopecia focală sau alopecia areata?

“Bună ziua! Câteva săptămâni în urmă am observat că fiului meu (12 ani) i-a căzut părul în 2 locuri (lateral dreapta, mai sus de ureche, şi pe creştet). De parcă l-ar fi tuns cineva acolo.

La început, am crezut că e vorba de pecingine. Am mers la doctor. Medicul l-a examinat pe băiatul meu şi ne-a spus că nu e vorba de “pecingine”, ci de “alopecie focală”. Şi nu a prescris niciun fel de tratament. Ne-a spus să aşteptăm să vedem ce se va întâmpla mai departe şi să revenim dacă chelia va avansa.

Spuneţi-mi, vă rog, ce înseamnă alopecia areata? Care sunt cauzele acesteia? E adevărat că tratamentul nu este necesar în acest caz? Şi, cel mai important lucru: spuneţi-ne, părul va creşte din nou?”

Căderea părului în regiuni delimitate ale pielii, descrisă mai sus şi însoţită de formarea unor zone de chelie netede, rotunde sau ovale, ar putea fi, într-adevăr, legată de aşa-numita alopecie areata (sin. alopecie focală).

În prezent, nu se cunosc exact cauzele care provoacă apariţia alopeciei focale. Evoluţia acestei boli este destul de impredictibilă. De cele mai multe ori, firele de păr căzute cresc la loc, dar, la unele persoane, afecţiunea conduce la o cădere completă şi ireversibilă a părului de pe tot capul şi chiar de pe corp.

Alopecia focală se poate dezvolta atât la copii, adolescenţi, cât şi la adulţi, femei sau bărbaţi. Probabilitatea apariţiei acestei maladii la om pe parcursul vieţii constituie, în medie, 1,7%.

După cum vom arăta mai jos, în prezent, nu există metode de tratament capabile să “vindece” definitiv alopecia focală. De aceea, dar şi pentru că firele de păr căzute deseori se regenerează de la sine, mulţi specialişti nu le recomandă pacienţilor niciun fel de tratament.

Mai jos, vom prezenta răspunsuri detaliate la toate întrebările importante referitoare la alopecia focală la copii şi la adulţi.

Cum să înţeleg că este vorba anume de alopecie focală şi nu de altceva? Care sunt simptomele şi semnele caracteristice ale bolii?

Simptomul principal al alopeciei focale este căderea părului într-o regiune mai mult sau mai puţin mare a pielii capului. Mai rar, cade părul de pe faţă (de exemplu, în regiunea bărbii bărbatului) sau de pe corp.

De regulă, căderea părului debutează pe zone mici, în forme rotunde sau ovale.

În caz de alopecie areata, suprafaţa pielii de pe chelie este netedă şi ar putea fi puţin inflamată.

De regulă, cheliile nu provoacă disconfort fizic. Doar unele persoane afectate de boală acuză prurit în focarele alopeciei areata.

La aproximativ 80% dintre oameni, apare o singură chelie pe cap sau într-o altă regiune a corpului, la 12,5% apar 2 chelii (pe cap sau atât pe cap, cât şi într-o altă regiune a corpului), iar la 7,7% se formează peste 2 chelii, situate doar pe cap sau pe cap şi într-o altă regiune a corpului.

La unii oameni, alopecia focală poate provoca doar căderea genelor sau a sprâncenelor de o parte sau de alta a feţei.

La aproximativ 10% dintre oamenii afectaţi de alopecia focală, aceasta provoacă nu numai căderea părului, ci şi modificarea unghiilor (cu precădere de la degetele mâinilor): treptat, pe unghii apar adâncituri, asperităţi, acestea se opacizează, pot cădea sau devin subţiri şi se deformează.

Părul poate cădea, ca la alopecia areata, în formă de “focare”, “pete” sau “chelii”, dar din cu totul alte cauze. În special, în urma unei infecţii micotice sau pentru că persoana în cauză şi-a smuls singură firele de păr.

Denumirea mai populară a micozei care poate provoca căderea părului este chelbea sau, în termeni ştiinţifici, tricofiţia. Trăsăturile caracteristice ale tricofiţiei sunt:

  • Pielea de pe chelie ar putea fi inflamată (roşie) şi afectată de leziuni mici;
  • Cheliile pot provoca un prurit intens;
  • Părul nu cade în întregime de pe chelie. Părul pare să se fi rupt, fiind vizibil doar sub forma unor fire scurte şi a unor puncte negre;
  • O descriere mai detaliată a altor simptome, prin care se mai poate manifesta tricofiţia, şi despre cum trebuie tratată această infecţie vedeţi în articolul Tricofiţia.

