Explicaţia detaliată a gonoreei: ce prezintă această infecţie, cum se produce infectarea, cât de periculoasă este, simptomele şi semnele, ce tratament necesită

Ce este gonoreea?

Gonoreea este o boală extrem de răspândită, cu transmitere sexuală, care cauzează inflamarea organelor genitale atât la bărbaţi cât şi la femei.

În fiecare an, în lume, se înregistrează câteva milioane de cazuri noi de infectare cu gonoree. Una dintre principalele căi de transmitere a gonoreei sunt contactele sexuale neprotejate.

Cum se produce infectarea cu gonoree?

Agentul patogen al gonoreei este bacteria gonococ (Neisseria gonorrhoeae).

Acest microb este capabil să paraziteze în interiorul tractului genital şi urinar (pe membranele mucoase).

Agenţii patogeni ai gonoreei au o abilitate pronunţată de a pătrunde în ţesuturile corpului uman şi de a le distruge. În plus, aceste bacterii sunt rezistente la unele antibiotice moderne.

Gonoreea apare, de regulă, în timpul contactului sexual cu o persoană care este un purtător al infecţiei. Infecţia este posibilă în cazul sexului vaginal, precum şi în cazul sexului oral sau anal.

Probabilitatea de infectare a unui bărbat de la o femeie bolnavă de gonoree este de aproximativ 20%, în cazul unui singur contact sexual şi de peste 80% în cazul a patru sau mai multe acte sexuale.

Probabilitatea de infectare a femeii de la un bărbat bolnav de gonoree este de aproximativ 70% la un contact sexual.

Transmiterea gonoreei pe altă cale decât prin contacte sexuale este posibilă în cazul încălcărilor grave ale regulilor de igienă personală, cum ar fi utilizarea lenjeriei de corp sau a prosoapelor unei persoane infectate.

Nou-născuţii pot fi infectaţi cu gonoree de la mamele bolnave în timpul naşterii. La copiii nou-născuţi, gonoreea, de regulă, provoacă inflamaţia puternică a ochilor, a rectului, a tractului respirator şi, în unele cazuri, septicemia.

Copiii mai mari pot fi infectaţi cu gonoree în urma unui viol.

Simptomele şi semnele gonoreei

Primele simptome ale gonoreei apar în 2 – 10 zile (perioada de incubaţie) după infectare.

Simptomele şi semnele gonoreei la bărbaţi

Cele mai frecvente semne şi simptome ale gonoreei la bărbaţi sunt:

• Disconfort, dureri sau usturimi în penis timpul urinării;
• Apariţia secreţiilor mucoase din penis care, în câteva zile, devin purulente, de culoare galben-verde murdar şi pot conţine dungi de sânge proaspăt;
• Pot să apară umflături şi dureri în scrot.

Simptomele şi semnele gonoreei la femei

Cele mai frecvente semne şi simptome ale gonoreei la femei sunt:

• Scurgeri vaginale purulente, de culoare galben-verde, cu un miros neplăcut (vezi Cauzele posibile ale eliminărilor vaginale cu un miros neplăcut);
• Uşoare sângerări vaginale care nu sunt legate de menstruaţie (vezi Sângerările vaginale);
• Dureri în timpul actului sexual (vezi Durerile în timpul sau după contactul sexual);
• Dureri prelungite, cu senzaţie de tragere în abdomen (vezi Durerile abdominale la femei);
• Febră;
• Greaţă sau vomă;
• Dificultăţi de concepere a unui copil (vezi Infertilitatea).

Simptomele comune

Atât la femei, cât şi la bărbaţi, în anumite situaţii, pot exista următoarele simptome ale gonoreei:

• Durere în gât – un semn de pătrundere a infecţiei în gât;
• Iritaţii şi inflamaţii ale ochilor – un semn de răspândire a infecţiei la ochi;
• Durerile în zona rectului şi eliminările purulente din anus pot fi semne ale gonoreei rectale.

În unele cazuri, gonoreea nu se manifestă prin niciun simptom (gonoreea asimptomatică, gonoreea cronică), dar chiar şi într-o asemenea situaţie, boala persistă, iar persoana este purtător de infecţie şi poate infecta alte persoane.

Gonoreea cronică şi complicaţiile severe asociate cu ea (infertilitatea, bolile articulare) sunt mai frecvente la femei.

Ce trebuie de făcut dacă aţi observat simptome similare cu cele descrise mai sus?

Dacă observaţi simptomele descrise mai sus, ar trebui să vă adresaţi medicului ginecolog, medicului dermatolog sau medicului urolog (pentru bărbaţi). Diagnosticul precis şi un tratament adecvat sunt posibile doar după testare.

