PARTEA I: LUAREA DECIZIILOR MEDICALE

Având în vedere cât de importante pot fi consecințele deciziilor medicale, credem că pacienții trebuie să dispună de informații, competențe, resurse materiale și liberă alegere, necesare pentru atingerea obiectivelor lor medicale.

PRINCIPII DE LUARE A DECIZIILOR MEDICALE PENTRU PACIENȚI ȘI FAMILIILE LOR
Cum să obținem asistență medicală de care avem nevoie, dar nu mai puțină, și pe care ne-o dorim, dar nu mai multă?

Știința constituie doar o jumătate din deciziile medicale, iar cea de-a doua jumătate o constituie valorile și preferințele pacientului. Diagnosticul greșit al preferințelor și scopurilor pacientului nu este mai puțin condamnabil și poate fi nu mai puțin tragic decât diagnosticul greșit al maladiei.

În acest articol:

  1. discutăm dilemele morale legate de deciziile medicale și motivele pentru care participarea activă a pacienților la luarea deciziilor este atât de importantă;
  2. prezentăm o nouă paradigmă a relației între pacient și medic — colaborare bazată pe recunoașterea, din ambele părți, a rolurilor unice pe care îl joacă fiecare și pe împărțirea justă a responsabilității, cel mai important scop al colaborării fiind formularea și atingerea obiectivelor medicale ale pacientului;
  3. propunem 4 întrebări-cheie, în baza cărora pacienții vor putea lua, în mod sistematic, decizii ce vor reflecta în egală măsură atât necesitățile, cât și preferințele lor;
  1. explicăm câteva concepte, care pot fi foarte utile în cadrul discuțiilor raționale dintre pacienți și medici pe marginea întrebărilor medicale:
    • axarea informației și serviciilor medicale pe utilitate practică;
    • diferența dintre „date”, „informații”, „informații utile” și „concluzii clinice”;
    • raportul dintre eficacitate și riscuri;
    • raportul dintre eficacitate și cost;
    • utilitatea comparativă a diverselor servicii;
    • posibilele pierderi asociate cu neutilizarea opțiunilor alternative;
    • supradiagnostic și supratratament;
    • abordarea diagnosticului și tratamentului în trepte.
ERORI FRECVENTE ÎN ÎNȚELEGEREA INFORMAȚIEI MEDICALE ȘI POSIBILITĂȚI DE EVITARE A ACESTORA
Cum să apreciem corect informațiile referitoare la probleme de sănătate, precum și cele cu privire la potențialele beneficii și daune ale testelor diagnostice și ale tratamentelor?

O condiție fundamentală pentru implicarea calitativă a pacienților și a familiilor lor în procesul de luare a deciziilor medicale este informarea adecvată. În opinia noastră, informarea adecvată implică nu doar cunoașterea datelor, ci și deținerea unui șir de abilități de gândire critică, necesare pentru selectarea datelor relevante și aprecierea acestora din perspectiva valorilor personale.

În acest articol este prezentat un set de competențe de bază, care ne sunt necesare pentru a înțelege datele în condițiile de incertitudine, care caracterizează știința medicală modernă, pentru a ne revizui așteptările de la medicină și pentru a ne proteja împotriva manipulărilor externe cu speranțe și temeri legate de sănătate:

  1. conștientizarea iluziei de certitudine;
  2. recunoașterea diferenței dintre indicii relativi și cei absoluți;
  3. aprecierea eficacității intervențiilor preventive;
  4. recunoașterea mesajelor ce conțin date incomplete;
  1. evaluarea eficacității tratamentului;
  2. aprecierea riscului de efecte secundare ale medicamentelor;
  3. importanța utilizării grupurilor egale de comparație;
  4. compararea beneficiilor diferitelor preparate;
  5. compararea efectelor adverse ale diferitelor preparate;
  6. evaluarea preciziei rezultatelor studiilor;
  7. recunoașterea prezentării informației printr-o anumită prismă emoțională (pozitivă sau negativă) și capacitatea de a vedea lucrurile și prin prisma opusă;
  8. recunoașterea datelor irelevante;
  9. înțelegerea limitelor substituirii datelor numerice cu expresii verbale;
  10. înțelegere limitelor „istoriilor personale”;
  11. înțelegerea avantajelor și dezavantajelor informațiilor exprimate în formă grafică;
  12. înțelegerea faptului că există diferite niveluri de veridicitate a datelor.
PARTEA II: PLANUL GRIJII DE SINE, ARGUMENTAT ȘTIINȚIFIC

Pentru mulți dintre noi, informațiile cu privire la posibilitatea de a ne crește durata și calitatea vieții prin implementarea unor măsuri preventive prezintă un interes binemeritat. Însă, aceste informații sunt valoroase doar dacă sunt obținute în timp util și doar dacă măsurile luate în baza lor sunt coordonate între ele, ținând cont de sinergia și antagonismul lor. În plus, este important ca informațiile să ofere o imagine adecvată cu privire la magnitudinea diverselor riscuri, asigurând, astfel, posibilitatea de a distribui în mod adecvat eforturile preventive.

Beneficiile asociate cu reducerea anumitor riscuri se micșorează sau chiar dispar complet dacă alte riscuri — mai importante — rămân necontrolate. În această parte a ghidului am început sistematizarea informațiilor actuale cu privire la beneficiile, limitele și daunele măsurilor preventive în cele mai promițătoare sfere ale grijii de sine:

protecția împotriva bolilor cardiovasculare și a diabetului,

protecția împotriva bolilor oncologice (cancerului),

și protecția împotriva afecțiunilor cronice ale plămânilor.

Atunci când vom dispune de resursele necesare, vom completa această secțiune cu un șir de capitole dedicate altor opțiuni importante de a face investiții pe termen lung în propria sănătate:

posibilitățile de prevenție sau amânare a problemelor aparatului musculo-scheletal;

posibilitățile de depășire sau amânare a tulburărilor cognitive (pierderea capacității de memorizare și gândire la vârstă înaintată);

posibilitățile de îmbunătățire a sănătății emoționale (depășirea depresiei, anxietății etc.);

posibilitățile de prevenție înainte de conceperea și nașterea copilului pentru reducerea riscului lui de diverse maladii la vârstă adultă.

Medicina contemporană oferă opțiuni fără precedent de grijă de sănătate, însă acest lucru implică adesea necesitatea de luare a unor decizii complexe, după o analiză minuțioasă a beneficiilor și riscurilor. Fiecare dintre noi trebuie să facă o alegere personală cu privire la opțiunile pe care le va utiliza și la cele pe care le va refuza.

CAPITOLUL 1. BENEFICIILE, NEAJUNSURILE ȘI DAUNELE MĂSURILOR ORIENTATE SPRE REDUCEREA RISCULUI DE BOLI CARDIOVASCULARE ȘI DIABET

Aproximativ 40% dintre toate cazurile de deces prematur în rândul adulților și o proporție semnificativă de cazuri de reducere a calității vieții sunt legate de afecțiunile cardiovasculare și de diabet. Totodată, conform estimărilor OMS, trei pătrimi dintre astfel de cazuri de boală pot fi prevenite sau amânate semnificativ.

192

pagini

CE SE ȘTIE DESPRE OPȚIUNILE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA BOLILOR CARDIOVASCULARE ȘI A DIABETULUI?

Unele măsuri de protecție împotriva afecțiunilor cardiovasculare și a diabetului, precum ajustarea greutății corpului și a alimentației, efort fizic regulat, excluderea contactului cu produse de tutun și limitarea consumului de alcool au un raport extrem de favorabil dintre eficacitate și riscuri. Datorită impactului pozitiv considerabil al acestora în sensul reducerii riscului de un șir de alte maladii, ele constituie baza planului grijii de sine. Alte măsuri, precum controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al profilului lipidic pot prezenta o valoare importantă, însă pentru luarea unei decizii argumentate în privința utilizării sau neutilizării lor este nevoie de o analiză mai detaliată a raportului dintre beneficii și riscuri.

Planul alimentar

Din motive evidente, alimentația a fost dintotdeauna o temă populară în discuțiile legate de grija de sine. În ciuda faptului că, în ultimele decenii, s-a vorbit și s-a scris foarte mult despre rolul alimentației, doar o mică parte dintre ipotezele și recomandările formulate au bază științifică solidă și, în mod argumentat, merită investiția de resurse și efort. În acest articol ne concentrăm pe cele mai importante concluzii care pot fi formulate pe baza informațiilor disponibile la moment:

  1. Principalul motiv pentru care alimentația trebuie considerată drept o măsură de grijă de sine este că, în funcție de compoziția și cantitatea produselor consumate, alimentația poate avea un important impact pozitiv sau negativ asupra riscului de dezvoltare a maladiilor cardiovasculare și a diabetului.
  2. În prezent sunt cunoscute câteva particularități calitative și cantitative ale compoziției alimentare, care se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare și diabet, și, probabil, cu reducerea riscului de anumite afecțiuni oncologice.
Programul de efort fizic

În acest articol punem accentul pe utilitatea practică a datelor științifice privitor la impactul activității fizice asupra bolilor cardiovasculare și a diabetului. În prima jumătate a articolului am formulat caracteristicile cantitative și calitative ale exercițiilor fizice care se asociază cu reducerea riscului de dezvoltare a acestor afecțiuni. În a doua jumătate a articolului discutăm datele cu privire la siguranța efortului fizic în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare cu severitate diferită.

Menținerea greutății optime

Problema greutății excesive atrage mult prea multă atenție din punct de vedere estetic și, din păcate, mult prea puțină atenție din perspectiva estimării raționale a riscurilor medicale, relevante pentru durata și calitatea vieții. În consecință, pentru multe persoane, menținerea greutății în limite optime, probabil, este una dintre principalele opțiuni, pe nedrept subestimate, de grijă de sine pe termen lung. În acest articol prezentăm analiza informațiilor cu privire la impactul excesului de greutate asupra principalelor riscuri: probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare, diabetului și a maladiilor oncologice. De asemenea, prezentăm date cu privire la beneficiile și daunele diverselor metode de slăbit, precum și principiile, în baza cărora pot fi elaborate programele de slăbit, pentru care, în studii științifice, a fost stabilit cel mai favorabil raport dintre eficacitate și riscuri.

Controlul tensiunii arteriale

Confirmarea reducerii dramatice a incidenței maladiilor cardiovasculare severe în rândul pacienților care au administrat medicamente antihipertensive în cadrul studiilor clinice randomizate a fost unul dintre primele succese importante ale medicinei bazate pe dovezi. În prezent, pentru multe persoane, controlul tensiunii arteriale este o opțiune ieftină și relativ inofensivă de reducere a riscului de deces de atac de cord sau de accident vascular cerebral. În acest articol am inclus principalele recomandări referitor la raționalitatea măsurării periodice a tensiunii arteriale și a menținerii tensiunii arteriale în limitele recomandate.