În cazurile în care firele de păr au fost smulse de individul însuşi (tricotilomanie), pe chelie se pot observa multe fire de păr rupte, de lungimi diferite.

Ce înseamnă alopecia areata difuză?

Am mai vorbit despre forma difuză a alopeciei areata în articolul în care am descris cele mai importante cauze ale căderii părului la adulţi şi la copii. În articolul dat, în capitolul despre Căderea severă a părului la femei, care poate dura peste 6 luni la rând…, am arătat că, la originea căderii prelungite şi intense a părului la femei, ar putea fi mai multe cauze, inclusiv forma difuză a alopeciei areata.

Termenul “alopecia difuză” a fost propus de medicii tricologi pentru a descrie cazurile de cădere a părului la femei, în care firele se desprind de pe “tot capul”, devin tot mai rare, dar fără a forma chelii propriu-zise, unde firele de păr nu se formează deloc. Cercetarea mostrelor microscopice de piele, prelevate de la femeile ce s-au confruntat cu această problemă, au arătat schimbări similare cu cele care au loc în caz de alopecie areata.

Din acest motiv, cercetătorii consideră că, în ciuda manifestărilor diferite, alopecia areata difuză este, de fapt, o formă a alopeciei areata focale, prin urmare, în tratament pot fi utilizate medicamente care blochează funcţia celulelor sistemului imunitar (remedii ce conţin corticosteroizi).

Trebui să merg la medic? Alopecia focală este periculoasă?

În ciuda urmărilor neplăcute, din punct de vedere cosmetologic şi estetic, pe care le poate provoca alopecia focală, această boală nu prezintă niciun risc major pentru sănătate.

Cu toate acestea, în cazul în care credeţi că dvs. sau copilul dvs. suferiţi de alopecie areata, ar fi bine să mergeţi la medicul dermatolog. Acesta vă va ajuta să aflaţi diagnosticul corect şi să vă planificaţi acţiunile ulterioare. Ar putea fi importantă, în special, diferenţierea alopeciei focale de tricofiţie, în cazul căreia omul are nevoie de un tratament special, dar şi poate deveni contagios pentru alţii.

Ce analize şi investigaţii poate indica medicul pentru a diagnostica boala?

În majoritatea cazurilor, pentru a stabili diagnosticul, medicul recurge doar la examenul vizual al regiunii afectate de căderea părului, întrebându-vă cum a evoluat condiţia dată.

Pentru a preciza diagnosticul, medicul poate examina pielea de pe cap cu ajutorul dermatoscopului, poate preleva o mostră de ţesut epitelial pentru a exclude micoza, precum şi indica o serie de teste ale sângelui pentru a exclude alte maladii capabile să determine căderea părului (sifilisul, lupusul).

Care sunt cauzele alopeciei focale?

După cum spuneam mai sus, în prezent, nu se cunosc cauzele exacte ale apariţiei acestei maladii.

Unii specialişti consideră alopecia focală drept boală autoimună şi explică apariţia acesteia prin faptul că sistemul imunitar al omului blochează funcţia foliculilor piloşi şi, uneori, chiar îi distruge. Cu toate acestea, ipoteza dată nu este confirmată prin suficiente dovezi, iar metodele de tratament care constau în neutralizarea funcţiei celulelor sistemului imunitar nu se caracterizează printr-o eficienţă înaltă în toate formele maladiei.

Dezvoltarea alopeciei areata poate fi legată de stres?

Unii oameni, afectaţi de alopecie areata, notează că au trecut, cu puţin timp înainte de căderea părului, printr-un stres sau traumatism mai mult sau mai puţin accentuat, sau au suferit de o răceală ori au întâmpinat alte dificultăţi. Totuşi, studierea minuţioasă a mai multor cazuri de alopecie focală a arătat că între aceste evenimente stresante şi dezvoltarea alopeciei areata, cel mai probabil, nu există niciun fel de legătură.

În tot cazul, în prezent, nu există posibilitatea de a prezice din timp apariţia alopeciei focale şi de a o preveni prin excluderea unor sau altor factori de stres.

Alopecia areata este contagioasă?

Această boală nu este contagioasă şi nu se transmite de la om la om.

Alopecia areata se transmite pe cale ereditară?

