Nevii la copii şi la adulţi: răspunsuri detaliate la cele mai importante întrebări

Ce sunt nevii?

Mulţi oameni aud pentru prima dată cuvântul nev şi încep să caute informaţii despre «nevi» după ce medicul le spune că «petiţa» sau «aluniţa» pe care a observat-o pe pielea lor este, de fapt, un «nev».

În acest articol vom explica amănunţit semnificaţia unor expresii/ sintagme diferite care conţin termenul nev, vom descrie tipurile principale de nevi, vom arăta dacă aceştia pot fi periculoşi pentru sănătate şi dacă pot fi îndepărtaţi.

Cuvântul nev a pătruns în terminologia medicală din limba latină (naevus) şi se traduce, literalmente, ca «semn din naştere».

În prezent, medicii dermatologi folosesc acest termen pentru a descrie nu numai semnele din naştere şi aluniţele, ci şi alte formaţiuni de pe piele (deseori foarte diferite, ca aspect, de aluniţe), care apar spontan şi nu sunt determinate de traume, infecţii sau de alte maladii ale pielii.

Pentru a specifica tipul problemei cu care se confruntă, medicii dermatologi utilizează unii termeni suplimentari, precum nev pigmentar, nev papilomatos, nev displazic, nev intradermic etc.

Pentru a găsi, în articolul de faţă, informaţia despre nevul care vă interesează anume pe dvs., mergeţi la cuprins şi selectaţi paragraful ce conţine termenul/ termenii despre care v-a vorbit medicul.

Nevul pigmentar, melanocitic, melanoform, nevocelular

Termenii enumeraţi mai sus desemnează faptul că «petiţa» sau «aluniţa» de pe pielea dvs. este alcătuită din celule cutanate normale, care produc un pigment întunecat ce asigură culoarea naturală a pielii.

În medicină, aceste celule se numesc melanocite, iar pigmentul pe care îl produc – melanină.

Când melanocitele se distribuie uniform în piele şi la o anumită distanţă unele de altele, pielea pare a fi «colorată» uniform.

Regiunile pielii în care se acumulează melanocitele se numesc «cuiburi de melanocite» şi sunt mai întunecate la culoare. Aluniţele obişnuite, care se găsesc pe pielea tuturor oamenilor, reprezintă, de cele mai multe ori, aglomerări de melanocite sau, în limbaj medical, nevi melanocitici sau melanocitari (sinonime: nevi pigmentari, melanoformi, nevocelulari).

Destul de frecvent, continuând descrierea nevilor pigmentari, medicii pot să utilizeze şi termeni precum:

Nevul epidermic

Expresia nev epidermic înseamnă că aglomerările (cuiburile) de melanocite, care alcătuiesc nevul, sunt dispuse în stratul superficial al pielii – epiderma.

Nevul intradermic

Îmbinarea de cuvinte nev intradermic înseamnă că aglomerările (cuiburile) de melanocite sunt dispuse în stratul mai adânc al pielii (numit, în limbaj medical, dermă).

Nevul papilomatos

Medicii utilizează termenul nev papilomatos pentru a descrie nevii melanocitari obişnuiţi cu suprafaţa reliefată, altfel spus, cu excrescenţe sau protuberanţe, mai mult sau mai puţin vizibile.

Nevul joncţional (limitrof)

Expresia nev joncţional desemnează situarea cuiburilor de melanocite la hotarul (limita) dintre stratul superficial şi stratul mai adânc al pielii.

Nevul mixt (dermo-epidermic)

Sintagma nev mixt înseamnă că aglomerările de melanocite s-au produs atât în stratul superficial, cât şi în cel adânc al pielii.

Nevul melanocitar roz

Nevii melanocitari roz sunt aceiaşi nevi melanocitari sau melanocitici (altfel spus, aluniţele obişnuite), care apar frecvent la oamenii cu pielea foarte deschisă la culoare, cu părul blond sau roşcat. La aceste persoane, celulele melanocite ale pielii nu produc pigment de culoare maro, ci de culoare roşie-roz.

Nevul albastru

Nevul albastru este o altă versiune a nevului melanocitic obişnuit (a aluniţei obişnuite), care se compune din melanocite ce produc un pigment de culoare albastră-neagră.

Nevii melanocitari sunt periculoşi? Cum pot fi îndepărtaţi aceştia?

Dacă mergeţi la medic pentru a «verifica» ce fel de aluniţă aveţi, iar medicul vă spune că este vorba de un nev pigmentar obişnuit, aceasta înseamnă că «aluniţa» dvs. nu prezintă niciun pericol pentru sănătate, nu este o formaţiune malignă (cancer) şi, după toate probabilităţile, nu se va transforma niciodată într-o formaţiune malignă (cancer de piele).

Dacă doriţi să îndepărtaţi nevul melanocitic (sau: melanocitar) pigmentar, puteţi s-o faceţi fără nicio grijă.

Medicii dermatologi recomandă, de regulă, îndepărtarea nevilor pigmentari pe cale chirurgicală sau cu ajutorul laserului.

Recomandări detaliate în această porivinţă – în articolul Răspunsuri la întrebări despre aluniţe.

Nevul displazic, nevul melanocitar atipic, semnul din naştere atipic, nevul Clark

Medicii dermatologi utilizează termenul nev displazic (sinonime: nev melanocitar atipic, semn din naştere atipic, nevul Clark) pentru a desemna nevii melanocitari care nu sunt cancer de piele, dar care, după unele caracteristici, seamănă cu una dintre cele mai agresive forme ale acestuia: melanomul.

De regulă, medicii numesc aluniţa (nevul) «displazică» dacă aceasta are una sau mai multe din următoarele caracteristici:

• structură asimetrică;
• margini neregulate, coloraţie neuniformă;
• dimensiuni de peste 6 mm în diametru;
• nu seamănă cu celelalte aluniţe de pe pielea dvs..

În cadrul cercetărilor ştiinţifice s-a stabilit că, în realitate, nevii displazici se transformă rareori în melanom. Totuşi, prezenţa acestora pe piele înseamnă că persoana respectivă se confruntă cu un risc sporit de dezvoltare a melanomului.

Nevul Spitz

Medicii dermatologi utilizează termenul «nevul Spitz» pentru a descrie una dintre varietăţile nevilor melanocitari (vezi mai sus), care pot fi foarte asemănători, după strucutra internă, cu melanomul.

Nevul Spitz (Spitz nevus) poate să apară pe pielea omului la orice vârstă, dar cel mai frecvent se formează la copiii cu vârste sub 10 ani. Cauzele exacte ale apariţiei nu sunt, deocamdată, cunoscute.

Odată apărut, nevul Spitz poate creşte foarte repede, ajungând, într-un răstimp de câteva luni, la aproape 1 cm în diametru.

Chiar dacă nevul Spitz seamănă cu melanomul, acesta nu este, totuşi, o tumoare malignă. La unii oameni, nevul Spitz poate face metastaze în ganglionii limfatici din apropiere, dar chiar şi aşa boala este tratabilă.

De asemenea, oamenii cu nev Spitz se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta melanom.

Nevul Sutton (Sutton nevus), nevul cu halou

Termenul nevul Sutton (sinonim: nev cu halou) se utilizează în medicină pentru a descrie nevii melanocitici obişnuiţi (vezi mai sus), încercuiţi cu «halouri» mai late sau mai subţiri de culoare deschisă (albă).

Observaţiile clinice arată că incidenţa acestor aluniţe la oameni este de aproximativ 1%. Nevii respectivi apar spontan în primii 30 de ani de viaţă ai omului.

Nu de puţine ori, pe pielea aceluiaşi om pot apărea, concomitent, câţiva nevi cu halou (cel mai frecvent, pe spate).

Cu timpul, nevul Sutton se poate depigmenta tot mai mult şi mai mult, poate deveni roz şi se poate micşora până la dispariţia completă, lăsând după sine doar o pată albă, ce se poate menţine timp de câteva luni sau chiar ani.

După părerea cercetătorilor, apariţia haloului de culoare deschisă în jurul nevilor Sutton poate fi legată de faptul că, în regiunile respective, celulele pielii, care asigură culoarea naturală a acesteia, sunt distruse de celulele sistemului imunitar.

Nevii Sutton sunt, în majoritatea cazurilor, absolut inofensivi.

Cu toate acestea, se consideră că persoanele care au nevi de felul acesta se confruntă cu un risc sporit de dezvoltare a unor boli autoimune, inclusiv vitiligo, celiachia, tiroidita.

În cadrul unor cercetări s-a descoperit că apariţia unui număr mare de nevi Sutton poate fi semnul dezvoltării, pe o anumită regiune a pielii sau în interiorul ochilor, a unei forme de cancer, numită melanom.