Controlul glicemiei și tratamentul diabetului

Luând în considerare tendința actuală de creștere a prevalenței obezității și creșterea speranței de viață, se poate prezice că în viitor, diabetul va fi diagnosticat tot mai frecvent. În acest articol explicăm că prediabetul și diabetul de tip 2 sunt printre cei mai importanți factori de creștere a riscului de maladii cardiovasculare severe și prezentăm informații cu privire la raționalitatea determinării periodice a glicemiei și la opțiunile de reducere a riscului cardiovascular și de alte complicații grave, de care se pot folosi persoanele care suferă de diabet de tip 2 și de tip 1.

Controlul lipidemiei

Există un șir de dovezi în favoarea legăturii dintre concentrația înaltă în sânge a anumitor fracții de lipide ce conțin colesterol și creșterea riscului de deces prematur de afecțiuni cardiovasculare severe. Din păcate, ipotezele anterioare greșite — după cum s-a dovedit ulterior — în privința opțiunilor de control al acestui risc au generat în publicul larg multe confuzii și au îndepărtat atenția de la recomandările bazate pe date științifice, cu potențial de beneficii reale. În acest articol prezentăm o sinteză a datelor în privința raționalității, beneficiilor și riscurilor asociate cu testarea regulată a profilului lipidic și diverse opțiuni de tratament pentru reducerea hiperlipidemiei.

CAPITOLUL 2. BENEFICIILE, NEAJUNSURILE ȘI DAUNELE MĂSURILOR DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA MALADIILOR ONCOLOGICE

Aproximativ 20% dintre cazurile de deces în rândul adulților sunt provocate de maladii oncologice, însă, ca și în cazul bolilor cardiovasculare, multe dintre cazurile de deces din cauza cancerului pot fi prevenite.

376

pagini

CE SE ȘTIE DESPRE OPȚIUNILE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA CANCERULUI?

În acest articol este prezentată o sinteză a celor mai importante avantaje și limite ale posibilităților actuale de protecție împotriva cancerului. Sperăm că acest articol va contribui la depășirea multor preconcepții răspândite, dar false, în sfera afecțiunilor oncologice. Ca și în alte domenii ale medicinei, convingerile greșite în legătură cu maladiile oncologice pot avea consecințe negative considerabile. Pe de o parte, ele pot duce la o apreciere exagerată a valorii anumitor măsuri preventive, ceea ce duce la acceptarea unor investigații și tratamente asociate cu riscuri nejustificat de mari. Pe de altă parte, ele pot duce la o subapreciere nejustificată a altor măsuri importante, deoarece acestea nu par a fi „capabile să reducă riscul de cancer”. Pe lângă acest articol, le propunem cititorilor să vadă materialele dedicate opțiunilor de protecție împotriva bolilor oncologice în 5 localizări anatomice, asociate cu cel mai mare număr de decese de cancer.

Protecția împotriva cancerului de prostată

Cu vârsta, cancerul de prostată poate fi diagnosticat la mulți bărbați, însă doar un număr relativ mic dintre ei decedează de această afecțiune. Din acest motiv, cancerul de prostată este asociat cu o dilemă medicală și morală dificilă — fiecărui bărbat salvat de această maladie îi corespunde un număr mult mai mare de bărbați pentru care diagnosticul și tratamentul cancerului este complet inutil. În acest articol este prezentată analiza datelor disponibile, pe baza cărora un bărbat poate lua o decizie personală în privința utilizării sau a refuzului de a utiliza opțiunile disponibile de diagnostic precoce al cancerului de prostată.

Protecția împotriva cancerului mamar

Cancerul de sân este cea mai frecventă cauză oncologică de deces în rândul femeilor. Dar, înainte de a participa la investigații preventive cu scop de diagnostic precoce al acestei maladii, femeile trebuie să analizeze cu atenție potențialele consecințe pozitive și negative ale acestei decizii.

Protecția împotriva cancerului colorectal

Opțiunile de protecție împotriva cancerului colorectal includ un număr mare de servicii medicale cu avantaje și neajunsuri specifice, pentru care sunt acumulate date cu diferite niveluri de evidență referitor la raportul dintre beneficii și daune. În plus, selectarea strategiei de protecție împotriva acestei afecțiuni poate depinde într-o măsură considerabilă de predispoziția genetică a persoanei în cauză. Comparativ cu alte forme de cancer, tumorile de colon, probabil, au cea mai evidentă legătură cu ereditatea.

Protecția împotriva cancerului cervical

În pofida reducerii rapide a incidenței și mortalității de cancer de col uterin, înregistrate în prezent, protecția împotriva acestei maladii continuă să fie o temă relevantă pentru femei. Și asta pentru că reducerea mortalității de cancer cervical este asociată anume cu răspândirea pe larg a măsurilor orientate spre prevenția acestei maladii și se va menține doar cu condiția că femeile vor continua să includă măsurile respective în planul lor de grijă de sine.

Protecția împotriva cancerului pulmonar

În lista cauzelor de deces de maladii oncologice, cancerul de plămâni ocupă primul loc în rândul bărbaților și un loc important în rândul femeilor. După cum am arătat în acest articol, opțiunile de diagnostic și tratament precoce al cancerului pulmonar sunt destul de limitate, și utilizarea acestora poate fi rațională doar pentru o categorie relativ mică de persoane. Cu toate acestea, fiecare persoană își poate reduce în mod semnificativ riscul personal de a se îmbolnăvi de cancer pulmonar. Încetarea utilizării produselor de tutun poate face ca acesta să devină din nou o maladie rară, așa cum a fost înainte de creșterea popularității fumatului la începutului secolului XX.

CAPITOLUL 3. CONTRACEPȚIA

Luând în considerare faptul că, în cazul femeilor, grija de sine, printre altele, presupune și posibilitatea planificării sarcinii, am inclus în această parte a ghidului și capitolul dedicat contracepției.