Da. Studiind viaţa mai multor oameni afectaţi de alopecia areata, cercetătorii au observat că aceasta se dezvoltă mai des la cei ai căror părinţi au trecut, de asemenea, prin episoade de alopecie focală.

La ce mă pot aştepta pe viitor: focarele alopeciei se vor mări? Părul se va regenera? Boala se poate repeta?

Dezvoltarea alopeciei focale la oameni diferiţi are loc în mod diferit şi, în prezent, nu există nicio posibilitate de a prezice cu exactitate modul de evoluţie a bolii, dacă focarele se vor mări sau dacă firele de păr se vor regenera.

Analiza datelor statistice, acumulate în urma observaţiilor asupra evoluţiei bolii la oameni diferiţi arată că, la majoritatea indivizilor (circa 80%) care acuză pentru prima dată în viaţă alopecie focală, părul se regenerează în întregime sau aproape complet timp de câteva luni sau chiar 1 an de zile. Cu toate acestea, aproape toţi oamenii aceştia (90%) vor trece, în viitor, prin alte episoade de alopecie focală, care ar putea fi mult mai severe şi chiar conduce la căderea permanentă a părului.

În aproximativ 18% din cazuri, maladia se dezvoltă greu şi, într-un răstimp de câteva săptămâni, luni sau ani, poate conduce la căderea semnificativă sau completă a părului de pe cap sau a părului de cap, faţă şi corp. Probabilitatea regenerării firelor de păr, în acest caz, este foarte mică şi constituie mai puţin de 10%.

În general, cât priveşte probabilitatea regenerării părului după alopecia focală, se poate spune că:

Cu cât este mai severă căderea părului la început, cu atât mai mică este probabilitatea unei regenerări satisfăcătoare a acestuia în viitor şi cu atât mai mare probabilitatea că procesul de cădere a părului nu se va întrerupe, ba chiar va continua.

Ce tratament există în prezent pentru alopecia areata? Cât de eficient şi sigur este acesta?

Mulţi dintre oamenii care se confruntă cu problema alopeciei focale şi care se tem să rămână fără păr, se interesează, în primul rând, de faptul dacă tratamentul ar putea opri căderea părului şi cât de repede ar trebui să-l înceapă?

La această întrebare putem răspunde în felul următor:

După cum arată rezultatele cercetărilor ştiinţifice, niciuna dintre metodele de tratament, existente în momentul de faţă pe piaţă, NU poate opri dezvoltarea alopeciei focale pentru o perioadă lungă de timp.

Indiferent de momentul în care va începe tratamentul şi de natura acestuia, evoluţia bolii nu se va schimba: la majoritatea oamenilor, maladia se va dezvolta favorabil şi părul se va regenera (chiar fără niciun fel de tratament), dar, la unele persoane, căderea părului va fi semnificativă şi tratamentul nu o va putea stopa.

Mai jos, vom prezenta cele mai studiate metode de tratament al alopeciei focale, propuse până în momentul de faţă.

1. Aplicarea pe zonele de cădere a părului a unor unguente sau creme cu corticosteroizi puternici

Hormonii glucocorticoizi sunt capabili să blocheze funcţia celulelor sistemului imunitar şi se utilizează în tratamentul mai multor boli autoimune.

Pentru a trata alopecia focală, s-a propus administrarea unor “corticosteroizi puternici” (de exemplu, propionat de clobetazol de 0,05%).

Acest tratament este relativ simplu. Medicamentul (în formă de cremă, unguent sau spumă) trebuie aplicat, de 1 – 2 ori pe zi, în regiunile unde a căzut părul.

Rezultatele unei cercetări au arătat că un asemenea tratament poate conduce la o regenerare mai mult sau mai puţin satisfăctoare a părului, în formele mai puţin severe ale alopeciei areata (altfel spus, atunci când regiunile afectate de căderea părului nu sunt foarte mari), dar după întreruperea tratamentului, părul cade din nou.

În caz de cădere severă a părului, acest tratament este, de regulă, ineficient.

Tratamentul de scurtă durată cu unguente ce conţin corticosteroizi este inofensiv, dar numai cu condiţia respectării instrucţiunilor de aplicare a corticosteroizilor topici. Tratamentul de lungă durată (necesar pentru creşterea susţinută a părului) nu este recomandat din cauza riscului unor efecte secundare.

Unguentele topice ce conţin corticosteroizi se mai folosesc în tratamentul formei difuze a alopeciei focale.

