Explicaţia detaliată a endometritei: cauzele apariţiei, simptomele şi semnele, când trebuie să vă adresaţi medicului, tratamentul

Ce este endometrita?

Endometrita este o inflamaţie a mucoasei uterului. De regulă, în cazul endometritei, infecţia se extinde şi la trompele uterine, şi la ovare, cauzând anexita.

De endometrită suferă, în principal, femeile de vârsta fertilă.

În funcţie de viteza dezvoltării bolii, se disting două forme de endometrită: acută şi cronică.

  • Endometrita acută se dezvoltă în termen de câteva zile de după naştere sau după un examen ginecologic şi se manifestă prin simptome bine determinate: dureri abdominale, febră, slăbiciune.
  • Endometrita cronică se poate dezvolta pe termen lung (de-a lungul lunilor) şi, de multe ori, rămâne absolut neobservabilă pentru femeia bolnavă.

Cauzele endometritei

Cel mai adesea, endometrita este cauzată de pătrunderea infecţiei în uter din vagin sau din colul uterin. Foarte des endometrita se dezvoltă după naştere.

Riscul dezvoltării endometritei după o naştere naturală este, în mediu, de 1-3%, după o cezariană planificată – de circa 5-15% şi, în cazul unei intervenţii cezariene de urgenţă – până la 20%.

La femeile gravide şi la cele care nu au născut nicio dată, endometrita acută şi cronică, de regulă, se dezvoltă pe fondul diverselor infecţii ale tractului genital (inclusiv, tricomonaza chlamydia, vaginoza bacteriană), şi după diversele proceduri şi examinări ginecologice (histeroscopie, chiuretaj). În cazuri rare, endometrita cronică poate fi cauzată de infecţia tuberculoasă.

Riscul dezvoltării endometritei este un pic mai mare la femeile care utilizează dispozitive intrauterine şi la femeile care aplică spălăturile vaginale.

Simptomele şi semnele endometritei acute

Principalele simptome şi semne ale endometritei acute pot apărea după 1-2 zile de la naştere, după un examen ginecologic sau după o intervenţie chirurgicală. La femeile care nu au născut, simptomele endometritei pot include:

Dezvoltarea endometritei după naştere poate fi indicată de următoarele semne:

  • Scurgeri vaginale abundente, cu un miros rău, care încep în primele zile de după naştere;
  • Creşterea temperaturii corpului până la 38 C şi mai mult în primele 10 zile după naştere, fără a lua în consideraţie primele 24 ore;
  • Oboseala severă, frisoane;
  • Dureri abdominale severe.

Endometrita: pe desen este reprezentată foiţa gălbuie de puroi care se formează pe endometru în rezultatul inflamaţiei
 

Simptomele şi semnele endometritei cronice

Adesea, endometrita cronică nu se manifestă prin niciun simptom şi poate fi detectată doar în urma unei investigaţii speciale privind avortul spontan sau infertilitatea. Simptomele posibile ale endometritei cronice sunt:

  1. Durerile prelungite surde, în partea de jos a abdomenului sau în regiunea lombară (porţiunea de jos a spatelui);
  2. Creşterea temperaturii corpului până la 38,5 C, care persistă un timp îndelungat sau se repetă periodic;
  3. Eliminările vaginale sub formă de mucus sau purulente;
  4. Dificultăţi de a concepe şi de a purta o sarcină.

Endometrita şi sarcina

Endometrita cronică poate provoca dereglări ale ciclului menstrual şi reduce semnificativ şansele de sarcină (inclusiv, prin fertilizare in vitro).

De asemenea, endometrita cronică este una dintre cele mai frecvente cauze de întrerupere spontană a sarcinii şi de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi după naştere. Planificarea sarcinii în condiţii de siguranţă este posibilă numai după vindecarea deplină a endometritei cronice.

Cazurile în care ar trebui să vă adresaţi medicului

Endometrita acută este o afecţiune foarte gravă şi necesită o intervenţie imediată a ginecologului.

Cât mai curând posibil, adresaţi-vă medicului ginecolog, dacă după naştere şi după ieşire din maternitate aveţi:

  • dureri în partea de jos a abdomenului;
  • temperatura corpului v-a crescut la peste 38 C şi persistă 2 zile şi mai mult;
  • v-au apărut frisoane şi slăbiciune.

Femeile care nu au născut ar trebui să consulte un medic în cazul în care:

  • Apar eliminările vaginale purulente sau sangvinolente, care persistă timp de câteva zile;
  • Apar dureri acute sau cu senzaţia de tragere în partea de jos a abdomenului;
  • Pe fondul eliminărilor vaginale neobişnuite apare temperatura corpului mai mare de 38 C;
  • Încercările de a concepe un copil pe parcursul a 10-12 luni au eşuat.

Analizele şi investigaţiile pentru a identifica endometrita

Pentru diagnosticul endometritei se efectuează:

Examinarea pelviană la medicul ginecolog

În timpul examinării, medicul evaluează starea pereţilor vaginului şi a colului uterin. Prezenţa în vagin a unor eliminări abundente urât mirositoare, roşeaţa şi iritaţii ale vaginului şi ale colului uterin, precum şi existenţa puroiului în canalul cervical sunt cele mai comune simptome ale endometritei, pe care medicul le poate observa în timpul examinării.