309

pagini

Întocmirea planului personal de contracepție
  1. Ce opțiuni/ metode de contracepție sunt disponibile în prezent și care sunt cele mai importante particularități ale acestora din punct de vedere practic?
  2. Cum se poate selecta contraceptivul „optim”?
    • Prezervative masculine;
    • Contraceptive combinate în formă de comprimate, plasturi care se aplică pe piele, sau inele vaginale;
    • Anticoncepționale orale numai pe bază de progesteron (mini-pilule, contraceptive progesteronice);
    • Acetat de medroxiprogesteron în formă injectabilă;
    • Implant subcutanat ce conține etonorgestrel;
    • Dispozitiv intrauterin din cupru;
    • Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel;
    • Ligatura trompelor uterine și alte modalități de contracepție chirurgicală permanentă la femei;
    • Vasectomia (contracepția chirurgicală permanentă la bărbați);
    • Mijloacele de contracepție de urgență, pe care femeile le pot utiliza după un contact sexual neprotejat.
  3. Ce măsuri pot întreprinde, pentru reducerea riscului de sarcină, cuplurile, care găsesc inacceptabilă utilizarea oricăror remedii anticoncepționale?
  4. Probabilitatea apariției sarcinii și raționalitatea utilizării metodelor contraceptive în diverse situații.
  5. În ce perioade ale vieții femeia poate rămâne însărcinată?
  6. Din ce moment femeile nu mai au nevoie de contracepție?
  7. În cât timp după naștere se restabilește capacitatea de a concepe un copil și în ce moment după naștere este argumentată reluarea utilizării metodelor contraceptive?
  8. La cât timp după naștere sau după întreruperea sarcinii se restabilește capacitatea de concepere a unui copil și în ce moment este argumentată reînceperea utilizării mijloacelor contraceptive?
  9. În ce cazuri, în timpul actului sexual, este rezonabilă utilizarea contracepției?
  10. Cât de rapid se reduce capacitatea femeii de a concepe un copil odată cu vârsta? În ce termen se recomandă să încerce să se încadreze femeile care ar vrea să nască unul sau mai mulți copii?
  11. Ce se știe despre impactul posibil al unei sarcini nedorite asupra bunăstării copiilor și familiilor?
    • Potențialele riscuri ale sarcinii;
    • Potențialele riscuri asociate cu întreruperea unei sarcini nedorite (avort);
    • Posibilele consecințe negative ale sarcinii nedorite sau neplanificate.
Utilizarea corectă a prezervativelor
  1. Cât sunt de eficace prezervativele în sensul prevenției sarcinii și al protecției împotriva bolilor sexual transmisibile?
  2. Recomandări privind utilizarea corectă a prezervativelor.
Contraceptive combinate
  1. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc tipurile existente de contraceptive hormonale combinate?
  2. Scheme posibile de administrare a contraceptivelor combinate monofazice. Administrarea ciclică, continuă și extinsă.
    • Utilizarea contraceptivelor combinate și modificarea frecvenței „menstruațiilor”.
      • Regimul ciclic de administrare a contraceptivelor combinate monofazice după schema 21/7 sau 24/4;
      • Regimul extins (prelungit) și cel continuu de administrare a contraceptivelor combinate monofazice;
      • Regimul continuu;
      • Regimul extins (continuu)
  3. Ce impact negativ și pozitiv pot avea contraceptivele combinate asupra sănătății femeii pe termen lung și pe termen scurt? Care sunt particularitățile programului de grijă de sine în cazul femeilor care utilizează aceste preparate?
    • Efect contraceptiv sigur, dar complet reversibil. Potențialul impact pozitiv pe termen lung al contraceptivelor asupra capacității femeii de a concepe un copil.
    • Reducerea riscului de cancer ovarian, cancer colorectal, hiperplazie și cancer endometrial.
    • Posibila creștere nesemnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului mamar.
    • Există vreun motiv pentru a presupune că utilizarea contraceptivelor combinate se poate asocia cu un risc crescut de cancer al colului uterin și cu un risc crescut de infarct miocardic și/sau accident vascular cerebral?
    • Creșterea riscului de tromboembolism venos.
    • Potențialul impact al contraceptivelor combinate asupra densității minerale osoase, asupra riscului de fracturi, asupra greutății corpului și asupra regularității menstruațiilor și sângerărilor vaginale.
    • Efectul contraceptivelor combinate asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor, asupra durerilor abdominale și asupra altor simptome asociate cu menstruațiile.
    • Potențialul impact al contraceptivelor combinate asupra stării emoționale a femeii, asupra simptomelor de apropiere a menopauzei, asupra creșterii excesive a părului pe față și/sau pe corp, asupra stării pielii în cazul femeilor ce suferă de acnee, asupra creșterii în volum a fibroamelor uterine și simptomelor acestora, asupra probabilității formării repetate a chisturilor ovariene, asupra riscului de endometrioză și simtomelor acestei afecțiuni, asupra dezvoltării fătului și evoluția sarcinii.
    • Influența posibilă a contraceptivelor combinate asupra secreției de lapte și a stării copilului alăptat.
    • Efectele pozitive ale contraceptivelor combinate la femeile cu sindromul ovarelor polichistice.
    • Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea contraceptivelor hormonale combinate.
  4. Raționalitatea efectuării investigațiilor medicale înainte de inițierea administrării și în timpul administrării contraceptivelor combinate.
  5. Cât timp pot fi utilizate contraceptivele combinate?
  6. Recomandări privind utilizarea contraceptivelor combinate monofazice, pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim.
Contraceptive doar pe bază de progesteron (mini-pilule)
  1. Ce se știe despre potențialul efect negativ și pozitiv al comprimatelor orale doar cu progestativ asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?
    • Efect contraceptiv sigur și complet reversibil;
    • Securitatea cardiovasculară a contraceptivelor orale numai cu progestative;
    • Efectul contraceptivelor orale cu progestative asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor și a altor simptome asociate cu menstruațiile;
    • Alte reacții adverse posibile ale mini-pilulelor;
    • Efectul potențial al mini-pilulelor asupra stării copilului alăptat;
  2. Raționalitatea efectuării investigațiilor și testelor medicale înainte de inițierea administrării mini-pululelor.
  3. Recomandări privind administrarea mini-pilulelor pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim.
  4. Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea contraceptivelor orale numai cu progestativ.
Medroxiprogesteron acetat injectabil
  1. Ce se știe despre potențialul efect negativ și pozitiv al contraceptivelor injectabile cu medroxiprogesteron acetat asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?
    • Efect contraceptiv sigur și complet reversibil;
    • Securitatea cardiovasculară a injecțiilor cu acetat de medroxiprogesteron;
    • Efectul medroxiprogesteronului injectabil asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor și a altor simptome asociate cu menstruațiile;
    • Potențialul impact asupra creșterii în greutate;
    • Potențiala influență a injecțiilor cu medroxiprogesteron acetat asupra densității minerale osoase;
    • Efectul potențial al medroxiprogesteronului acetat asupra stării copilului alăptat;
    • Alte reacții adverse posibile;
  2. Raționalitatea efectuării examenului medical și a testelor diagnostice înainte de inițierea administrării acetatului de medroxiprogesteron.
  3. Recomandări privind utilizarea medroxiprogesteronului injectabil pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim.
  4. Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea injecțiilor cu medroxiprogesteron acetat.
Implanturi subdermice cu progesteron
  1. Ce se știe despre potențialul efect negativ și pozitiv al implanturilor cu progestativ asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?
    • Efect contraceptiv sigur și complet reversibil;
    • Securitatea cardiovasculară a implanturilor subcutanate doar cu progestative;
    • Influența implanturilor ce conțin doar progestative asupra reducerii volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor;
    • Alte reacții adverse posibile;
    • Impactul implanturilor doar cu progestative asupra ameliorării durerilor abdominale asociate cu menstruațiile;
    • Potențiala influență a implanturilor cu progestative asupra densității minerale osoase;
    • Posibila creștere a probabilității formării chisturilor ovariene;
  2. Potențialul impact al implanturilor cu progestative asupra alăptării.
  3. Raționalitatea efectuării unui examen medical înainte de introducerea implantului sub piele.
  4. Recomandări privind utilizarea implanturilor subcutanate, pentru asigurarea unui efect contraceptiv optim.
  5. Criteriile medicale de eligibilitate pentru utilizarea implanturilor ce conțin numai progestative.
Dispozitiv intrauterin cu cupru
  1. Efect contraceptiv înalt, de lungă durată și complet reversibil.
  2. Ce presupune inserția dispozitivului intrauterin din cupru?
  3. Ce efecte secundare și complicații se pot asocia cu inserția unui dispozitiv intrauterin? Ce investigații medicale sunt justificate înainte de inserție?
    • Probabilitate scăzută de infecție a organelor pelviene;
    • Sângerări ușoare după inserția DIU;
    • Probabilitate redusă de perforație a uterului;
  4. Ce se știe despre potențialul impact al steriletului asupra sănătății femeii pe termen lung?
  5. În ce moment poate fi instalat un dispozitiv intrauterin cu cupru?
  6. Ce recomandări trebuie respectate în perioada de după inserția dispozitivului intrauterin?
  7. Ce se știe despre posibilitatea de utilizare extinsă a dispozitivului intrauterin?
  8. Schimbarea steriletului cu cupru sau trecerea de la sterilet la un alt mijloc contraceptiv.
  9. Înlăturarea dispozitivului intrauterin.
  10. Ce se știe despre mecanismul de acțiune al steriletului cu cupru?
Dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel (Mirena®)
  1. Ce se știe despre potențialul efect negativ și pozitiv al dispozitivelor intrauterine asupra sănătății femeilor pe termen lung și pe termen scurt?
    • Efect contraceptiv de lungă durată, sigur și complet reversibil.
    • Reducerea volumului de sânge pierdut în timpul menstruațiilor. Posibila apariție a sângerărilor vaginale neregulate.
    • Ameliorarea durerilor abdominale din timpul menstruațiilor.
    • Impactul potențial al DIU cu levonorgestrel asupra apariției unui șir de afecțiuni ginecologice și asupra simptomelor asociate cu acestea.
    • Reducerea riscului de hiperplazie și cancer endometrial.
    • Reacții adverse hormonale care pot fi asociate cu utilizarea DIU cu levonorgestrel.
  2. Ce se știe despre inofensivitatea procedurii de instalare a DIU și a raționalității efectuării unor investigații medicale înainte de introducerea acestuia în uter?
  3. În ce moment poate fi instalat un dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel?
  4. Ce recomandări trebuie respectate în perioada de după inserția dispozitivului intrauterin?
  5. Ce se știe despre posibilitatea de utilizare extinsă a dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel (după expirarea perioadei recomandate)?
  6. Schimbarea steriletului cu levonorgestrel sau trecerea de la sterilet la un alt mijloc contraceptiv.
  7. Înlăturarea dispozitivului intrauterin cu levonorgestrel.
  8. Ce se știe despre mecanismul de acțiune contraceptivă a DIU cu levonorgestrel?
Sterilizarea chirurgicală la femei
  1. În ce cazuri pentru o femeie poate fi argumentată alegerea opțiunii de legare a trompelor uterine sau a altei proceduri de sterilizare chirurgicală?
  2. Opțiunile alternative sterilizării chirurgicale.
  3. Avantajele sterilizării chirurgicale la femeie.
  4. Ce presupune sterilizarea chirurgicală la femei?
  5. Cât sunt de eficace legarea trompelor uterine și alte modalități de sterilizare chirurgicală?
  6. Ce se știe despre securitatea legării trompelor uterine și a altor proceduri de sterilizare chirurgicală pe termen scurt și pe termen lung?
Sterilizarea chirurgicală la bărbați (vasectomia)
  1. În ce cazuri pentru un bărbat poate fi argumentată efectuarea vasectomiei?
  2. Alternativele vasectomiei.
  3. Avantajele vasectomiei.
  4. Ce presupune vasectomia? Cum se efectuează această procedură?
  5. Recuperarea după vasectomie.
  6. Ce program de monitorizare se recomandă bărbaților care au efectuat vasectomia? La cât timp după procedură se dezvoltă efectul contraceptiv?
  7. Cât este de eficace vasectomia?
  8. Ce se știe despre securitatea vasectomiei pe termen scurt și pe termen lung?
Contracepția de urgență (postcoitală)
  1. Ce posibilități de reducere a riscului de apariție a unei sarcini nedorite după un act sexual neprotejat sunt disponibile în prezent?
  2. Mijloacele destinate contracepției de urgență.
  3. Preparate pe bază de levonorgestrel.
  4. Preparate cu ulipristal acetat.
  5. Preparate ce conțin mifepriston.
  6. Ce se știe despre eficacitatea remediilor pe bază de levonorgestrel, ulipristal sau mifepriston în sensul reducerii probabilității unei sarcini nedorite după un contact sexual neprotejat?
  7. Ce factori ar putea reduce eficacitatea preparatelor de contracepție postcoitală?
  8. Ce se știe despre securitatea preparatelor destinate contracepției de urgență?
  9. Securitatea preparatelor de contracepție de urgență în perioada alăptării.
  10. Reducerea riscului de sarcină după un contact sexual neprotejat, utilizând contraceptive combinate orale (metoda Yuzpe).
  11. Acțiuni suplimentare care pot fi argumentate după utilizarea unui preparat de contracepție postcoitală.
CAPITOLUL 4. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA INFECȚIILOR
În proces de elaborare0%

Descoperirea antibioticelor a deschis largi posibilități de suprimare a infecțiilor și a pus bazele unei părți semnificative ale medicinei moderne. Fără antibiotice eficace nu ar exista multe dintre oportunitățile actuale la care ne-am obișnuit să apelăm cu ușurință: tratamentul infecțiilor la sugari, prevenirea complicațiilor după naștere, tratamentul infecțiilor bacteriene contagioase, efectuarea intervențiilor chirurgicale și a investigațiilor invazive etc.

Apariția antibioticelor, fără exagerare, este cea mai mare avansare în medicină, însă, în prezent, această victorie a omenirii este în pericol, deoarece tot mai multe infecții dezvoltă rezistență față de antibioticele disponibile, iar elaborarea de medicamente noi este lentă și, oricum, este doar o soluție temporară. În următorul ciclu de lucru planificăm să finisăm eforturile începute deja de sistematizare a informațiilor în legătură cu următoarele întrebări:

  1. Cum consumatorii de servicii medicale pot crește eficacitatea tratamentului infecțiilor în condițiile agravării fenomenului de antibiotico-rezistență?
  2. Cum consumatorii de servicii medicale pot contribui la depășirea problemelor legate de antibiotico-rezistență?
  3. Ce se știe despre impactul microbiomului organismului (microflorei) asupra funcționării sale normale și despre posibilitățile de rezolvare a diverselor probleme de sănătate prin modificarea microflorei?

Informația deja elaborată ținând seama de aceste întrebări este prezentată în articolele: Dureri în gât, Dureri în ureche, Răceală, Pneumonie, Tuse, Rinită și nas înfundat (tratamentul sinuzitei), Cistită, Pielonefrită, Tuberculoză, Dureri în stomac (tratamentul infecției cu Helicobacter pylori.

PARTEA III: REZOLVAREA PROBLEMELOR MEDICALE PARTICULARE

Succesele impresionante ale medicinei moderne, pe de o parte, și limitele sale considerabile, pe de altă parte, impun formarea unei noi atitudini din partea medicilor și clienților lor față de discutarea și rezolvarea problemelor medicale. Această atitudine începe cu formularea unor întrebări axate pe utilitate practică, la care pot fi găsite răspunsuri, și continuă cu selectarea, aplicarea sau refuzul de a aplica serviciile medicale în așa fel, încât sarcinile pe care pacienții le stabilesc în fața medicinei să fie rezolvate în mod optim.

GINECOLOGIE
458

pagini

Secreții vaginale. Prurit și iritație în regiunea genitală.

În acest articol sunt explicate opțiunile actuale de diagnostic și tratament pe care femeile le pot folosi pentru rezolvarea următoarelor probleme:

  • Secreții vaginale neobișnuite (mucoase, dense, apoase etc.) care pot fi însoțite de prurit, iritație și/sau miros neplăcut în regiunea genitală;
  • vaginoza bacteriană,
  • candidoza vaginală,
  • vaginita atrofică,
  • vaginita aerobă,
  • inflamație vaginală asociată cu streptococul beta-hemolitic din grupul A,
  • iritația organelor genitale provocată de diverse substanțe chimice și alergeni.
Menstruații neregulate și sângerări vaginale

În acest articol sunt prezentate recomandări cu privire la diverse situații de sângerări vaginale, asociate sau nu cu menstruația:

  1. Ce beneficii pot obține femeile de la efectuarea diagnosticului și/sau a tratamentului în diferite cazuri de sângerări vaginale?
  2. Situațiile în care poate fi argumentat ajutorul medical imediat;
  3. Sângerări vaginale regulate, dar excesiv de abundente (menstruații prea abundente și/sau îndelungate);
  4. „Menstruații” neregulate, prea frecvente, sau prea rare;
  5. Sângerări vaginale în perioada dintre menstruații;
  6. Sângerări vaginale la femeile aflate în perioada de după menopauză;
  7. Sângerări vaginale la femeile care folosesc contraceptive hormonale, dispozitiv intrauterin, sau terapie de substituție hormonală pentru ameliorarea simptomelor menopauzei;
  8. Apariția sângerărilor vaginale după proceduri ginecologice;
  9. Sângerări vaginale în timpul sarcinii și după naștere;
  10. Explicația unui șir de întrebări cu privire la menstruație și ciclu menstrual:
    • De ce au loc menstruațiile? De unde se ia sângele care se elimină în timpul menstruației?
    • Ce rol au menstruațiile? Ce prezintă ciclul menstrual?
    • Când la o adolescentă ar trebui să apară prima menstruație?
    • Ce simptome poate avea o femeie înainte de începerea menstruației?
    • Câte zile ar trebui să dureze menstruația și cum ar trebui să fie aceasta?
    • Care este lungimea normală a ciclului menstrual?
    • Menstruațiile ar trebui să apară întotdeauna în același moment? Cât de exact (regulat) trebuie să fie ciclul menstrual?
Fibrom uterin
  1. Ce investigații, tratamente și plan de supraveghere pot fi argumentate în cazul femeilor la care s-a depistat un fibrom uterin?
  2. Simptomele ce pot fi asociate cu prezența unui fibrom în uter și evoluția lor în timp;
  3. Legătura dintre fibromul uterin și diverse tipuri de cancer uterin;
  4. Impactul posibil al fibroamelor asupra sarcinii și asupra nașterii;
  5. Algoritmul de luare a deciziilor cu privire la alegerea opțiunilor de observație și tratament pentru femeile cu miom uterin;
  6. Explicația posibilităților de tratament simptomatic și chirurgical al fibromului uterin;
  7. Îndepărtarea fibroamelor (miomectomia).
Polipi uterini (polipi endometriali)
  1. Ce prezintă polipii endometriali?
  2. Ce simptome pot fi asociate cu prezența polipilor endometriali?
  3. Ce investigații, tratamente și plan de supraveghere pot fi argumentate în cazul femeilor la care s-a depistat un polip endometrial?
  4. Legătura dintre polipi, hiperplazie și cancer endometrial;
  5. Legătura dintre polipii endometriali și sângerările anormale din vagin sau modificarea caracterului menstruațiilor;
  6. Legătura dintre polipii endometriali și dificultatea de a concepe un copil (infertilitate);
  7. Recomandări de tratament și supraveghere la femeile cu polipi endometriali;
  8. Îndepărtarea polipilor endometriali.
Endometrioză
  1. Ce se întâmplă în organismul femeilor cu endometrioză?
  2. Ce simptome se pot asocia cu prezența endometriozei și cum evoluează acestea în timp?
  3. Opțiunile de tratament pentru ameliorarea sau rezolvarea durerilor abdominale la femeile cu endometrioză:
    • Tratamentul simptomatic al durerilor în caz de endometrioză;
    • Înlăturarea chirurgicală a focarelor de endometrioză;
    • Modalități de tratament, utilizarea cărora nu se recomandă în caz de endometrioză;
    • Opțiunile de rezolvare a infertilității la femeile cu endometrioză. Este oare nevoie de tratament sau supraveghere în legătură cu endometrioza în cazul în care femeia nu are simptome?
Adenomioză
  • Ce este adenomioza?
  • Ce simptome se pot asocia cu prezența adenomiozei și cum evoluează acestea în timp?
  • Opțiunile de tratament pentru ameliorarea sau rezolvarea sângerărilor vaginale abundente, durerilor abdominale și/sau a infertilității la femeile cu adenomioză.
Chisturi ovariene
  1. Ce investigații, tratamente și plan de supraveghere pot fi argumentate în cazul femeilor la care s-a depistat un chist ovarian?
    • Situațiile, în care efectuarea unor investigații sau tratamente suplimentare în legătură cu chistul ovarian nu prezintă nicio valoare pentru femeie;
    • Chisturile, în cazul cărora este justificată consultarea medicului oncolog și efectuarea intervenției chirurgicale;
    • Tratamentul în caz de complicații ale chisturi ovariene;
    • Monitorizarea și tratamentul chisturilor ovariene simple;
    • Monitorizarea și tratamentul chisturilor ovariene hemoragice;
    • Monitorizarea și tratamentul în caz de endometriom;
    • Monitorizarea și tratamentul în caz de chist ovarian dermoid (teratom chistic matur);
    • Monitorizarea și tratamentul în cazul chisturilor cu structură neclară;
  2. Investigații suplimentare și intervenția chirurgicală în legătură cu un chist ovarian;
  3. Chisturi ovariene la femeile însărcinate.
Recomandări de grijă de sine pentru femeile cu sindromul ovarelor polichistice
  1. Ce pot face femeile cu SOP pentru a rezolva sau ameliora diverse simptome asociate cu această stare?
  2. Opțiunile de rezolvare a următoarelor probleme: creștere excesivă a părului pe față și/sau pe corp, menstruații neregulate (sângerări vaginale prea rare, prea frecvente sau prea abundente), dificultăți de concepere, căderea părului, acnee, seboree.
  3. Ce pot face femeile cu SOP pentru a reduce riscurile pe termen lung asociate cu această stare?
  4. Recomandări privitor la menținerea greutății optime, controlul glicemiei, al tensiunii arteriale, al profilului lipidic și al riscului cardiovascular, precum și în privința reducerii riscului de cancer endometrial.
  5. Securitatea contraceptivelor orale combinate la femeile cu SOP.
  6. Recomandări de reducere a riscului de complicații în timpul sarcinii pentru femeile cu SOP.
  7. Raționalitatea efectuării drillingului laparoscopic la femeile cu SOP.
Opțiunile de protecție împotriva cancerului cervical
  • testul la infecția cu HPV (virusul papilloma uman);
  • analiza citologică (frotiul citologic, testul Papanicolau);
  • colposcopia și biopsia colului uterin;
  • displazia de col uterin de diferite grade de severitate (CIN 1, CIN 2, CIN 3);
  • tratamentul displaziei cervicale prin diferite modalități (crioterapie, excizie, conizația colului uterin).
Opțiunile de reducere a riscului de cancer endomentrial. Planul de supraveghere și tratament în caz de hiperplazie endomentrială
  1. Ce presupune evaluarea stării endometrului? Ce beneficii prezintă pentru femeie aceste investigații?
  2. În ce cazuri poate fi rațională efectuarea diagnosticului de estimare a stării endometrului, cu scopul detectării eventualei prezențe a hiperplaziei și/sau a cancerului endometrial?
  3. Planul de supraveghere și tratamentul în caz de hiperplazie endometrială.
  4. Tratamentul și monitorizarea hiperplaziei endometriale fără atipii.
  5. Tratamentul și monitorizarea hiperplaziei endometriale cu atipii.
Infertilitate și dificultăți de concepere
  1. Diagnosticul inițial pentru identificarea celor mai răspândite cauze ale infertilității:
  2. Diagnosticul și tratamentul cauzelor care ar putea afecta capacitatea unui bărbat de a concepe un copil:
    • Spermograma (determinarea calității spermei);
  3. Diagnosticul și tratamentul infertilității asociate cu tulburări de ovulație:
    • Examinarea endocrinologică a femeii;
    • Stimularea ovulației la femeile cu sindromul ovarelor polichistice folosind clomifen, metformină, letrozol, drilling ovarian laparoscopic sau gonadotropine;
  4. Diagnosticul și tratamentul infertilității asociate cu impermeabilitatea trompelor uterine sau cu modificări în cavitatea uterină:
    • Histerosalpingografia și sonohisterografia în diagnosticul trompelor uterine înfundate;
    • Intervenția chirurgicală laparoscopică cu scop de:
      • Restabilire a permeabilității trompelor uterine;
      • Disecție a aderențelor în cavitatea pelviană (adezioliza);
      • Îndepărtare a focarelor de endometrioză și a endometriomului;
      • Îndepărtare a hidrosalpinxului;
    • Intervenția chirurgicală histeroscopică cu scop de:
      • Îndepărtare a fibromului (miomului) uterin;
      • Îndepărtare a polipilor endometriali;
      • Disecție a aderențelor în cavitatea uterină (adezioliza);
  5. Inseminare intrauterină;
  6. Fertilizare in vitro (FIV); Sindromul de hiperstimulare ovariană.
Raționalitatea efectuării ecografiei uterului, ovarelor și trompelor uterine și interpretarea rezultatelor
  1. Pregătirea pentru efectuarea ecografiei uterului și a altor organe pelviene.
  2. Interpretarea rezultatelor ecografiei uterului;
    • Ecografia în diagnosticul miomului uterin;
    • Ultrasonografia în diagnosticul polipilor endometriali;
    • Ecografia uterului pentru măsurarea grosimii endometrului, cu scop de diagnostic precoce al hiperplaziei sau al cancerului endometrial;
    • Ecografia în diagnosticul sindromului ovarelor polichistice (SOP);
    • Ecografia în diagnosticarea adenomiozei;
    • Ecografia în diagnosticul chisturilor ovariene.
MENOPAUZA

Recomandări de grijă de sine pentru femei după menopauză.