2. Injecţii cu corticosteroizi în regiunile afectate de alopecia focală

Spre deosebire de unguente, injecţiile cu hormoni glucocorticoizi favorizează apariţia şi menţinerea unei concentraţii înalte a acestor substanţe în regiunile afectate de alopecia focală.

Rezultatele unei cercetări au arătat că injecţiile cu corticosteroizi în locurile afectate de alopecie provoacă o regenerare vizibilă a părului pentru o perioadă de până la 9 luni de zile, după care părul cade din nou.

În prezent, injecţiile cu corticosteroizi se întrebuinţează ca o soluţie temporară pentru regenerarea părului pe zone mici. Injecţiile date nu se potrivesc pentru refacerea firelor de păr pe zone mai mari.

Injecţiile cu corticosteroizi ar putea fi dureroase, iar în locurile unde au fost introduse pielea s-ar putea atrofia (pielea se subţiază şi în ea se formează adâncituri). Tratamentul îndelungat (mai ales dacă medicamentul trebuie introdus pe suprafeţe mari ale pielii) ar putea provoca efecte secundare grave.

3. Administrarea corticosteroizilor în formă de pastile

În cazurile în care persoana administrează corticosteroizi orali, aceştia acţionează deodată şi asupra întregului organism. Tratamentul dat poate opri, temporar, căderea părului (în perioada în care omul administrează medicamentele respective), dar, în prezent, se utilizează rar, din cauza efectelor secundare grave, pe care le poate provoca.

4. Aplicarea pe chelie a unor medicamente ce irită pielea (imunoterapia), cu difenil ciclopropenă şi eterul dibutil al acidului scuaric

Difenil ciclopropena şi eterul dibutil al acidului scuaric sunt substanţe chimice capabile să provoace o reacţie alergică în piele. Nu se cunoaşte exact mecanismul prin care aceste substanţe regenerează creşterea părului în caz de alopecie areata.

Tratamentul se efectuează după următoarea schemă: la început, pe o porţiune mică de piele, se aplică o soluţie de 2% a difenil ciclopropenei sau a eterului dibutil al acidului scuaric. Peste 2 săptămâni, pe piele se aplică o soluţie mai slabă, de numai 0,001%. Procedura se reia, sporind treptat concentraţia soluţiei, până când, după o şedinţă ordinară de tratament, în piele se va declanşa o reacţie inflamatorie vizibilă, dar totuşi nu foarte intensă. Mai departe, se va administra doar soluţia cu concentraţia respectivă.

Eficienţa tratamentului ar putea deveni vizibilă timp de câteva luni de zile.

Dacă, în decursul a 6 luni, nu se vor atesta schimbări în bine, tratamentul va trebui considerat drept nefolositor şi întrerupt.

Când creşterea firelor de păr în toate regiunile pielii va fi satisfăcătoare, medicul v-ar putea propune să efectuaţi mai rar şedinţele de tratament (o dată în câteva săptămâni). Peste câţiva ani de tratament, aţi putea încerca să-l întrerupeţi. Dacă aceasta va conduce la o nouă cădere a părului (conform unor studii, aceasta se întâmplă în peste 60% din cazuri), tratamentul ar putea fi reluat.

Rezultatele cercetărilor arată că imunoterapia ar putea fi eficientă la peste 50% din oamenii la care se atestă o cădere nesemnificativă sau moderată a părului.

În cazul persoanelor afectate de o cădere severă a părului, regenerarea are loc, de obicei, mai rău.

Imunoterapia este sigură. Această metodă de tratament se utilizează deja de peste 30 de ani şi, în această perioadă de timp, nu s-au înregistrat niciun fel de efecte secundare grave de durată.

5. Aplicarea medicamentelor cu minoxidil

Minoxidilul este un medicament ce se utilizează pentru restimularea creşterii părului în caz de alopecie androgenetică la femei şi la bărbaţi.

În caz de alopecie focală, acţiunea acestui medicament este mai puţin studiată, dar, după toate probabilităţile, minoxidilul este mai puţin eficient.

Rezultatele cercetărilor ne comunică despre “rezultatele bune” ce se înregistrează în cazul formelor uşoare ale alopeciei focale şi despre “ineficienţa” minoxidilului în cazul căderii severe a părului.

Minoxidilul, chiar şi în cazul utilizării pe termen lung, este un medicament nepericulos (v. instrucţiunile de utilizare a minoxidilului).

6. Fototerapia

Fototerapia este o procedură medicală, în cadrul căreia pielea omului (pe anumite porţiuni sau de pe tot corpul) este iradiată de lumina ultravioletă.

Rezultatele unor cercetări au arătat că fototerapia (în special forma PUVA) poate determina regenerarea părului la 60-65% din pacienţi. Cu toate acestea, alte două studii infirmă aceste date. Trebuie remarcat că atât unele date, cât şi celelalte, nu au fost verificate în cadrul unor cercetări mai minuţioase, de aceea putem spune că eficienţa reală a fototerapiei în caz de alopecie areata nu este cunoscută.

Cel mai grav efect secundar al fototerapiei este cancerul de piele, probabilitatea apariţiei acestuia fiind mai mare la oamenii care au urmat mai multe şedinţe de tratament (v. Explicaţia fototerapiei). Din acest motiv, în caz de alopecie areata, fototerapia poate fi utilizată numai ca o soluţie temporară.

7. Aplicarea pe chelie a medicamentelor cu ditranol

Ditranolul este un medicament ce se administrează pentru a trata o altă boală de piele – psoriazisul (v. Instrucţiunile de utilizare a ditranolului). Acţiunea pe care o exercită ditranolul în regiunea afectată de alopecia areata este puţin studiată. În prezent, am găsit doar câteva informaţii despre “tratamentul reuşit” al alopeciei cu ditranol, dar datele sunt, deocamdată, insuficiente pentru a recomanda acest medicament pentru toate cazurile de alopecie focală.

Medicamentele cu ditranol sunt sigure chiar şi în cazul unei administrări de durată.

8. Suplimente cu zinc

Am reuşit să găsim rezultatele unui studiu care demonstrează că, la oamenii cu o concentraţie mai mică a zincului în sânge (ce poate fi stabilită în urma unui test special), tratamentul cu medicamente ce conţin zinc poate contribui la o regenerare mai mult sau mai puţin vizibilă a firelor de păr care au căzut în regiunea afectată de alopecie.

Concluzii privind posibilităţile de tratament

Din ceea ce am spus mai sus, putem trage următoarele concluzii:

  • Cea mai bună soluţie, în cazuri uşoare de alopecie focală, ar putea fi renunţarea la orice tratament, mai ales dacă medicamentul propus ar putea provoca unele efecte secundare cât de cât grave. În cazul în care doriţi, totuşi, să efectuaţi o cură de tratament, aţi putea discuta cu medicul dvs. referitor la tratamentul cu unguente ce conţin corticosteroizi, la imunoterapia locală, administrarea minoxidilului sau a ditranolului, precum şi la utilizarea suplimentelor de zinc.
  • În cazurile în care părul a căzut deja într-o măsură foarte mare (această formă a alopeciei se tratează cel mai greu), aţi putea recurge la imunoterapie, dar cea mai bună soluţie, de la bun început, este să purtaţi o perucă.

Perucile, părul fals, genele false şi machiajul ar putea fi o soluţie bună şi sigură în caz de alopecie areata.

În prezent, pe piaţă puteţi găsi o mulţime de produse de acest gen, de aceea s-ar putea să vă fie greu să alegeţi o perucă potrivită. Calitatea şi preţurile pot oscila într-un diapazon destul de larg.

Perucile cu fire de păr sintetice (din acril) sunt o soluţie accesibilă. Structura lor specială creează iluzia că părul creşte direct din pielea capului, perucile sunt uşoare şi arată natural. Aţi putea opta pentru culoarea şi coafura care vi se par perfecte. Cu toate acestea, perucile din acril se uzează rapid. Pentru a menţine efectul estetic, va trebui să schimbaţi perucile o dată la 3-4 luni.

Perucile din păr natural sunt, de regulă, mai scumpe, dar arată foarte fireşti şi îşi păstrează calităţile timp de 1-2 ani.

Tehnologiile contemporane de confecţionare a perucilor vă permit să fixaţi bine perucile de piele, astfel încât puteţi dormi, face sport, înot, baie şi chiar duş cu peruca pe cap.

În cazurile în care alopecia focală cauzează căderea sprâncenelor sau a genelor, aţi putea apela la gene sau sprâncene false sau la un machiaj permanent, pentru a restabili conturul sprâncenelor.

Pot face un transplant de păr în locul afectat de alopecie focală?

Teoretic, transplantul firelor de păr pe chelia rămasă după alopecia areata este posibil, dar, în realitate, acest tratament se utilizează foarte rar.

Acest lucru este legat, în primul rând, de faptul că boala evoluează într-un mod impredictibil şi poate recidiva. Din acest motiv, rezultatele obţinute în urma transplantului ar putea fi anulate.

