Explicaţia detaliată a histerosalpingografiei (HSG): ce prezintă, cum se efectuează, complicaţii posibile, cum să vă pregătiţi pentru investigaţie, ce pot indica rezultatele ei

Ce este histerosalpingografia?

Histerosalpingografia (HSG, radiografia uterului şi a trompelor uterine) este o procedură medicală care se efectuează pentru a examina structura uterului şi a trompelor uterine şi pentru testarea permeabilităţii trompelor uterine.

Majoritatea medicilor utilizează histerosalpingografia pentru a verifica starea uterului şi a trompelor uterine la femeile care nu pot concepe un copil sau la femeile, care au avut mai multe avorturi spontane.

O explicaţie detaliată a cauzelor posibile ale avorturilor spontane, a motivelor care pot provoca dificultăţi în conceperea unui copil şi a modului în care acestea pot fi înlăturate, este prezentată în articolele Avortul spontan. Pierderea sarcinii la etapele timpurii şi Infertilitatea. Dificultate în a concepe un copil.

Cum se efectuează histerosalpingografia?

Histerosalpingografia se efectuează în modul următor: după o examinare ginecologică generală cu speculum sau valve (vedeţi cum să vă pregătiţi pentru examenul ginecologic general) medicul introduce în colul uterin un tub mic (canulă). În continuare, cu ajutorul unei seringi, medicul introduce în uter, prin canulă, un lichid special capabil să reţină razele x (substanţa de contrast).

După ce lichidul umple cavitatea uterului şi pătrunde în trompele uterine, medicul face câteva imagini radiografice.

După aceasta, medicul îndepărtează canula din col uterin. Substanţa de contrast, care a fost introdusă în organismul femeii în timpul procedurii, se absoarbe rapid în sânge şi se elimină din organism.

Este oare histerosalpingografia o procedură dureroasă? HSG se efectuează sub anestezie generală?

De regulă, histerosalpingografia se efectuează fără anestezie sau doar cu utilizarea anesteziei locale. În calitate de anestezic local, de regulă, se utilizează o soluţie injectabilă (de obicei, lidocaină) în cavitatea uterină, înainte de procedură.

Majoritatea femeilor care au fost supuse HSG susţin că această procedură provoacă dureri suportabile în partea de jos a abdomenului, care se intensifică în timpul introducerii substanţei de contrast, dar dispar în aproximativ 30 de minute după finalizarea investigaţiei.

Cu toate acestea, unele dintre femeile care au fost supuse histerosalpingografiei au raportat că procedura a fost foarte dureroasă şi că ele au suportat-o greu.

În care cazuri nu se poate face histerosalpingografia?

Efectuarea histerosalpingografiei (HSG) este strict interzisă:

• În timpul sarcinii;
• Dacă sunteţi alergică la substanţa de contrast;
• Dacă aveţi o infecţie la nivelul vaginului sau la nivelul cervixului.

Din aceste considerente, înainte de efectuarea HSG, medicii, adesea, recomandă efectuarea testului de sarcină, a unui examen general ginecologic şi a frotiului bacteriologic din vagin.

Cum trebuie să vă pregătiţi pentru efectuarea histerosalpingografiei?

Dacă v-au prescris efectuarea histeroscopiei:

1. Renunţaţi la contactele sexuale pentru 1-2 zile, înainte de efectuarea investigaţiei.
2. Cu o săptămână înainte de investigaţie, nu faceţi spălături vaginale şi abţineţi-vă de la utilizarea oricăror produse de igienă intimă.
3. Cu o săptămână înainte de sondaj, întrerupeţi administrarea oricăror medicamente sub formă de supozitoare vaginale, de tablete sau de spray-uri, dacă utilizarea lor înainte de histerosalpingografie nu a fost convenită în prealabil cu medicul dumneavoastră.

În a câta zi a ciclului menstrual se efectuează, de regulă, histerosalpingografia?

De regulă, HSG se efectuează în primele 2 săptămâni după ultima menstruaţie. Efectuarea histerosalpingografiei în această perioadă este determinată de faptul că în această perioadă femeia încă nu poate fi gravidă (vezi cum se produce conceperea?), precum şi de faptul că membrana mucoasă a uterului, în primele săptămâni după menstruaţie, are o grosime relativ mică şi nu acoperă intrările în trompele uterine.

Ce pot indica rezultatele histerosalpingografiei? Cum se poate afla dacă trompele uterine sunt permeabile?

După cum s-a menţionat mai sus, în cursul histerosalpingografiei, medicul obţine imagini radiografice, pe care, cu ajutorul substanţei de contrast, se evidenţiază aspectul cavităţii uterine şi a trompelor uterine.

Dacă pe aceste imagini medicul vede că substanţa de contrast a pătruns din uter în trompele uterine, le-a umplut pe acestea şi a pătruns în cavitatea abdominală – el poate concluziona că trompele uterine sunt permeabile.

Dimpotrivă, în cazul în care medicul vede că substanţa de contrast s-a oprit la un anumit nivel al trompei uterine (sau al ambelor trompe) – el poate presupune că trompa (trompele) sunt blocate (înfundate).

O explicaţie detaliată a cauzelor trompelor uterine înfundate, a testelor necesare, cu excepţia HSG, şi a posibilităţilor de tratament, sunt prezentate în articolul Explicaţia problemei trompelor uterine înfundate.

Ce alte probleme, pe lângă impermeabilitatea trompelor uterine, pot fi depistate la histerosalpingografie?

La examinarea imaginilor radiografice obţinute în rezultatul HSG, medicul poate determina, pe lângă impermeabilitatea trompelor uterine, unele boli, cum ar fi miomul uterin, polipii, aderenţele (sinechii) din cavitatea uterului, hidrosalpinxul, aderenţele peritubare (adică, aderenţe care apasă asupra trompelor uterine).