SĂNĂTATEA SÂNILOR LA ADULȚI ȘI COPII (MAMOLOGIA)
63

pagini

Modificări în sâni la femei și copii
  1. Răspunsuri la întrebări cu privire la modificări în sâni la femei:
    • Ce trebuie să faceți dacă ați observat careva modificări în glandele mamare?
    • Ce poate semnifica apariția unui nodul la sân?
    • Ce ar putea însemna durerile (arsurile) în sân? Angorjarea sânilor;
    • Ce pot semnifica secrețiile din mameloane?
    • Ce poate însemna schimbarea formei mamelonului sau retracția acestuia?
    • Modificările sânilor în timpul sarcinii și alăptării;
  2. Raționalitatea efectuării investigațiilor pentru determinarea cauzelor simptomelor:
    • Mamografie cu scop diagnostic;
    • Ecografia sânilor;
    • RMN a sânilor;
    • Biopsia glandelor mamare;
    • Analiza histologică;
  3. Raționalitatea efectuării tratamentului în cazul diverselor modificări în sâni detectate la investigații:
    1. Mastopatia fibrochistică;
    2. Adenoza glandei mamare;
    3. Fibroadenomul glandei mamare;
    4. Tumora filoidă a sânului;
    5. Hiperplazie ductală și lobulară;
    6. Papilom intraductal;
    7. Necroza adipoasă a sânului;
    8. Ectazia ductală;
    9. Involuția fibroadipoasă a glandei mamare;
    10. Mastita;
    11. Chistul epidermic al glandei mamare (ateromul);
    12. Lipomul glandei mamare;
  4. Răspunsuri la întrebări cu privire la modificările în sâni la copii (băieți și fete).
Mastită (inflamația glandelor mamare)
  1. Răspunsuri la întrebări cu privire la mastită la femeile care alăptează.
  2. Cum poate fi prevenită dezvoltarea mastitei în timpul alăptării?
  3. Răspunsuri la întrebări cu privire la mastita neasociată cu alăptarea.
  4. Mastita la nou-născuți și sugari.
Opțiunile de protecție împotriva cancerului mamar (cancerului de sân)
  1. Posibilitățile de reducere a riscului de dezvoltare a cancerului de sân din contul anumitor modificări ale stilului de viață.
  2. Aprecierea predispoziției genetice la dezvoltarea cancerului mamar pentru a determina raționalitatea efectuării tratamentului preventiv.
  3. Screening: Teste preventive pentru diagnosticul precoce al cancerului de sân la femei fără predispoziție genetică mărită la această boală.
  4. Mamografia preventivă în cazul femeilor fără risc mărit de cancer de sân.
  5. Examinarea sânilor de către medic și auto-examinarea sânilor.
  6. Ecografia, RMN și/sau tomosinteza digitală a sânilor.
  7. Informații pentru femeile care au efectuat mamografia preventivă.
  8. Ce pot însemna rezultatele biopsiei sânului?
    • Mastopatia fibrochistică;
    • Adenoza glandei mamare;
    • Fibroadenomul glandei mamare;
    • Tumora filoidă a sânului;
    • Necroza adipoasă a sânului;
    • Papilom intraductal;
    • Hiperplazie ductală și lobulară a sânului;
    • Carcinom ductal in situ.
  9. Ce se știe despre beneficiile, limitele și posibilele daune ale consilierii genetice, ale analizei de detectare a mutațiilor în genele BRCA și ale tratamentului cu scop profilactic în cazul femeilor cu risc crescut de cancer mamar?
  10. Posibilitățile de supraveghere și/sau tratament cu scop preventiv, care le pot fi oferite femeilor cu risc crescut de cancer mamar, legat de mutații în genele BRCA1/ BRCA2 și/sau de antecedente familiale.
    1. Supraveghere cu scop preventiv;
    2. Tratamentul preventiv cu tamoxifen sau raloxifen;
    3. Înlăturarea chirurgicală cu scop profilactic a glandelor mamare și/sau a ovarelor.
SĂNĂTATEA PLĂMÂNILOR
201

pagini

Tuse

Ghid argumentat științific pentru pacienți în privința tusei la copii și adulți.

SÂNGE ÎN SPUTĂ
  1. În ce cazuri de apariție a sângelui în spută este indicată adresarea imediată la medic?
  2. În ce cazuri, la apariția unei cantități mici de sânge în spută, poate fi argumentată adresarea la medic?
  3. Ce investigații și ce tratament ar putea fi argumentate în cazul apariției sputei cu sânge?
ASTM
  1. Simptomele și diagnosticul astmului la copii;
  2. Simptomele și diagnosticul astmului la adulți;
  3. Tratamentul astmului la copii și la adulți;
    • Algoritmul în trepte de tratament al astmului;
      • Cum se selectează și se ajustează tratamentul astmului?
      • Ce înseamnă un control bun al astmului?
      • De ce este nevoie de un control strict al simptomelor de astm?
      • Estimarea probabilității exacerbărilor (acceselor) de astm;
    • Medicamentele utilizate în tratamentul astmului;
    • Planul de monitorizare după inițierea (sau ajustarea) tratamentului împotriva astmului;
  4. Prevenția acceselor de astm și tratamentul în timpul exacerbărilor;
  5. Răspunsuri la întrebări suplimentare legate de astm.
BOALA PULMONARĂ OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC)
  1. Bronșita cronică la adulți.
    • Tratamentul bronșitei cronice la adulți.
  2. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
    • Ce simptome pot avea persoanele care suferă de BPOC?
    • Ce investigații se utilizează pentru confirmarea diagnosticului de BPOC?
    • Explicarea opțiunilor actuale de tratament al pacienților cu BPOC.
    • Raționalitatea efectuării tratamentului medicamentos în caz de BPOC și planul de tratament.
    • Informații suplimentare cu privire la medicamentele utilizate în tratamentul BPOC.
    • Planul de monitorizare după inițierea tratamentului BPOC.
    • Tratamentul exacerbărilor.
    • Reabilitarea pulmonară în tratamentul BPOC.
PNEUMONIA
  1. Prin ce semne și simptome se poate manifesta pneumonia la adulți sau la copii?
  2. Diagnosticul pneumoniei.
  3. Tratamentul pneumoniei sub supraveghere medicală.
  4. Pneumonia atipică.
  5. Informații suplimentare cu privire la bronșiolita acută la copii mai mici de 2 ani.
TUBERCULOZA PULMONARĂ
  1. Prin ce semne și simptome se poate manifesta tuberculoză pulmonară?
  2. Diagnosticul tuberculozei pulmonare.
  3. Cum se poate reduce riscul de infectare cu tuberculoză a persoanelor din jur?
  4. Tratamentul tuberculozei pulmonare.
    • Schemele standard de tratament al tuberculozei pulmonare.
    • Planul de supraveghere (testele diagnostice) în perioada de tratament împotriva tuberculozei și după finisarea tratamentului.
    • Tratamentul tuberculozei în sarcină și în perioada alăptării.
    • Tratamentul tuberculozei la pacienții care nu au finisat cura anterioară de tratament sau la care maladia a recidivat.
    • Tratamentul tuberculozei rezistente la acțiunea unuia sau mai multor medicamente.
  5. Protecția împotriva tuberculozei în cazul copiilor și adulților care au contactat cu o persoană infectată.
    • Testul Mantoux în diagnosticul persoanelor care au contactat cu un bolnav de tuberculoză.
    • Testul pentru determinarea secreției de gamma-interferon în diagnosticul persoanelor care au contactat cu un bolnav de tuberculoză.
  6. Tratamentul preventiv al infecției latente de tuberculoză.
    • Potențialele efecte adverse ale tratamentului preventiv împotriva infecției latente cu tuberculoză.
    • Planul de monitorizare după finisarea tratamentului preventiv împotriva infecției latente cu tuberculoză.
  7. Vaccinarea împotriva tuberculozei.
SPIROMETRIA

Informație pentru pacienții care urmează să facă spirometria. Cum se face investigația și cum se interpretează rezultatele.

UTILIZAREA CORECTĂ A INHALATOARELOR

Recomandări pentru pacienții care urmează să facă tratament cu medicamente care se administrează în formă de inhalatoare. Instrucțiuni de utilizare eficientă a inhalatoarelor.

