Lichenul plan la copii şi adulţi: întrebări şi răspunsuri

Care este originea lichenului plan? Care sunt cauzele acestei maladii?

Deşi medicii dermatologi au studiat meticulos această boală de piele, cauzele lichenului plan sunt, în prezent, necunoscute.

Majoritatea specialiştilor înclină să creadă că lichenul plan este o boală autoimună sau cel puţin că arată ca o afecţiune a sistemului imunitar.

Uneori, oamenii care se îmbolnăvesc de lichen plan suferă şi de alte maladii autoimune, precum colita ulcerativă, alopecia areata sau vitiligo.

Sudiile clinice au stabilit că, la unele persoane, focare noi de lichen plan apar pe pielea afectată de traumatisme diverse, precum zgârieturile, leziunile provocate de contactul cu hainele şi bijuteriile etc. În cazul lichenului plan oral, aceste leziuni pot fi cauzate de depozite de tartru, de marginile ascuţite ale dinţilor, de proteze dentare, dar şi de unele proceduri chirurgicale. În limbaj medical, aceasta se numeşte fenomenul Koebner.

Lichenul plan afectează, în medie, de la 0.1% la 4% din întreaga populaţie a lumii. Maladia poate să debuteze oricând, dar unele forme de lichen plan sunt ceva mai specifice anumitor vârste. De exemplu, lichenul plan oral (care afectează cavitatea bucală) se manifestă mai mult la persoane cu vârste cuprinse între 50-60 de ani, pe când lichenul plan cutanat (care apare mai frecvent la nivelul trunchiului şi al membrelor) are o incidenţă mai mare la persoanele de 40-45 de ani. Lichenul plan se întâlneşte foarte rar la copii – doar 5% din toate cazurile înregistrate.

Stresul poate determina apariţia şi/ sau evoluţia lichenului plan?

Potrivit unor cercetări, debutul şi acutizarea lichenului plan ar putea fi legate de situaţii de stres.

Ce legătură există dintre lichenul plan şi alergie?

Unele reacţii lichenoide (cu alte cuvinte, apariţia unor focare provocate de lichenul plan) care afectează cavitatea bucală pot fi declanşate de alergia de contact cu preparate precum amalgamul dentar (din protezele dentare), unele răşini compozite sau arome artificiale din componenţa pastelor de dinţi (în special, acidul cinamic).

Lichenul plan poate fi provocat de medicamente?

Extrem de rar, reacţiile lichenoide din cavitatea bucală (mai exact, lichenul plan indus de medicamente) pot fi determinate de preparate sistemice precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, beta-blocantele, sulfonilureea, unii inhibitori ai enzimelor de conversie şi unele medicamente antimalarice.

Lichenul plan este contagios? Mă pot molipsi de lichen plan?

Lichenul plan nu este o boală contagioasă, prin urmare, nu puteţi contamina o persoană sănătoasă şi nici nu puteţi fi contaminat de o persoană afectată deja de această maladie de piele.

Totuşi, trebuie să ştiţi că unele cazuri de lichen plan au fost asociate de medici virusului care declanşează hepatita C. Cercetătorii din mai multe ţări care au constatat legătura dintre infecţia cu hepatita C şi lichenul plan nu pot explica, deocamdată, cauzele acestei asocieri.

Cât de periculos este lichenul plan? Ce urmări şi complicaţii poate avea acesta?

În marea majoritate a cazurilor, lichenul plan nu prezintă niciun pericol pentru sănătate. Cu toate acestea, unele persoane care au fost afectate de această boală s-au confruntat cu urmări destul de neplăcute. Printre acestea, putem enumera:

• Hiperpigmentarea pielii (întunecarea pielii) pe locurile leziunilor provocate de lichenul plan.
• Formarea cicatricilor sau a “gropiţelor” (adâncituri în piele, cauzate de atrofierea ţesuturilor) mai ales în regiunea scalpului. Pe pielea capului, lichenul plan poatre determina căderea masivă şi ireversibilă a părului.
• Forma erozivă a lichenului plan care afectează mucoasele (de la nivelul organelor genitale, al gurii, al ochilor etc.) poate determina fibroze, însoţite de cicatrizarea leziunilor vulvare, stenoză vaginală, fimoză.
• Lichenul plan în regiunea ochilor poate cauza pierderea vederii ori obstrucţia canalului lacrimal (aceasta poate determina o lacrimaţie continuă şi neplăcută).
• De asemenea, cicatrizarea poate afecta progresiv unghiile, care se pot deforma considerabil.