Cât de exacte sunt rezultatele histerosalpingografiei?

Chiar şi în cazuri în care procedura a fost efectuată în mod corespunzător, rezultatele histerosalpingografiei pot fi relativ inexacte. Un studiu în care a fost cercetată capacitatea HSG de a identifica bolile trompelor uterine, a arătat că sensibilitatea acestei investigaţii (adică, capacitatea de a detecta o problemă, dacă aceasta există) este de aproximativ 65%, iar specificitatea (adică, determinarea bolii concrete) este de aproximativ 80%.

În ceea ce ţine de verificarea stării uterului, precizia rezultatelor HSG este de aproximativ de 80%. Prin urmare, potrivit unor experţi, în loc de HSG, pentru verificarea stării cavităţii uterine, ar trebui să fie utilizată histeroscopia (Pentru mai multe detalii vedeţi articolul Explicaţia histeroscopiei).

Compararea acurateţei HGS cu alte metode ale determinării permeabilităţii trompelor uterine este prezentată în articolul Explicaţia problemei trompelor uterine impermeabile.

Care sunt consecinţele şi complicaţiile ce pot apărea după histerosalpingografie?

În general, histerosalpingografia este o procedură sigură şi, de obicei, se produce fără complicaţii grave.

Cu toate acestea, în cazuri foarte rare, în timpul acestui studiu se poate dezvolta o reacţie alergică severă la substanţa de contrast. De obicei, această reacţie se produce la femeile care, în trecut, au avut o alergie puternică la substanţa de contrast (care a fost utilizată în timpul altor investigaţii), sau la femeile care suferă de astm bronşic şi au alergie la multe produse chimice.

De asemenea, foarte rar, în timpul efectuării HSG este posibilă perforarea uterului şi sângerarea. În unele cazuri, după efectuarea HSG poate să se dezvolte infecţia (vezi Endometrita, Inflamaţia anexelor uterine).

Ce riscuri prezintă radiaţia la care vă expuneţi în timpul histerosalpingografiei?

Am spus deja că pentru histerosalpingografie se utilizează razele X, care sunt o formă a radiaţiei ionizante.

Cu toate acestea, doza medie a radiaţiei, la care, de regulă, este expusă femeia în timpul HSG (0.4 – 5.5 mGy) este mult mai mică decât doza care poate conduce la deteriorarea ţesutului sau la mutaţii (doza maximă inofensivă este de 100 mGy).

Astfel, radiaţia la care vă expuneţi în timpul histerosalpingografiei, nu poate dăuna nici sănătăţii Dvs. şi nici sănătăţii viitorilor copii ai Dvs.

Perioada de recuperare după histerosalpingografie

În timpul primelor câteva zile după histeroscopie pot apărea uşoare eliminări sangvinolente sau mucoase din vagin. De asemenea, sunt posibile unele dureri minore în zona perineului sau în partea de jos a abdomenulului. De regulă, aceste simptome dispar repede şi nu necesită niciun tratament special. În cazul durerilor severe, puteţi administra preparate analgezice (de exemplu, 1 comprimat de Ibuprofen).

În primele 2-3 zile după histeroscopie nu se permite:

• Să utilizaţi tampoane vaginale (puteţi utiliza doar absorbante obişnuite);
• Să aplicaţi spălături vaginale (vezi şi Cât de sigure sunt spălăturile vaginale?).
• Să faceţi baie, să mergeţi la saună sau la baia cu aburi (puteţi lua un duş).

Ce ar putea însemna apariţia eliminărilor vaginale (sângeroase sau cu miros neplăcut) după histerosalpingografie?

Apariţia unor eliminări sângeroase după histerosalpingografie poate fi legată de leziunile minore ale colului uterin şi nu ar trebui să provoace îngrijorare. Cu toate acestea, în cazul în care, la câteva ore sau câteva zile după HSG, aţi observat apariţia sângerărilor abundente, care nu se aseamănă cu menstruaţia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru un consult.

Adresaţi-vă medicului, dacă după HSG observaţi apariţia unor eliminări vaginale cu un miros neplăcut – aceasta poate fi un semn al infecţiei.

Ce ar putea însemna întârzierea menstruaţiei după histerosalpingografie?

Întârzierea menstruaţiei cu câteva zile, după histerosalpingografie, este, de cele mai dese ori, asociată cu stresul provocat de investigaţie.

Cu toate acestea, dacă vă întârzie menstruaţia după HSG, asiguraţi-vă că acest lucru nu este legat de sarcină.

Recomandări detaliate cu privire la cauzele posibile ale întârzierii menstruaţiei şi la modul în care le puteţi determina, sunt prezentate în articolul Întârzierea menstruaţiei.

Sexul după histerosalpingografie

De regulă, medicii recomandă să vă abţineţi de la contacte sexuale în primele 2-3 zile după histerosalpingografie. Acest lucru este necesar pentru a reduce riscul pătrunderii infecţiei prin colul uterin care a fost dilatat în timpul administrării substanţei de contrast.

Este adevărat că HSG facilitează conceperea?

Datele clinice existente în prezent arată ca histerosalpingografia, într-adevăr, poate facilita capacitatea femeii de a concepe un copil, în special, în acele cazuri în care, pentru efectuarea sondajului, se utilizează substanţe de contrast pe bază de ulei.

Explicaţia exactă a acestui efect al HSG asupra probabilităţii de a concepe sunt, deocamdată, necunoscute. Unii experţi consideră că contactul mucoasei uterine cu substanţa de contrast pe bază de ulei creşte capacitatea lui de a sprijini dezvoltarea embrionului la începutul sarcinii.