Cancerul pulmonar. Prevenția și tratamentul.
  1. Ce se știe despre cauzele și factorii de risc de dezvoltare a cancerului pulmonar?
  2. Investigațiile preventive (screening) cu scop de diagnostic precoce al cancerului pulmonar.
  3. Prin ce semne și simptome se poate manifesta cancerul pulmonar? În ce cazuri este indicată consultația medicală și efectuarea testelor diagnostice?
  4. Diagnosticul cancerului pulmonar. Testele diagnostice care se utilizează pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer.
  5. Tipurile de cancer pulmonar.
    • Cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC).
  6. Prognoza de supraviețuire în caz de cancer pulmonar.
  7. Tratamentul cancerului pulmonar.
  8. Supravegherea după finisarea tratamentului împotriva cancerului pulmonar.
GRIPĂ, RĂCEALĂ, FEBRĂ
72

pagini

RĂCEALA
  1. În ce cazuri poate fi indicată adresarea la medic?
  2. Tratamentul răcelii.
    • Tratamentul simptomatic al febrei și durerilor musculare provocate de răceală.
    • Tratamentul simptomatic al rinitei asociate cu răceala.
    • Tratamentul simptomatic al tusei provocate de răceală.
    • Tratamentul simptomatic al durerilor în gât asociate cu răceala.
    • Medicamentele combinate „împotriva răcelii și gripei” și alte remedii.
    • Suplimente cu zinc în caz de răceală.
    • Antibiotice în caz de răceală.
  3. Prevenția răcelii. Vaccinarea.
GRIPA
  1. Ce pericol poate prezenta gripa și ce opțiuni de rezolvare a acestei probleme există?
  2. Vaccinarea împotriva gripei în sezonul 2015–2016.
    • Cât de eficace este vaccinul împotriva gripei?
    • Cât este de sigur vaccinul împotriva gripei? Ce reacții adverse poate cauza vaccinarea?
    • În ce cazuri este recomandată vaccinarea împotriva gripei? Pentru ce categorii de persoane administrarea vaccinului împotriva gripei este deosebit de importantă?
    • Ce vaccinuri împotriva gripei există în prezent și prin ce se deosebesc vaccinurile între ele?
  3. Tratamentul gripei în sezonul 2015–2016.
    • Prin ce simptome se manifestă gripa? Cum se poate face diferențierea între gripă și răceala obișnuită?
    • În ce cazuri este recomandată efectuarea unui tratament special împotriva gripei?
    • Ce medicamente pot fi utilizate în tratamentul gripei?
    • Cât de eficace și sigure sunt medicamentele împotriva gripei?
    • Tratamentul simptomatic al gripei la domiciliu.
    • Tratamentul gripei în timpul sarcinii.
  4. Protecția împotriva infectării cu gripă. Tratamentul preventiv după contactul potențial cu infecția.
  5. Răspunsuri la întrebări suplimentare cu privire la gripă.
Febra
  1. În ce situație sunt indicate măsurile de reducere a febrei la un copil sau adult?
  2. Care sunt măsurile corecte de reducere a febrei la copil sau adult?
  3. Cum se administrează corect medicamentele antipiretice?
  4. Cum se măsoară corect temperatura corpului?
  5. Ce temperatură a corpului este considerată normală?
  6. Informații importante cu privire la ibuprofen.
  7. Informații importante cu privire la paracetamol.
  8. Informații importante cu privire la aspirină (acid acetilsalicilic).
OTORINOLARINGOLOGIE (ORL) ȘI SĂNĂTATEA CAVITĂȚII BUCALE
208

pagini

Rinită și obstrucție nazală

În acest articol sunt explicate opțiunile de diagnostic și tratament, utilizarea cărora este susținută de date științifice în rezolvarea următoarelor probleme la copii și adulți:

  1. Rinită;
  2. Obstrucție nazală;
  3. Strănut frecvent;
  4. Sinuzită acută;
  5. Sinuzită cronică:
    • sinuzită cronică cu polipi în cavitatea nazală;
    • Sinuzită cronică fără polipi în cavitatea nazală;
  6. Rinită:
    • Rinită alergică;
    • Rinită vasomotorie;
    • Rinită medicamentoasă;
  7. Secreții nazale și obstrucție nazală în timpul sarcinii;
  8. Secreții nazale și obstrucție nazală la sugari.
Dureri și inflamație în gât

În acest articol sunt explicate opțiunile de diagnostic și tratament, utilizarea cărora este susținută de date științifice pentru rezolvarea următoarelor probleme la copii și adulți:

  1. Dureri în gât;
  2. Inflamația amigdalelor (angină, tonsilită);
  3. Roșeață și inflamație în gât (faringită);
  4. Faringită sau tonsilită asociate cu streptococul beta-hemolitic din grupul A;
  5. Scarlatina.
Dureri și inflamație în ureche

:În acest articol sunt explicate opțiunile de diagnostic și tratament, utilizarea cărora este susținută de date științifice pentru rezolvarea următoarelor probleme la copii și adulți:

  1. Dureri în ureche;
  2. Secreții din ureche;
  3. Otită medie acută;
  4. Otită cronică cu efuziune (otită exsudativă, lichid în ureche);
  5. Otită externă.
Dop de cerumen în ureche

În acest articol sunt prezentate răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Din ce cauză se formează dopurile de cerumen în urechi?
  2. Ce simptome poate cauza dopul de ceară în ureche?
  3. Cum poate fi înlăturat un dop de cerumen din urechea unui adult sau copil?
  4. Cum și când nu este indicată înlăturarea dopului de cerumen fără asistența medicului?
  5. Cum poate înlătura un dop de cerumen din ureche medicul ORL-ist?
  6. Cum poate fi prevenită formarea repetată a dopului de cerumen în ureche?
Sângerări nazale (epistaxis)

Răspunsuri la cele mai importante întrebări legate de sângerările nazale la copii și adulți: cauze posibile, cum se oprește hemoragia, în ce cazuri este nevoie de consultația medicului etc.

Devierea septului nazal

În acest articol sunt prezentate răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Ce este septul nazal? Care sunt cauzele care pot duce la devierea septului?
  2. Prin ce simptome se poate manifesta devierea septului nazal?
  3. În ce cazuri este nevoie de îndreptarea chirurgicală a septului nazal? Poate fi oare soluționată problema fără operație?
  4. Cum se face operația de îndreptare a septului nazal deviat?
  5. Ce complicații pot apărea după intervenția chirurgicală de îndreptare a septului nazal?
  6. Cât este de eficace operația de îndreptare a septului în tratamentul obstrucției nazale?
Hipertrofia amigdalelor la copii

Informații argumentate științific pentru părinții îngrijorați în privința hipertrofiei amigdalelor (tonsilelor mărite în volum) la copil. Cauze, tratament, prin ce poate fi periculoasă această stare, când trebuie înlăturate amigdalele și alte date utile.

Amigdalectomia

Ghid argumentat științific pentru cititorii care urmează să facă sau cărora le-a fost recomandată înlăturarea chirurgicală a tonsilelor. Când este nevoie de înlăturarea amigdalelor, ce presupune operația, recuperarea și alte informații utile.

Adenoizi la copii

Ghid pentru părinți în legătură cu adenoizii la copii: ce presupune această stare, de ce apare, ce semnifică dimensiunile adenoizilor, tratament fără operație, când este nevoie de intervenție chirurgicală etc.

Scrâșnit din dinți în somn. Bruxism

În acest articol se conțin răspunsuri la așa întrebări precum:

  1. Care sunt cauzele scrâșnitului din dinți în somn la copii și adulți? Ce este bruxismul?
  2. Este oare vreo legătură între bruxism și stres?
  3. Care sunt pericolele bruxismului și scrâșnitului din dinți?
  4. Ce tratament este necesar pentru rezolvarea acestei probleme?
Miros neplăcut din gură

Ghid detaliat de rezolvare a respirației urât mirositoare (halitoză) la copil sau adult. Cauzele, tratamentul și alte informații utile.

SĂNĂTATEA SISTEMULUI DIGESTIV
89

pagini

ARSURI ȘI DURERI LA STOMAC
  1. Algoritmul de rezolvare a arsurilor și/sau durerilor la stomac la adulți și copii.
  2. Opțiunile de ameliorare și prevenire a acceselor de arsuri la stomac fără medicamente, la domiciliu.
    • Medicamentele care reduc aciditatea sucului.
    • Antacidele și alginatele.
    • H2-antihistaminergice.
    • Inhibitorii pompei de protoni (IPP).
  3. Raționalitatea efectuării endoscopiei digestive superioare.
  4. Esofagita erozivă.
  5. Esofagul Barrett.
  6. Gastrită cronică atrofică.
  7. Ulcer gastric și duodenal.
  8. Infecția cu Helicobacter pylori.
  9. Opțiuni suplimentare de diagnostic și tratament în cazul pacienților cu arsuri la stomac care nu au reușit să rezolve problema cu ajutorul tratamentului îndelungat cu inhibitorii pompei de protoni. Diagnosticul și tratamentul altor simptome posibile de reflux gastroesofagian: tuse, răgușeală, astm, obstrucție nazală.
    • pH-metria esofagiană.
    • Medicamente alternative în tratamentul refluxului gastroesofagian în cazul pacienților care nu au reușit să rezolve problema cu ajutorul inhibitorilor pompei de protoni.
    • Tratamentul chirurgical al pirozisului și al altor manifestări de reflux gastroesofagian.
  10. Dispepsia funcțională. Opțiuni suplimentare de diagnostic și tratament în cazul pacienților care continuă să sufere de dureri/ disconfort în regiunea stomacului.
  11. Pirozis în timpul sarcinii.
  12. Arsuri la stomac în perioada alăptării.
Constipație la nou-născuți și sugari

Ghid detaliat pentru părinți pentru rezolvarea constipației la nou-născut sau sugar la diferite luni din primul an de viață.

Constipație la copii mai mari de un an

Ghid detaliat de rezolvare a constipației la copii de diferite vârste.

Constipație la adulți

Ghid detaliat de rezolvare a constipației la adulți, inclusiv femei însărcinate: opțiuni posibile, tratament, medicamente, dietă și alte recomandări importante.

Tratamentul diareei și vărsăturilor la copii de diferite vârste

Ghid pentru părinți de rezolvare a diareei și vomei la copii de diferite vârste.

Opțiunile de protecție împotriva cancerului colorectal
  1. Ajustarea stilului vieții cu scopul reducerii probabilității de dezvoltare a cancerului colorectal și a unui șir de alte afecțiuni.
  2. Măsurile, raționalitatea utilizării cărora cu scop de protecție împotriva cancerului de colon nu este susținută de dovezi științifice.
  3. Selectarea programului de investigații preventive pe baza predispoziției individuale la cancer colorectal.
  4. Estimarea predispoziției genetice la apariția cancerului colorectal.
  5. Programul de investigații preventiv pentru persoanele mai în vârstă de 50 de ani care nu au motive pentru a presupune o predispoziție ereditară crescută la cancer colorectal.
    • Testul pe bază de guaiac pentru depistarea hemoragiilor oculte în materii fecale.
    • Analiza imunochimică + analiza pentru detectarea ADN-ului modificat.
    • Colonoscopia.
    • Sigmoidoscopia flexibilă.
    • Tomografia computerizată la nivelul colonului (colonoscopie virtuală).
  6. Ce recomandări cu privire la raționalitatea efectuării testelor diagnostice preventive cu scop de protecție împotriva cancerului colorectal sunt oferite de către organizațiile medicale oficiale?
  7. Ce strategie de supraveghere și ce tratament pot fi justificate în cazul pacienților la care la colonoscopie au fost detectate modificări în colon (polipi, adenoame sau alte leziuni)?
    • Adenom colorectal.
    • Polipii hiperplastici ai colonului.
    • Leziuni serate sesile (cu bază largă de implantare).
    • Polipi serați adenomatoși tradiţionali.
    • Carcinom.
  8. Programul de prevenție pentru persoanele la care se presupune un risc foarte înalt de dezvoltare a cancerului colorectal.
    • Un program posibil de monitorizare/tratament în cazul persoanelor cu HNPCC (sindromul Lynch).
    • Un program posibil de monitorizare/tratament în cazul persoanelor cu polipoză adenomatoasă familială.
    • Programul de investigații preventive pentru persoanele la care se presupune prezența unui risc înalt de cancer colorectal pe baza antecedentelor familiale, dar care nu se încadrează în criteriile de diagnostic al sindroamelor genetice cunoscute.
    • Programul de protecție împotriva cancerului colorectal pentru persoanele cu risc înalt asociat cu colita ulterativă sau boala Crohn.
BOLI INFECȚIOASE
290