Este adevărat că lichenul plan poate conduce la apariţia cancerului?

Focarele de lichen plan de pe corp nu se transformă, în general, în tumori cancerigene, dar leziunile ulcerative din cavitatea bucală se pot maligniza (adică se pot transforma în cancer), în special la bărbaţi. Cu toate acestea, rata malignizării este foarte mică – sub 2%, potrivit unui studiu.

Chiar dacă legătura dintre lichenul plan şi cancerul oral nu este studiată îndeajuns şi nici nu este verificată ştiinţific decât în parte, în cazul în care aveţi leziuni lichenoide în cavitatea bucală, înlăturaţi următorii factori de risc, pentru a evita o eventuală malignizare a rănilor:

• Renunţaţi la ţigări şi alcool;
• Introduceţi în dieta dumneavoastră zilnică fructe şi legume proaspete;
• Recurgeţi neîntârziat la examenul clinic dacă observaţi schimbări sau acutizări ale leziunilor lichenoide din cavitatea bucală.

Mai multe detalii despre simptomele şi tratamentul carcinomului scuamos în cavitatea bucală sunt prezentate în articolul Cancerul oral.

Cum arată leziunile de lichen plan? Care sunt semnele şi simptomele acestuia?

Simptomele de lichen plan pe faţă, trunchi, braţe, picioare, piept, abdomen (regiunea inghinală)

Lichenul plan este descris în medicină prin cei “şase P”: planar, purpuriu, poligonal, pruritic, papule, plăci.

De regulă, lichenul plan are un debut destul de violent, în forme acute. Primele leziuni afectează pielea de la extremităţi şi încheieturi. La o săptămână sau mai mult, erupţiile se generalizează, adică se răspândesc şi în alte regiuni ale corpului. Procesul acesta poate dura de la 2 la 16 săptămâni.

Leziunile sunt acoperite cu linii albe sau cenuşii, reticulare, dantelate, cunoscute sub denumirea ştiinţifică de striurile Wickham.

Pruritul (mâncărimea de piele) însoţeşte, de regulă, lichenul plan, dar severitatea acestuia depinde de tipul leziunilor (focarele de la nivelul articulaţiilor interfalangiene pot fi extrem de pruriginoase).

În 10 la sută dintre cazurile înregistrate şi descrise de medici, leziunile lichenoide se prezintă, iniţial, ca nişte grupuri de papule individuale (în limbaj popular, băşicuţe sau spuzeală), ce se adună mai apoi în ciorchini, formând extensii periferice inelare de culoare violacee. În centrul acestor formaţiuni inelare pielea sau mucoasa nu este afectată de plăci, dar poate fi hiperpigmentată. Acest patern caracteristic al leziunilor se poate dezvolta atât pe trunchi şi pe extremităţi, cât şi pe organele genitale, în special bărbăteşti (teaca penisului şi scrotul), sau pe mucoasa bucală. În limbaj medical, forma aceasta a maladiei se numeşte şi lichen inelar.

La nivelul gleznelor, la fluierul piciorului şi articulaţiile interfalangiene, focarele de lichen plan pot forma plăci mai groase şi mai dure. În limbaj medical, forma aceasta a maladiei se numeşte lichen plan hipetrofic sau lichen planus verrucosus.

În unele cazuri, după apariţia leziunilor (pe picioare, spate, fese sau în cavitatea bucală), pe acestea se dezvoltă bule (sau: vezicule) umplute cu lichid. Forma aceasta de lichen plan se numeşte, în limbaj medical, veziculară sau buloasă.