Nevul congenital gigant

Medicii numesc «nev congenital gigant» nevii melanocitari/ melanocitici obişnuiţi (vezi mai sus), care depăşesc dimensiunile palmei de la mâna omului pe pielea căruia au apărut aceste formaţiuni.

De cele mai multe ori, nevii gigant se formează în perioada de dezvoltare intrauterină a copilului. Mai rar, nevii gigant apar îndată după naşterea copilului. Aceşti nevi nu dor, dar pot provoca o uşoară mâncărime (prurit).

În prezent, cauzele exacte ale apariţiei nevilor gigant nu se cunosc.

Datele cercetărilor ştiinţifice contemporane arată că la aproximativ 5% din copiii care se nasc cu nevi congenitali gigant, pe parcursul vieţii se dezvoltă o formă periculoasă a cancerului de piele – melanomul (la unii copii, cancerul se dezvoltă în primii ani de viaţă).

Din acest motiv, dacă copilul dvs. s-a născut cu nev congenital gigant, trebuie să-l arătaţi neapărat chirurgului plastician, care are destulă experienţă în soluţionarea acestei probleme.

Medicul vă poate propune să îndepărtaţi imediat nevul pe cale chirurgicală sau să amânaţi, pentru o perioadă, operaţia şi să urmăriţi în continuare starea sănătăţii copilului.

Dacă nevul gigant este situat pe faţă, în regiunea ochilor, buzelor sau pe urechi, medicul vă poate propune să îndepărtaţi (depigmentaţi) formaţiunea respectivă cu ajutorul laserului.

Îndepărtarea urgentă a nevului gigant pe cale chirurgicală este recomandată, de cele mai multe ori, în cazul în care nevul are o culoare închisă, suprafaţa reliefată, este situat pe faţă sau pe mâini (altfel spus, este supus frecvent acţiunii razelor solare) sau în cazul în care copilul are sau a avut rude ce au suferit de melanom.

Nevul pediculat («cu picioruş»)

În unele cazuri, nevii melanocitari obişnuiţi (vezi mai sus) se dezvoltă altfel decât nevii simpli, plani sau uşor elevaţi: la început, nevii ies foarte mult în afară, apoi, porţiunea dintre piele şi protuberanţă se subţiază şi se alungeşte, căpătând aspectul unui pedicul («picioruş»/ «cordon») ce susţine această «aluniţă suspendată».

Nevul Unna

Medicii întrebuinţează termenul nevul Unna pentru a descrie nevii melanocitari obişnuiţi care au unele particularităţi structurale ce îi deosebesc de alţi nevi melanocitici.

Din punct de vedere practic, aceste diferenţe structurale nu au o mare importanţă.

Nevul Becker

Medicii dermatologi utilizează termenul nevul Becker pentru a descrie pete puternic pigmentate, de dimensiuni mai mari sau mai mici, care se formează pe pielea unor oameni. Nevii Becker sunt acoperiţi, deseori, de peri negri care îi fac şi mai vizibili.

Dimensiunile nevilor Becker variază între 1-2 cm până la 10-20 cm.

La unele persoane cu nevi Becker se observă, concomitent, tulburări în dezvoltarea muşchilor şi coastelor din regiunea pieptului. În medicină, fenomenul se numeşte sindromul nev Becker.

În aproximativ 25% de cazuri, nevul Becker apare pe pielea copilului încă în perioada de dezvoltare intrauterină, prin urmare, bebeluşul se naşte cu această formaţiune pe piele.

În celelalte cazuri, nevul Becker apare pe măsură ce copilul se maturizează, dar mai frecvent – la băieţi cu vârste între 4 luni şi 17 ani.

Cauzele exacte ale formării nevilor Becker nu sunt cunoscute în prezent.

În primii ani de la apariţie, nevul Becker poate creşte în dimensiuni. La câteva luni sau chiar ani după formare, pe nevul Becker încep să crească peri scurţi, de culoare întunecată. De asemenea, suprafaţa lor poate fi acoperită de coşuri (vezi Cum poţi scăpa de coşuri).

Din momentul în care nevul Becker încetează să mai crească, acesta nu se mai schimbă şi devine, treptat, puţin mai deschis la culoare.

La majoritatea oamenilor, nevul Becker persistă pe durata întregii vieţi. În cazuri foarte rare, acesta poate să treacă fără tratament.

Nevul Becker nu este periculos. Nu este o formă de cancer şi nu se transformă în cancer. Cu toate acestea, în cazuri foarte rare, în interiorul nevului Becker sau în preajma acestuia se poate dezvolta, în mod independent, cancerul de piele (melanomul). Din această cauză, dacă pe pielea dvs. apare un nev Becker, ar fi bine să cereţi, periodic (de exemplu, o dată pe an), consultul medicului dermatolog.

Mai multe detalii despre simptomele prin care se poate manifesta melanomul – în articolul Cancerul de piele.

Dacă nevul Becker are, în cazul dvs., dimensiuni mici, medicul vă poate propune să-l îndepărtaţi pe cale chirurgicală. În acest caz, pe locul respectiv va rămâne o cicatrice mai mult sau mai puţin vizibilă.

Nevii Becker de dimensiuni mari pot fi îndepărtaţi (mai exact: decoloraţi/ depigmentaţi) cu ajutorul laserului.

Nevii Ota şi Ito

Termenii nevii Ota şi Ito se utilizează în medicină pentru a descrie o varietate a semnelor din naştere care apar pe pielea copilului în timpul dezvoltării intrauterine sau în primii 20 de ani de viaţă.

Nevul Ota este dispus, de regulă, pe o parte a feţei, în regiunea gurii, nasului, urechilor sau obrazului. Nevul Ota ar putea fi de culoare gri-albastră.

Nevul Ito se formează, de regulă, în regiunea umerilor.

Cauzele exacte ale apariţiei nevilor Ota şi Ito sunt necunoscute. După părerea unor specialişti, apariţia acestora ar putea fi legată de tulburări în migraţia celulelor care formează pielea în perioada de dezvoltare intrauterină a copilului.

Nevul Ota se poate transforma în cancer de piele (melanom). Mai mult, la persoanele cu nev Ota, melanomul poate evolua întru câtva atipic şi fără simptomele caracteristice, în general, acestei maladii. Din acest motiv, dacă dvs. sau copilul dvs. aveţi nevi Ota, mergeţi neapărat la medicul dermatolog pentru a discuta cu acesta despre peridiocitatea examenelor medicale necesare pentru a depista la timp melanomul, în cazul în care acesta va începe totuşi să se dezvolte.

Pentru a face nevul Ota mai puţin vizibil, l-aţi putea camufla cu ajutorul unor mijloace cosmetice speciale. De asemenea, aţi putea discuta cu medicul dvs. posibilitatea de a îndepărta cu totul nevul de pe piele. Medicul vă poate propune îndepărtarea nevului Ota pe cale chirurgicală, cu ajutorul laserului, prin crioterapie sau prin dermabraziune.

Nevus simplex, nevii vasculari, petele roşii (pata «vin-de-Porto» sau nevus flammeus)

Medicii întrebuinţează termenii nevus simplex, nevii vasculari şi petele roşii (pata «vin-de-Porto» sau nevus flammeus) pentru a descrie petele de pe pielea copiilor care se formează în urma dilatării vaselor sangvine.

Răspunsuri detaliate la întrebările privind aceste formaţiuni de pe piele – în articolul Semnele din naştere.

Nevul sebaceu (nev al glandelor sebacee, nevul Jadassohn)

Termenul nev sebaceu (sinonime: nev al glandelor sebacee, nevul Jadassohn) se foloseşte în medicină pentru a descrie petele elevate şi aspre, mai mult sau mai puţin vizibile, ce se formează pe pielea unor copii în urma tulburării procesului de creştere normală a ţesuturilor cutanate. Cauzele exacte ale formării nevului sebaceu nu sunt cunoscute în prezent.

De cele mai multe ori, nevii Jadassohn se formează în perioada de dezvoltare intrauterină. După naşterea copilului, aceştia nu se măresc, dar, pe măsură ce copilul se maturizează, pot deveni mai elevaţi (protuberanţi).

La unii copii se observă, concomitent cu nevul sebaceu, unele tulburări ale sistemului nervos, în special, epilepsia.

Nevul sebaceu este considerat drept o tumoare benignă. Aceşti nevi nu se transformă niciodată în cancer. Cu toate acestea, la unii oameni, în ţesuturile nevului sebaceu pot să se dezvolte independent celulele altor tumori, mult mai periculoase. Mai multe detalii despre simptomele prin care se manifestă cancerul de piele – în articolul Depistarea cancerului de piele.

În caz de necesitate, nevul sebaceu poate fi îndepărtat pe cale chirurgicală. O intervenţie de acest gen trebuie planificată pentru perioada în care copilul atinge vârsta adolescenţei.