În afară de aceasta, se cunosc cazuri când noi focare de alopecie apăreau după transplant în regiunile din care au fost prelevate firele de păr, precum şi cazuri când, după transplantul efectuat din alte cauze, omul făcea, în premieră, un episod de alopecie areata.

În cazul în care doriţi să aflaţi în ce măsură transplantul ar fi soluţia potrivită pentru dvs., discutaţi cu medicii din clinicile specializate în domeniu. Descrierea detaliată a modului în care are loc transplantul de păr – în articolul nostru Transplantul de păr.

Tratarea alopeciei printr-o dietă fără gluten

Studiind materialele ştiinţifice privitoare la alopecia focală, am găsit rezultatele unui studiu, în cadrul căruia au fost ţinuţi sub observaţie 12 copii bolnavi de alopecie areata. Niciunul dintre copii nu a acuzat simptome de intoleranţă la gluten sau celiachie, dar, după efectuarea testelor, la 5 dintre aceştia au fost identificate semne ale celiachiei. Toţi copiii testaţi pozitiv la celiachie au fost trecuţi la o dietă fără gluten şi la 4 dintre ei părul s-a regenerat completamente.

Este clar că rezultatele unui studiu mic nu sunt suficiente pentru a vă recomanda o dietă fără gluten în calitate de tratament standard al alopeciei focale şi nici nu dispunem de date care ar indica asupra faptului că tratamentul respectiv ar fi eficient pe o perioadă lungă de timp. Cu toate acestea, dat fiind că mulţi oameni nici măcar nu bănuiesc că suferă de intoleranţă la gluten, dar şi pentru că planificarea unei diete fără gluten e un lucru relativ simplu, vă recomandăm să citiţi recomandările noastre de organizare a dietei fără gluten şi să încercaţi o dietă de acest gen în cazul în care credeţi de cuviinţă.
Deschideți surse
  • Alsantali, A., 2011. Alopecia areata: a new treatment plan. Clinical, cosmetic and investigational dermatology, 4, pp.107–15. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21833161%5Cnhttp://www.pubmedcentral.nih.gov/articlerender.fcgi?artid=PMC3149478.
  • Bang, C.Y. et al., 2013. Successful treatment of temporal triangular alopecia with topical minoxidil. Annals of Dermatology, 25(3), pp.387–388.
  • Campuzano-Maya, G., 2011. Cure of alopecia areata after eradication of helicobacter pylori: A new association. World Journal of Gastroenterology, 17(26), pp.3165–3170.
  • Delamere, F. et al., 2008. Interventions for alopecia areata (Review). The Chochrane Collaboration, (3), p.50.
  • Ito T. Advances in the management of alopecia areata. J Dermatol. 2012;39(1):11-7.
  • Shapiro, J., 2013. Current treatment of alopecia areata. J Investig Dermatol Symp Proc, 16(1), pp.S42-4. Available at: http://dx.doi.org/10.1038/jidsymp.2013.14.
  • Werner, B. & Mulinari-Brenner, F., 2012. Clinical and histological challenge in the differential diagnosis of diffuse alopecia: female androgenetic alopecia, telogen effluvium and alopecia areata – part I. Anais Brasileiros de Dermatologia, 87(5), pp.742–747.
  • Haynes JW, Persons R, Jamieson B. Clinical inquiries: childhood alopecia areata: what treatment works best?. J Fam Pract. 2011;60(1):45-52.
  • Messenger AG, Mckillop J, Farrant P, Mcdonagh AJ, Sladden M. British Association of Dermatologists’ guidelines for the management of alopecia areata 2012. Br J Dermatol. 2012;166(5):916-26.


Obiectivul principal al organizației noastre în prezent este elaborarea Ghidului Consumatorului Inteligent de Informații și Servicii Medicale. O sursă de informație medicală de generație nouă, axată pe prezentarea datelor detaliate, transparente, echidistante și cu valoare practică înaltă cu privire la beneficiile, daunele și limitele serviciilor medicale disponibile în prezent.
Scopul nostru este:

să-i ajutăm pe pacienți și medici să ia decizii medicale argumentate și chibzuite

să-i ajutăm pe pacienți și medici să construiască între ei relații eficiente și moral justificate: colaborare bazată pe înțelegerea din ambele părți a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a resposabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului.

Ghidul Consumatorului Inteligent de Informaţii şi Servicii Medicale este alcătuit din 3 părți:

PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE
ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante, introduse pe măsura procesării de noi date.