Simptomele lichenului plan pe mucoasa bucală şi pe limbă

Leziunile lichenoide bucale sunt, în general, asimptomatice. Totuşi, în unele cazuri, aceste focare ale maladiei pot determina apariţia unor ulceraţii foarte dureroase. Această formă a lichenului plan se numeşte, în medicină, erozivă sau ulceroasă.

Cum afectează lichenul plan organele genitale?

De cele mai multe ori, lichenul plan afectează organele genitale ale bărbaţilor. De regulă, forma pe care o ia maladia este, în acest caz, de lichen plan inelar, care se dezvoltă pe gland. Mai rar este afectată teaca penisului şi scrotul.

Papulele reticulare (în formă de reţea) şi eroziunile mai severe pot apărea pe vulvă şi pot fi complicate, totodată, de stenoza uretrală (îngustarea canalului uretral). Pentru afecţiunile lichenoide vulvare şi vaginale este caracteristică dispareunia (durerea provocată de contactul sexual) şi pruritul intens în regiunea organelor genitale. Potrivit unor studii, circa 50% din femeile examinate care sufereau de lichen plan oral, aveau şi lichen plan vulvar.

Simptomele lichenului plan pe scalp (pielea capului) şi pe unghii

La circa 10% din persoanele cu lichen plan este afectată pielea capului şi/ sau unghiile. Lichenul planopilar (leziunile lichenoide care afectează regiunea scalpului) se prezintă ca papule violacee, solzoase, pruritice care pot degenera în alopecie (adică caderea părului).

Unghiile sunt brăzdate, în caz de lichen plan, de caneluri (şanţuri longitudinale) care deformează lama unghială, de pterigium unghial (îngroşarea cuticulelor), de atrofia patului unghial, de keratoză subunghială, de melanonichie (pigmentarea maro a unghiei) şi/ sau de hiperpigmentare subunghială. Manifestări similare pot apărea în caz de micoză a unghiilor.

În cât timp trece lichenul plan? Este o maladie cronică? Poate recidiva?

Leziunile cutanate care se dezvoltă, iniţial, pe pielea de la încheieturi şi care se generalizează (vezi, mai sus, Simptomele de lichen plan…) într-o săptămână sau mai mult, se vindecă, de regulă, într-o perioadă de la 6 luni (peste 50% din cazuri) până la 18 luni (85% din cazuri).

Versiunea cronică este mai caracteristică pentru lichenul plan oral, unde se formează leziuni mari, inelare, hipertrofice, fie pe mucoasă, fie pe limbă. Această formă a maladiei are o durată medie de circa 5 ani, dar, în unele cazuri, poate persista chiar şi până la 20 de ani. În tot acest răstimp, boala evoluează diferit, alternând perioade de relativă remisie cu perioade de exacerbări (agravări).

Ce trebuie să facă medicul pentru a diagnostica lichenul plan?

Dacă mergeţi la medicul dermatolog, acesta va putea diagnostica lichenul plan în urma unui examen vizual doar în cazurile în care prezentaţi simptomele clasice ale maladiei. De multe ori însă, este necesară şi biopsia pentru a confirma diagnosticul iniţial sau pentru a identifica formele eventual atipice ale maladiei.

Dacă acuzaţi simptome de lichen plan doar într-o anumită regiune a corpului, trebuie examinate şi alte regiuni care sunt expuse riscului potenţial de lichen plan, precum mucoasele, unghiile, scalpul etc.

Medicul poate prescrie, suplimentar, o serie de examinări otorinolaringologice sau endoscopice pentru a exclude sau confirma prezenţa focarelor de lichen plan in esofag.

Care este tratamentul recomandat în caz de lichen plan?

Tratamentul lichenului plan depinde de modul în care decurge maladia (evoluează normal, fără agravări, prezintă acutizări, leziunile se dezvoltă încet sau rapid etc.) şi de locul în care apar focarele acesteia.

Tratamentul lichenului plan în cazul leziunilor pe piele (cutanat)

Dat fiind că forma cutanată a lichenului plan se tratează de la sine, terapia trebuie să urmeze, în principal, două obiective: scurtarea perioadei de evoluţie a maladiei, de la debut la vindecarea completă, şi ameliorarea unui simptom neplăcut precum pruritul.

De cele mai multe ori, medicii vă pot recomanda următoarele metode de tratament pentru formele mai uşoare de lichen plan cutanat:

• Unguente cu steroizi topici potenţi (administraţi, de regulă, de două ori pe zi), care sunt prima şi cea mai indicată modalitate de tratament pentru orice formă de lichen plan (vezi Utilizarea corectă a unguentelor cu steroizi topici)
• Unguente cu inhibitori de calcineurină, precum tacrolimus (protopic) şi pimecrolimus (elidel), utilizaţi mai ales pentru tratarea lichenului plan genital şi oral; (vezi Utilizarea corectă a unguentelor cu inhibitori de calcineurină)
• Injecţii cu triamcinolon acetonid (kenalog), 5-10 mg per ml, ar putea fi folosite la tratarea lichenului plan hipetrofic.

Dacă medicamentele enumerate mai sus nu vă ajută, medicul poate recomanda preparate precum acitretin.

Recomandări detaliate privitor la utilizarea sigură a acitretinului vezi în articolul Acitretină.

Pentru cazuri şi mai grave de lichen plan (lichenul plan se răspândeşte pe regiuni întinse ale corpului şi prezintă acutizări severe) medicul poate prescrie:

• Terapia cu pastile de prednison, timp de 3-6 săptămâni;
• Fototerapia, de regulă, câte 30-40 de minute de 2-3 ori pe săptămână. Ca şi în cazul vitiligo, terapia de tip NB UVB este preferabilă şi mai eficientă decât terapia de tip PUVA. Fototerapia prezintă şi unele riscuri de hiperpigmentare, mai ales dacă aveţi pielea de culoare ceva mai închisă.

Pentru detalii suplimentare despre fototerapie şi despre efectele secundare ale acesteia, vezi articolul Fototerapia. 

Cum pot ameliora pruritul (mâncărimea) în caz de lichen plan?

Pentru a ameliora pruritul, încercaţi să aplicaţi cu regularitate pe focarele lichenoide creme sau unguente cu acţiune emolientă. Detalii despre modul de utilizare a acestor produse sunt prezentate în articolul preparate emoliente.

Dacă emolientele nu vă ajută, cereţi neapărat sfatul medicului care vă poate recomanda unele medicamente suplimentare. De exemplu, pastile ce conţin componente antihistaminice, precum suprastin.

Tratamentul lichenului plan oral (din cavitatea bucală)

Dacă lichenul plan oral este asimptomatic şi nu vă deranjează în niciun fel, puteţi să nu recurgeţi numaidecât la tratament. Cu toate acestea, dacă maladia este simptomatică, adică determină apariţia unor ulceraţii şi eroziuni în cavitatea bucală, care vă provoacă dureri atunci când beţi lichide sau mestecaţi/ înghiţiţi alimente, e bine să vă adresaţi medicului. Acesta vă poate prescrie tratament cu steroizi topici potenţi, care sunt cei mai indicaţi în prima etapă de tratare a lichenului plan simptomatic, având o rată a eficienţei de 75% faţă de tratamentul cu placebo.

Dacă steroizii topici nu au efectul scontat, se poate utiliza terapia laser cu bioxid de carbon, care conduce la o remisie pe termen lung a maladiei, dovedindu-se deosebit de eficientă în cazul pacienţilor cu leziuni lichenoide dureroase în cavitatea bucală.

Unii specialişti recomandă utilizarea pimecrolimusului 1% la tratarea leziunilor bucale provocate de lichenul plan, dar, în prezent, eficienţa acestui tratament nu este dovedită ştiinţific. Mai multe detalii şi recomandări cu privire la utilizarea sigură a pimecrolimusului, vezi în articolul link.

Tratamentul lichenului plan anogenital (organele genitale şi zonele analorectale)

În cazul lichenului plan anogenital, mai ales al celui eroziv, scopul tratamentului constă nu numai în vindecarea maladiei, ci şi în prevenirea unor urmări precum cicatricile.