pagini

Infecția enterovirală
  1. Ce complicații și consecințe negative poate provoca infecția enterovirală la copii și adulți?
  2. Cum poate fi prevenită apariția complicațiilor infecției cu enterovirus?
  3. Prin ce semne și simptome se poate manifesta infecția enterovirală?
  4. Ce tratament este indicat în caz de infecție cu enterovirus?
  5. Profilaxia.
Tusea convulsivă (pertussis)
  1. Cât durează perioada de incubație a tusei convulsive?
  2. În ce moment o persoană infectată cu tuse convulsivă devine contagioasă și cît timp continuă să fie contagioasă?
  3. Prin ce semne și simptome se poate manifesta tusea convulsivă?
  4. Semnele și simptomele tusei convulsive la copii mici.
  5. Diagnostic.
  6. Ce tratament este indicat în caz de tuse convulsivă?
  7. Cum poate fi ameliorată tusea la persoanele ce suferă de tuse convulsivă?
  8. Vaccinarea împotriva tusei convulsive în timpul sarcinii.
Varicela

Explicația detaliată a varicelei la copii și adulți. Prin ce poate fi periculoasă această maladie, prin ce simptome și semne se poate manifesta, ce tratament se recomandă. Varicela în timpul sarcinii.

Parotidita epidemică (oreion)

Răspunsuri la cele mai importante întrebări despre parotidita epidemică la copii, adulți și femei însărcinate

Mononucleoza infecțioasă

Informații argumentate științific pentru pacienți cu privire la mononucleoza infecțioasă la copii și adulți. Simptome, tratament, consecințe posibile, cum puteți determina dacă v-ați infectat, interpretarea analizelor și alte informații utile.

Infecția provocată de virusul Epstein-Barr

Informații argumentate științific pentru pacienți cu privire la infecția cu virusul Epstein-Barr la copii și adulți. Interpretarea rezultatelor analizei de sânge la anticorpii IgG, tratamentul, manifestările și alte informații utile.

Citomegalovirus

Ghid detaliat în privința infecției cu citomegalovirus (CMV) la copii, adulți și femei însărcinate. Ce înseamnă rezultatele pozitive și negatiive ale testului al anticorpi IgG și IgM, prin ce este periculoasă infecția etc.

Rujeola

Informație argumentată științific cu privire la rujeolă la copii, adulți și femei însărcinate. Simpome, semne, durata bolii, tratamentul, perioada de incubație, recuperarea după infecție și alte informații utile.

Rubeolă

Informație pentru pacienți cu privire la rubeolă la copii, adulți și femei însărcinate. Simptome, tratament, interpretarea analizei de sânge la antigenii IgG și IgM, care sunt rezultatele normale, ce consecințe poate avea infecția etc.

Infecția cu rotavirus

Informație pentru pacienți cu privire la rotaviroză (gripa stomacală) la copii și adulți. Simptome, tratament, dietă, vaccinare și alte informații utile.

Helminți

Răspunsuri la cele mai importante întrebări cu privire la helminți (viermi paraziți) la copii sau adulți. Explicarea simptomelor, testelor diagnostice, recomandări de tratament și profilaxia infectării.

Ascaride (ascaridoză)

Informații argumentate științific pentru pacienți cu privire la ascaridoză la copii și adulți. Simptome, tratament, interpretarea testelor de depistare a anticorpilor în sânge și a ouălor în materii fecale, etc.

Oxiuri (enterobioză)

Informații argumentate științific cu privire la enterobioză la copii și adulți. Simptome, tratamentul tuturor membrilor familiei, teste diagnostice, prevenirea reinfectării și alte informații utile.

Opistorhoză și clonorhoză

Informație cu privire la opistorhoză și clonorhoză. Simptome, tratament, teste diagnostice, cum pot fi depistați paraziții în pește, cum se poate preveni infectarea și alte informații utile.

Tricocefaloză

Informație argumentată științific cu privire la trihocefaloză la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

Cisticercoza, teniaza, tenia-boului, tenia-porcului sau măzărichea

Recomandări cu privire la teniază și cisticercoză la om. Simptome, tratament, prevenirea infectării și alte informații utile.

Echinococ

Explicații cu privire la echinococoză în diferite regiuni ale corpului la om (hepatică, pulmonară, cerebrală). Simptome, tratament (medicamentos, chirurgical), interpretarea rezultatelor testului de sânge la anticorpi, prevenirea infectării și alte informații utile.

Toxoplasmoză

Recomandări cu privire la toxoplasmoză la copii, adulți și femei însărcinate. Interpretarea rezultatelor testelor la IgG și IgM, rezultatele normale și care sugerează infecția, simptome, tratament, prevenirea infectării și alte informații utile.

Toxocara

Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la infecția cu toxocara la om. Simptome, tratament, interpretarea rezultatelor testelor de sânge, prevenirea infectării și alte informații utile.

Difilobotrioza (Diphyllobothrium latum)

Informație pentru pacienți cu privire la difilobotrioză la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

Strongiloidoza

Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la strongiloidoză la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

Trichineloza (trichinoza)

Recomandări cu privire la trichineloză la om. Cum se poate detecta prezența parazitului în carne, simptome, tratament, prevenirea infectării și alte informații utile.

Tricocefaloza (trichiuriaza)

Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la tricocefaloză la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

Dipilidioza (tenia câinelui)

Informație pentru pacienți cu privire la dipilidioză la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

Fascioloza (gălbeaza ficatului)

Răspunsuri la întrebări cu privire la fascioloză la om. Simptome, tratament, prevenirea infectării și alte informații utile.

Schistosomiaza (bilharzioza)

Scurte explicații cu privire la schistosomiază la om. Simptome, tratament, prevenirea infectării și alte informații utile.

Anchilostomiaza

Informații argumentate științific pentru pacienți cu privire la anchilostomiază la om. Simptome, tratament, teste diagnostice, prevenirea infectării și alte informații utile.

SĂNĂTATEA PIELII, PĂRULUI ȘI UNGHIILOR
614

pagini

Arsuri termice

Ghid pas cu pas de acordare a primului ajutor în caz de arsură cu lichide fierbinți, ulei încins, aburi, fier de călcat și alte obiecte fierbinți la un copil sau la un adult.

Acnee (coșuri)

Ghid detaliat de rezolvare a acneei și punctelor negre pe față, pe spate, pe piept și în alte regiuni ale corpului:

  1. Care sunt cauzele formării coșurilor?
  2. Cea mai importantă greșeală pe care o fac persoanele care încearcă să rezolve acneea.
  3. Scheme pas cu pas de rezolvare a acneei în diverse situații.
  4. Descrierea detaliată a componentelor tratamentului acneei.
  5. Schimbarea regimului de îngrijire a pielii.
  6. Keratolitice.
  7. Retinoizi cu aplicare topică.
  8. Peroxid de benzoil.
  9. Antibiotice.
  10. Isotretinoin (retinoid cu administrare orală).
  11. Răspunsuri la câteva întrebări importante în legătură cu coșurile.
Dermatita periorală

Explicația detaliată a derrmatitei periorale (coșuri, erupții sau iritație pe bărbie) la copii și adulți

Rozaceea

Explicarea detaliată a acneei rozacee: ce presupune această stare, care sunt cauzele acesteia, principalele simptome, tratament.

Demodecoza (demodex)

Recomandări suplimentare de rezolvare a problemelor cu pielea legate de acnee, rozacee, dermatita periorală și inflamația pleoapelor.

Furunculul și furunculoza cronică

Informație pentru pacienți cu privire la tratamentul furunculelor.

Hidrosadenita supurativă

Informație pentru pacienți cu privire la tratamentul hidrosadenitei supurative (acneei inverse).

Prevenirea și înlăturarea cicatricelor

Informație argumentată științific cu privire la opțiunile de prevenire a formării cicatricelor și înlăturare a cicatricelor deja formate.

Protecția solară. Reducerea riscului de dezvoltare a cancerului de piele. Tratamentul arsurilor solare.

Informație argumentată științific cu privire la opțiunile de reducere a riscului de dezvoltare a cancerului de piele, protecția solară și tratamentul arsurilor solare. Recomandări de utilizare a produselor cosmetice cu protecție solară.

Fotodermatoza (alergia la lumina solară, urticaria solară)

Informație cu privire la diagnosticul, tratamentul și prevenția fotodermatozelor.

Psoriazis

Recomandări argumentate științific pentru pacienți cu privire la psoriazis.

Vitiligo

Recomandări argumentate știițific pentru pacienți cu privire la vitiligo.

Pete albe (deschise la culoare) pe piele

Opțiunile de determinare a cauzelor și de tratament al petelor albe pe piele.

Pitiriazis rozat Gibert (pityriasis roasea)

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la pitiriazisul rozat.

Lichen plan

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la lichenul plan.

Pitiriazis versicolor (tinea versicolor)

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la pitiriazisul versicolor.

Tinea capitis (picinginea, microsporie, tricofiție)

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la tinea capitis.

Pitiriazis alba

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la pitiriazis alba.

Micoza unghiilor (onicomicoză)

Informație cu privire la onicomicoză. Simptome și semne, tratament (descrierea diferitelor remedii disponibile).

Micoza palmoplantară sau pe corp

Informație cu privire la micoza pielii. Simptome și semne, tratament (descrierea preparatelor disponibile).

Transpirație abundentă (hiperhidroză)

  1. Scheme și remedii utilizate în tratamentul transpirației abundente în diferite regiuni ale corpului.
  2. Antiperspirante (deodorante, geluri, creme, șervețele care reduc transpirația).
  3. Medicamente cu administrare orală utilizate în tratamentul transpirației excesive.
  4. Ionoforeza în rezolvarea transpirației abundente.
  5. Injecții cu botulotoxina A (Botox, Dysport) pentru rezolvarea transpirației excesive.
  6. Intervenția chirurgicală pentru reducerea transpirației.
  7. Transpirații abundente la femeile aflate în perioada de instalare a menopauzei.
  8. Transpirație abundentă la femei înaintea și în timpul menstruației.
  9. Transpirație abundentă în timpul sarcinii și după naștere.
  10. Transpirație intensă la nou-născuți, sugari și copii în primii ani de viață.