Nu încercaţi să vă auto-trataţi – poate fi periculos.

Care sunt complicaţiile şi consecinţele pe care le poate provoca gonoreea?

La femei, gonoreea se poate răspândi la trompele uterine şi în cavitatea pelviană, ceea ce, la rândul său, creşte semnificativ riscul dezvoltării infertilităţii şi al sarcinii extrauterine.

La bărbaţi, gonoreea poate provoca prostatita şi îngustarea uretrei.

În aproximativ 2% dintre cazurile gonoreei, fie a organelor genitale, fie la gât, fie rectale, infecţia se poate răspândi în întregul organism.

Simptomele răspândirii infecţiei gonococice în organism pot fi:

• Durerea şi inflamaţia la nivelul articulaţiilor mari (genunchii, coatele);
• Durerea în tendoane;
• Apariţia erupţiilor neobişnuite pe piele;
• Creşterea temperaturii corpului până la 38 C.

În cazurile foarte rare, gonoreea poate conduce la dezvoltarea meningitei sau endocarditei.

Principalele simptome ale meningitei pe fondul gonoreei sunt: apariţia unei dureri de cap foarte severe, vărsături severe şi febra.

Principalele simptome ale endocarditei pe fondul gonoreei sunt: febra prelungită, slăbiciunea intensă, transpiraţii, dureri în piept, erupţii cutanate pe corp.

Cum să vă pregătiţi pentru vizita la medic?

Înainte de a merge la medic pentru a preciza cauza simptomelor similare cu cele ale gonoreei, se recomandă următoarele măsuri:

1. Cu 1-2 zile înainte de vizita la medic, renunţaţi la contactele sexuale.
2. Cu 1-2 zile înainte de vizită la medic, nu utilizaţi spălăturile vaginale şi abţineţi-vă de la utilizarea oricăror mijloace speciale pentru igiena genitală.
3. Cât mai curând posibil, nu mai utilizaţi niciun medicament sub formă de supozitoare vaginale, de tablete sau de spray-uri, în cazul în care utilizarea lor înainte de analize nu a fost specificată în prealabil de medicul dumneavoastră.
4. Cu o seară înainte de a vizita medicul, ar trebui să vă spălaţi organele genitale externe cu apă caldă şi cu săpun. Femeile, în niciun caz, nu trebuie se aplice spălături vaginale sau se introducă în vagin orice produse medicinale sau de igienă.
5. În dimineaţa de înainte de a merge la medic, nu trebuie să vă spălaţi.
6. Este recomandabil să nu urinaţi timp de 2-3 ore înainte de a merge la medic.

Ce întrebări vă poate pune medicul?

În scopul de a stabili cauza bolii şi de a prescrie un tratament eficient, medicul dumneavoastră vă poate pune următoarele întrebări:

• Când aţi observaţi pentru prima dată simptomele bolii?
• Încercaţi, cât este posibil de explicit, să descrieţi toate simptomele bolii.
• Cum s-au schimbat simptomele bolii din momentul apariţiei lor?
• Cum aţi putea descrie culoarea, consistenţa şi mirosul eliminărilor vaginale?
• Aţi avut ceva de genul ăsta înainte?
• Există unele eliminări din penis / vagin sau iritaţia pe organele genitale ale partenerului Dvs.?
• Aţi urmat vreodată un tratament împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală?
• Aveţi o viaţă sexuală activă şi, dacă da, câţi parteneri sexuali aveţi la moment?
• Ce metode de contracepţie utilizaţi?
• Ce medicamente administraţi în prezent sau aţi administrat recent? Aţi administrat antibiotice?
• De care alte boli suferiţi la moment sau aţi suferit în trecut?

Numai pentru femei :

• Aveţi un ciclu menstrual regulat? Câte zile durează ciclul menstrual, în medie?
• Când aţi avut ultima dată menstruaţie?

Analizele şi investigaţiile necesare pentru a identifica gonoreea

Pentru diagnosticul gonoreei ar putea fi nevoie de următoarele teste:

Analiza primei porţiuni a urinei de dimineaţă – pentru efectuarea acestui test medicul vă poate cere să prezentaţi urina pentru analiză. Pentru a creşte probabilitatea obţinerii rezultatului corect al analizei, este necesar să colectaţi primele 10-15 mL din prima urină de dimineaţă.

Frotiul bacteriologic din vagin sau din uretră (la bărbaţi) – permite să se detecteze agenţii patogeni ai gonoreei (Gn, diplococii gram-negativi) în secreţiile din vagin sau din uretră.