Nevul epidermic linear (nevul verucos)

Medicii utilizează termenul nev epidermic linear (sinonime: nev verucos) pentru a descrie cazurile în care pe pielea oamenilor (cu precădere a copiilor) apar pete întunecate, alungite, alcătuite din aglomerări masive de celule ale pielii pigmentate, dar normale.

Cauzele exacte ale apariţiei nevilor epidermici lineari nu sunt cunoscute în prezent. Studiile genetice au arătat că practic la fiecare al treilea copil care se confruntă cu această problemă se atestă o anomalie structurală la gena responsabilă de buna funcţionare a celulor pielii.

De regulă, nevii epidermici lineari apar în perioada de dezvoltare intrauterină (cu alte cuvinte, copilul se naşte cu aceşti nevi) sau în primii ani de viaţă.

Pe măsură ce copilul se maturizează, nevul epidermic linear poate deveni mai proeminent şi mai întunecat.

Nevii epidermici lineari în sine nu prezintă niciun pericol pentru viaţa omului. Aceşti nevi rareori se transformă în cancer de piele.

Medicul poate să vă propună îndepărtarea pe care chirurgicală a nevului epidermic linear, aceasta fiind cea mai eficientă metodă de tratament.

În cazurile în care îndepărtarea chirurgicală a nevului epidermic linear verucos nu este posibilă (de exemplu, din cauza dimensiunilor sale mari), medicul vă poate propune câteva proceduri de cauterizare a nevilor cu laser sau de congelare a ţesuturilor nevice cu azot lichid (crioterapia).

Nevul «vin-de-Porto»

Vezi Petele roşii («petele de vin»).

Nevul anemic (Naevus anaemicus) 

Medicii dermatologi utilizează termenul nev anemic pentru a descrie semnele din naştere de culoare deschisă care se formează la unii copii. Aceste pete pot să apară la copii imediat după naştere sau la ceva timp după naştere. Nevii cresc odată cu înălţimea copilului, nu provoacă mâncărimi şi nu se descuamează.

De regulă, nevul anemic arată ca o pată albă sau ca un grup de pete de diferite forme şi dimensiuni (rotunde, ovale, alungite), care apar pe piept, spate, mâini sau picioare.

Nevul anemic nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea omului. După opinia specialiştilor, cauza apariţiei acestor nevi ar fi tonusul mărit al vaselor sangvine în unele regiuni ale pielii, care determină contractarea vaselor şi reducerea debitului sangvin. De aceea, regiunile afectate de nevi anemici arată ceva mai deschise la culoare (mai pale) decât pielea din regiunile învecinate.

Pentru a diferenţia nevul anemic de petele albe provocate de alte cauze (de exemplu, vitiligo sau nevul depigmentat), se recurge la un test foarte simplu: trageţi uşor o linie cu vârful unghiei sau creionului pe suprafaţa petei. Dacă imediat după aceasta pe pată apare o linie roşie, e mai mult ca sigur că nu aveţi nev anemic. Dacă linia roşie nu apare, pata ar putea un nev anemic. Mai multe detalii despre cauzele posibile de apariţie a petelor albe pe piele –  în articolul Petele albe pe piele.

Nevul depigmentat (Nevus depigmentosus) 

Termenul de nev depigmentat se foloseşte de medici pentru a descrie petele de culoare deschisă (uneori, destul de mari) care apar pe abdomenul, pieptul sau spatele unor copii. Nevul depigmentat poate să-şi facă apariţia în perioada de dezvoltare intrauterină (în acest caz, nevul va fi vizibil pe pielea copilului imediat după naştere) sau la ceva timp după naşterea copilului.

După părerea specialiştilor, apariţia nevilor depigmentaţi poate fi legată de tulburarea congenitală a funcţiei celulelor care asigură culoarea naturală a pielii.

Petele nevilor depigmentaţi se măresc numai odată cu înălţimea copilului, fără a-şi schimba însă forma sau conturul.

Nevul depigmentat nu este periculos. Doar în cazuri foarte rare copii cu asemenea formaţiuni pe piele au şi alte probleme de sănătate înnăscute. Aceşti nevi nu trebuie îndepărtaţi dacă nu provoacă unele probleme de ordin cosmetologic. În cazul în care prezenţa nevului depigmentat vă deranjează, îl puteţi camufla sau colora cu ajutorul tatuajului medical.

Mai multe detalii despre cauzele posibile de apariţie a petelor albe pe piele –  în articolul Petele albe pe piele.