Miros neplăcut al picioarelor și a altor regiuni ale corpului

Informații cu privire la opțiunile de rezolvare a mirosului neplăcut al picioarelor și al altor regiuni ale corpului.

Fisuri calcaneene (călcâie crăpate)

Informații cu privire la opțiunile de tratament al fisurilor pe călcâie.

Chist sebaceu (chist epidermic, aterom)

Informație argumentată științific pentru pacienți cu privire la chistul sebaceu.

Lipom

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la lipom.

Higrom (umflătură la încheietura mâinii sau la picior)

Ghid argumentat științific pentru pacienți cu privire la higrom.

Unghie încarnată

Informație cu privire la opțiunile de tratament și prevenție a unghiei încarnate.

Purulență și inflamație la deget (paronichie și panariciu

Informație cu privire la opțiunile de tratament și prevenție în caz de inflamație la deget.

Tragus accesoriu (apendice preauricular)

Raționalitatea tratamentului în caz de tragus accesoriu și opțiunile de tratament.

Mătreața

Opțiuni de rezolvare a mătreții. Selectarea șamponului și alte preparate de rezolvare a mătreții.

Seboreea și dermatita seboreică

Infromație cu privire la opțiunile de tratament al seboreei și dermatitei seboreice la copii și adulți.

Căderea părului

Raționalitatea efectuării testelor diagnostice și opțiunile de tratament în cazul diverselor stări însoțite de căderea părului la femei, bărbați și copii.

Alopecia androgenetică

Informație cu privire la opțiunile de reducere a căderii părului și de restabilire a creșterii părului lă bărbații și femeile cu chelire (alopecie androgenetică).

Alopecia areata

Informație cu privire la opțiunile de stopare a căderii părului și restabilire a creșterii părului la persoanele cu alopecia areata.

Transplantul de păr

  1. Raționalitatea transplantului de păr în diferite situații
  2. Metode alternative de restabilire a creșterii părului
  3. Pregătirea pentru transplant de păr
  4. Comparația dintre FUT și FUE
  5. Ce complicații pot apărea după transplant de păr?
  6. Tratament suplimentar după transplantul de păr.

MINOXIDIL

Informație cu privire la eficacitatea și riscurile asociate cu utilizarea preparatelor de minoxidil pentru restabilirea creșterii părului.

FINASTERID

Informație cu privire la eficacitatea și riscurile asociate cu utilizarea finasteridului pentru restabilirea creșterii părului.

Alunițe

Explicarea riscului de dezvoltare a cancerului de piele din alunițe. Raționalitatea efectuării investigațiilor în caz de diferite modificări ale alunițelor.

Acrocordoane

Raționalitatea efectuării investigațiilor și a tratamentului acrocordoanelor.

Keratoza seboreică (keratoza senilă)

Raționalitatea efectuării testelor diagnostice și a tratamentului la adulții cu keratoză seboreică.

Angioamele senile (angioamele cherry)

Raționalitatea testelor diagnostice și a tratamentului în cazul adulților cu angioame senile.

Cornul cutanat

Raționalitatea efectuării investigațiilor și a tratamentului în cazul adulților cu corn cutanat.

Semnele din naștere

Raționalitatea efectuării testelor diagnostice și a tratamentului în cazul diverselor tipuri de semne din naștere.

Nevii

Raționalitatea efectuării investigațiilor și tratamentului în caz de nevi de diferite tipuri la copii și adulți.

Hemangiom

Opțiunile de diagnostic și tratament în caz de hemangiom la copil.

Cancerul de piele (melanom, carcinom cu celule bazale, carcinom cu celule scuamoase)

Simptomele posibile și opțiunile de tratament al celor mai frecvente forme de cancer de piele.

Dermatoscopia

Informație pentru pacienții care urmează să facă dermatoscopia.

Veruci, condiloame acuminate și molusca contagioasă

Opțiunile de tratament și prevenire a formării repetate a verucilor, condiloamelor acuminate și a moluștei contagioase la copii și adulți.

Scabia

Opțiunile de tratament în caz de infectare cu scabie.

Păduchi

Opțiunile de tratament în caz de pediculoză.

SĂNĂTATEA RINICHILOR ȘI CĂILOR URINARE
137

pagini

Tulburări urinare la femei și bărbați
  1. Dorința bruscă și intensă de urinare, însoțită de dureri în partea de jos a abdomenului și arsuri la urinare
  2. Urinări frecvente cu eliminarea unor volume mari de urină și sete intensă
  3. Impulsuri irezistibile și frecvente de a urina
  4. Urinare dificilă
  5. Oprirea bruscă a fluxului urinar
  6. Incontinență urinară ce apare în timpul efortului fizic, tusei, strănutului, râsului și în alte situații similare
  7. Antrenamentul vezicii urinare în tratamentul impulsurilor frecvente și puternice de a urina
  8. Antrenamentul mușchilor pelvieni (exercițiile Kegel) în tratamentul incontinenței urinare și a impulsurilor irezistibile de a urina
  9. Medicamentele utilizate în tratamentul urinărilor frecvente și incontinenței urinare
  10. Tratamentul incontinenței urinare și a urinărilor frecvente cu preparate de estrogen în cazul femeilor aflate în menopauză
  11. Procedurile și intervențiile chirurgicale utilizate în tratamentul incontinenței urinare de stres
  12. Tratamentul adenomului de prostată și a problemelor de urinare asociate la bărbați
Cistita infecțioasă și interstițială la femei
  1. Medicamentele (antibioticele) utilizate în tratamentul cistitei acute la femei
  2. Semnele și simptomele de cistită. Cum pot fi ele diferențiate de simptomele altor afecțiuni?
  3. Tratamentul cistitei recidivante (cronice) la femei
  4. Tratament din proprie inițiativă a noilor episoade de cistită
  5. Tratament profilactic cu doze mici de antibiotice pentru prevenția cistitei
  6. Tratament profilactic pentru prevenția cistitei după contacte sexuale
  7. Tratament cu estrogen topic pentru prevenirea cistitei
  8. Vaccin împotriva cistitei
  9. Metode de tratament, eficacitatea cărora în reducerea frecvenței episoadelor de cistită încă nu a fost dovedită
  10. În ce cazuri problema poate fi cauzată nu de cistită infecțioasă cronică ci de o altă maladie?
  11. Tratamentul cistitei în timpul sarcinii
  12. Tratamentul cistitei în perioada alăptării
  13. Cistita interstițială
Uretrita

Opțiunile de diagnostic și tratament în caz de inflamație a uretrei la bărbați și femei.

Pielonefrita acută

Opțiunile de diagnostic și tratament în caz de pielonefrită acută la adulți.

Nefroliliaza (calculi renali) și colica renală

Informație cu privire la raționalitatea, eficacitatea și siguranța tratamentului în caz de pietre la rinichi și colică renală.

Hematurie (sânge în urină) și eritrocite în sedimentul urinar

Informație cu privire la raționalitatea investigațiilor în caz de apariție a sângelui vizibil în urină sau în caz de depistare a unui număr crescut de eritrocite în sedimentul urinar.

Schimbarea culorii urinei

Prezentarea celor mai frecvente cauze ale schimbării culorii urinei și explicarea raționalității efectuării testelor diagnostice în această situație.

Cancerul vezicii urinare

Opțiunile de diagnostic și tratament al celor mai răspândite forme de cancer al vezicii urinare.

Cistoscopia

Informație penrru pacienții care urmează să facă cistoscopia.

SĂNĂTATEA BĂRBAȚILOR
30

pagini

Opțiunile de protecție împotriva cancerului de prostată
  1. Posibilitățile de reducere a riscului de dezvoltare a cancerului de prostată (sau de deces din cauza acestei maladii) din contul modificării stilului de viață și a altor măsuri
  2. Beneficiile și daunele analizei PSA în scop de diagnostic precoce al cancerului de prostată (screening)
  3. Screeningul cu PSA pentru bărbații cu risc crescut de cancer de prostată
    • Interpretarea rezultatului analizei PSA. Care nivel de PSA este considerat „normal” și care — „crescut”?
  4. Biopsia prostatei și diagnosticarea cancerului de prostată
  5. Tratamentul cancerului de prostată și prognoza de supraviețuire
    • Supraveghere activă
    • Expectativa vigilentă
    • Tratamentul chirurgical
    • Tratamentul chirurgical clasic (prostatectomie)
    • Crioterapia
    • Distrugerea țesuturilor prostatei cu ultrasunete focalizate de înaltă frecvență (HIFU)
    • Radioterapia în tratamentul cancerului de prostată
    • Brahiterapia
    • Radioterapia externă în tratamentul cancerului de prostată
    • Terapia prin privare androgenică și tratamentul anti-androgenic
  6. Concluzii cu privire la raportul dintre beneficiile și riscurile tratamentului cancerului de prostată
  7. Supravegherea după finisarea tratamentului cancerului de prostată
VITAMINE, MINERALE ȘI AFECȚIUNI ASOCIATE CU DEFICITUL ACESTORA
41

pagini

Calciu și vitamina D

Informații cu privire la aportul recomandat de calciu și vitamina D la adulți și copii de diferite vârste.

Deficit de vitamina D și rahitism la copii

Informație cu privire la aportul recomandat de vitamina D pentru copii de diferite vârste. Diagnosticul și tratamentul rahitismului.

SĂNĂTATEA OASELOR, MUȘCHILOR ȘI ARTICULAȚIILOR
24

pagini

Osteoporoza și prevenția fracturilor

Informație cu privire la opțiunile de diagnostic și tratament al osteoporozei pentru prevenția fracturilor la persoane de vârstă înaintată.

Pintenii calcaneeni (fasciita plantară)

Opțiunile de tratamentu pentru ameliorarea durerilor în caz de fasciită plantară.

Ultima actualizare a paginii: 29 decembrie 2017

ALĂTURAȚI-VĂ GRUPULUI NOSTRU PE FACEBOOK ȘI ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI PE EMAIL
Vă invităm să vă alăturați consumatorilor inteligenți de informații și servicii medicale pe rețele sociale

Abonați-vă la noutăți, ca să primiți un email o dată în câteva luni prin care să aflați despre publicarea materialelor noi și despre actualizări importante introduse pe măsura procesării de noi date.