O descriere detaliată a modului de a efectua frotiul la bărbaţi şi la femei, cum să vă pregătiţi pentru această examinare, şi ce ar putea însemna rezultatele testului, sunt prezentate în articolele: Frotiul bacteriologic la femei, Frotiul bacteriologic din uretră la bărbaţi.

Analiza PCR – este utilizată în acele cazuri în care, în pofida existenţei unor suspiciuni grave de gonoree, frotiul bacteriologic nu a evidenţiat prezenţa agentului patogen în selecţie (acest lucru este posibil, mai ales în caz de boală îndelungată).

O descriere detaliată a ceea ce este analiza PCR, cum să vă pregătiţi pentru această examinare, şi ce ar putea însemna rezultatele acestei analize este prezentată în articolul: Analiza PCR pentru depistarea unor infecţii ascunse.

Datorită faptului că mai mult de 60% dintre cazurile gonoreei se asociază cu alte infecţii cu transmitere sexuală (inclusiv chlamydia, micoplasma, tricomonaza), medicul dumneavoastră vă poate recomanda să efectuaţi alte teste.

Regulile de bază în tratamentul gonoreei

• Dacă tratamentul gonoreei a fost programat pentru câteva zile, acesta trebuie să fie finalizat neapărat, chiar dacă după primele doze ale medicamentului se pare că simptomele bolii au dispărut. Numai în acest mod este posibil să se realizeze o recuperare deplină.
• După finisarea curei de tratament, ar trebui să vizitaţi din nou medicul, pentru a evalua eficacitatea tratamentului.
• În timpul tratamentului gonoreei şi până la efectuarea analizelor repetate pentru a evalua eficacitatea tratamentului, este necesar să vă abţineţi de la contactele sexuale. Contactul sexual cu o persoană infectată cu gonoree, care este în curs de tratament, poate, de asemenea, conduce la infecţii.

În cele mai multe cazuri, tratamentul gonoreei este posibil într-un cadru ambulatoriu, adică, nu este necesar să vă internaţi în spital. Cu toate acestea, tratamentul gonoreei ar trebui să fie efectuat doar sub controlul medicului curant, fie ginecolog, fie dermatolog. Auto-tratamentul gonoreei, în condiţii casnice, poate fi ineficient şi periculos. Spitalizarea este necesară numai atunci când infecţia creează un risc de complicaţii grave.

Durata tratamentului gonoreei depinde de forma bolii. Tratamentul gonoreei în stadii incipiente se efectuează timp de o zi. Formele comune sau cronice ale gonoreei pot necesita un tratament pentru o perioadă mai lungă.

Schemele moderne de tratament al gonoreei includ utilizarea antibioticelor de mai multe tipuri:

• O injecţie de Ceftriaxonă
• Un comprimat de Cefixim
• O singură doză de Azitromicină (Sumamed)
• Doxiciclina pentru 7-10 zile

Tratamentul gonoreei cu Ceftriaxonă este foarte eficient şi asigură recuperarea, în cele mai multe cazuri. Spre deosebire de alte antibiotice (de exemplu, Azitromicină), Ciftriaxona este eficientă împotriva tuturor formelor de gonoree.

Ceftriaxona poate fi utilizată pentru a trata gonoreea la femeile gravide, deoarece ea este considerată inofensivă pentru făt.

Ceftriaxona este, de asemenea, eficientă împotriva formelor incipiente ale sifilisului.

Azitromicina nu este eficace împotriva gonoreei în gât şi poate fi insuficient de eficace împotriva gonoreei genitale, în cazul unor doze mici de medicament care sunt frecvent utilizate pentru tratamentul altor boli cu transmitere sexuală (chlamydia, micoplasmoza, ureaplasmoza).

Schema tratamentului gonoreei cronice include, de regulă, prescrierea antibioticelor de mai multe tipuri, pentru 7-10 zile. Dozele medicamentelor şi durata tratamentului gonoreei le stabileşte medicul curant.

Este oare necesar tratamentul partenerilor sexuali ai persoanei bolnave de gonoree?

Deoarece gonoreea este foarte contagioasă, tratamentul partenerilor sexuali este strict necesar. În cazul depistării gonoreei, obligatoriu trebuie să fie informaţi toţi partenerii sexuali, din ultima lună, ale persoanei bolnave pentru a le recomanda să se adreseze medicului.

Cum să vă protejaţi de infecţie cu gonoree?

Reducerea riscului de infecţie cu gonoree este posibilă prin:

• Utilizarea prezervativelor şi spermicidelor – reduce semnificativ riscul infectării cu gonoree, dar nu-l exclude totalmente.
• Limitarea numărului partenerilor sexuali.
• Vezi, de asemenea, Ghid pentru femei şi bărbaţi: cum să vă protejaţi de infecţii cu transmitere sexuală