Primul tratament indicat pentru această formă de lichen plan sunt unguentele cu corticosteroizi (de exemplu, triamcinolon sau clobetasol) sau cu Tacrolimus (protopic).

Pentru prevenirea durerilor provocate de contactul sexual puteţi utiliza un lubrifiant care conţine lidocaină (xylocaina).

În cazul formării aderenţelor (ţesuturi cicatriciale), aţi putea apela la intervenţii chirugicale, dar acestea nu se pot face decât după vindecarea completă a leziunilor, pentru a evita complicaţii nedorite.

Dat fiind că lichenul plan are o incidenţă mai mare la bărbaţii necircumcişi decât la cei circumcişi, medicul poate să vă recomande circumcizia (tăierea prepuţului) pentru a ameliora evoluţia bolii.

Tratamentul lichenului plan pe scalp (pielea capului)

Lichenul plan de pe scalp trebuie tratat fără întârziere, altminteri, părul poate să nu mai crească niciodată în locurile afectate de această maladie.

Unguentele cu glucocorticoizii topici şi/ sau injecţiile intralezionale cu glucocorticoizi, sunt cea mai indicată modalitate de tratament a lichenului planopilar. Dacă leziunile lichenoide se dovedesc a fi rezistente la terapia cu glucosteroizi topici, medicul poate recomanda tratament cu glucocorticoizi sistemici.

Tratamentul leziunilor lichenoide unghiale (lichenul plan la unghii)

Obiectivele principale urmărite în cazul tratamentului sunt atenuarea durerilor produse de această formă a maladiei şi, nu în ultimul rând, prevenirea cicatricilor unghiale.

De regulă, medicul vă poate prescrie glucocorticoizi sistemici (injecţii intramusculare sau pastile administrate oral) sau glucocorticoizi locali (injecţii intralezionale sau/ şi unguente topice).

Potrivit unor studii, în urma aplicării acestui tratament într-o perioadă de circa şase luni, vindecarea completă sau ameliorarea semnificativă a simptomelor s-a observat la două treimi din pacienţii ţinuţi sub observaţie. Cu toate acestea, de multe ori s-a înregistrat şi revenirea la condiţia iniţială a pacienţilor.

Întrebări frecvente în legătură cu lichenul plan

Pot face băi de soare, pot merge la mare sau la solar dacă m-am îmbolnăvit de lichen plan?

Observaţiile clinice au demonstrat că evoluţia lichenului plan nu depinde de expunerea la soare. Se cunoaşte doar o formă, de altfel, extrem de rară, de lichen plan radioindus care este provocată de razele solare, dar această maladie este caracteristică pentru regiuni tropicale din Africa, India şi Orientul Mijlociu.

Prin urmare, dacă v-aţi îmbolnăvit de lichen plan, vă puteţi duce la mare sau la ţară şi puteţi face băi de soare fără nicio grijă.

Totuşi, expunerea la soare trebuie să fie întotdeauna moderată, date fiind riscurile: îmbătrânirea prematură a pielii, creşterea riscului cancerului de piele etc. Mai multe detalii despre expunerea corectă la soare găsiţi în articolul Bronzatul şi mijloacele de protecţie solară.

Poate dieta trata această boală?

În momentul de faţă nu există nicio dietă capabilă să trateze lichenul plan.

Pot face duş/ baie în caz de lichen plan?

Duşul sau baia nu pot accelera sau agrava evoluţia bolii. Totuşi, în caz de lichen plan, imediat după ce faceţi baie sau duş, e bine să aplicaţi pe locurile afectate de leziuni creme sau unguente cu acţiune hidratantă şi/sau emolientă.

Care este efectul lichenului plan asupra femeilor însărcinate?

Cel puţin deocamdată lipsesc date privitor la riscurile pe care le-ar prezenta lichenul plan pentru femeile însărcinate, evoluţia sarcinii sau dezvoltarea fătului.

Dacă v-aţi îmbolnăvit de lichen plan în timpul sarcinii, cereţi neapărat sfatul medicului înainte de a începe orice cură de tratament.