O descriere detaliată a ceea ce înseamnă examinarea la ginecolog şi cum trebuie să vă pregătiţi pentru această investigaţie sunt prezentate în articolul: Examinarea generală la ginecolog.

Frotiul citologic şi bacteriologic

Pentru a preciza cauzele bolii, medicul dumneavoastră vă poate solicita efectuarea frotiului microbiologic din vagin şi a frotiului citologic (testul Papanicolau).

O descriere detaliată a modului în care să vă pregătiţi pentru aceste examene şi ce ar putea însemna rezultatele lor sunt prezentate în articolele Frotiul citologic, Frotiul bacteriologic.

Testele PCR pentru depistarea infecţiilor

În cazurile în care frotiul nu a dat rezultate clare, medicul poate să vă prescrie diagnosticul PCR al infecţiilor genitale (chlamydia, ureaplasma, micoplasma).

O descriere detaliată a modului în care să vă pregătiţi pentru această examinare şi ce ar putea însemna rezultatele ei sunt prezentate în articolul Analiza PCR.

Ecografia

Ecografia dă posibilitatea de a evalua modificarea dimensiunilor, a contururilor şi a structurii uterului.

O descriere detaliată şi o interpretare a rezultatelor posibile ale ecografiei (inclusiv, în cazul endometritei) sunt prezentate în articolul Ecografia organelor din zona pelviană la femei.

Chiuretajul (raclajul) diagnostic

Chiuretajul diagnostic este cea mai exactă metodă a diagnosticului endometritei cronice.

Descrierea detaliată a modului în care se efectuează această procedură este prezentată în articolul Chiuretaj.

În funcţie de simptomele bolii şi de schimbările detectate în timpul unui examen pelvin, medicul vă poate solicita analize şi teste suplimentare (histeroscopie, analiza generală de urină şi de sânge, o scanare CT (tomografie computerizată) a abdomenului, etc.).

Tratamentul endometritei

Tratamentul endometritei constă în eradicarea microbilor, care au cauzat infecţia. Tratamentul endometritei acute se efectuează în spital, şi necesită administrarea intravenoasă a medicamentelor.

Schema tratamentului endometritei acute poate include o combinaţie de Clindamicină sau de Gentamicină, precum şi antibioticele din grupul cefalosporinei, împreună cu Metronidazolul. De cele mai multe ori, ameliorarea stării generale a femeii bolnave se observă în a 2-a sau a 3-a zi de tratament. Durata totală a tratamentului poate fi de 7-10 zile.

Datorită faptului că endometrita acută poate fi cauzată de combinaţii ale infecţiilor diferite, schema tratamentului bolii poate include o mare varietate de antibiotice şi de combinaţii ale acestora.

În cazul în care, odată cu endometrita, se depistează şi candidoza vaginală, medicul poate prescrie medicamente antifungice sub formă de supozitoare vaginale, de comprimate sau de creme (Clotrimazol, Ketoconazol, Miconazol, Pimafucin). Vezi şi Tratamentul candidozei.

În cazul în care se constată prezenţa vaginitei bacteriene, medicul poate să vă prescrie Clindamicina sau Metronidazolul. Vezi Tratamentul vaginitei bacteriene.

În cazul existenţei tricomonadei, medicul poate să vă prescrie Metronidazol. Vezi Tratamentul tricomonazei.

Pentru tratamentul infecţiei chlamidiene, micoplasmozei sau ureaplasmozei, medicul poate să prescrie Doxiciclina, Claritromicina, Azitromicina, Josamicina.

Pentru tratamentul endometritei cronice, simultan cu antibioticele, pot fi prescrise:

  • Medicamentele antivirale (Aciclovir, Famvir), necesare pentru suprimarea infecţiei cu herpes sau cu citomegalovirus.
  • Contraceptivele orale sunt prescrise pentru a corecta perturbările funcţiei ovariene care stau la baza endometritei cronice. Medicul poate prescrie o cură de administrare a contraceptivelor orale cu o durată de câteva luni.

Remedii populare de tratare a endometritei

În prezent nu se cunoaşte nicio metodă şi nicio reţetă populară cu adevărat eficientă pentru tratamentul endometritei. Infecţiile care cauzează endometrita nu pot fi eliminate cu plante medicinale. Din aceste considerente, utilizarea remediilor populare în tratamentul endometritei este permisă doar după tratamentul de bază cu antibiotice.

Marea majoritate a metodelor populare în tratamentul endometritei, cunoscute în prezent, includ efectuarea spălăturilor vaginale sau introducerea în vagin a tampoanelor înmuiate în perfuzii medicinale. Ar trebui să menţionăm că un asemenea tratament poate exacerba starea femeii şi să conducă la dezvoltarea complicaţiilor periculoase (vezi Cât de sigure sunt spălăturile vaginale?).

data publicării: